Decizia nr. 357/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Cristian Ghingheș în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 702D/2016 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua și
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care menține aceleași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași motive reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Decizia civilă nr. 296 din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.151/180/2016, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Cristian Ghingheș într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă contestația sa împotriva hotărârii prin care Biroul Electoral de Circumscripție Municipală nr. 1 Bacău a respins înregistrarea candidaturii sale, ca independent, pentru funcția de primar, pe motivul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că obligația prezentării unei liste cu un număr minim de semnături de susținere la depunerea unei candidaturi independente, așa cum impune
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , are un caracter excesiv și îngrădește dreptul de a fi ales, consacrat de
art. 37 din Constituție. În acest sens este menționată Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , prin care Curtea Constituțională, aplicând testul de proporționalitate, a constatat că cerința legală referitoare la prezentarea a 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid politic nu mai servește interesului public în actualele condiții socio-politice, este disproporțională în raport cu obiectivul urmărit și, ca atare, a fost constatată ca fiind neconstituțională.
7. Mai mult, un candidat independent este lipsit de logistica tehnică și umană a partidelor, astfel că baremul de 1% de semnături din numărul alegătorilor rămâne o constrângere insurmontabilă, potențată și de regulile stricte ale calendarului electoral. În opinia autorului excepției, "pentru ca ideea de candidatură independentă să nu fie golită complet de conținut, iar candidații independenți care chiar țin la acest statut al lor să nu fie siliți să apeleze la trucuri de imagine și la negocieri netransparente cu partidele politice, un legiuitor de bună- credință ar fi trebuit să impună condiții rezonabile de participare la alegeri și pentru candidații care sunt și vor să rămână cu adevărat independenți".
8. Se mai arată că, urmare a
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015
a Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat
Legea nr. 114/2015
privind modificarea și completarea
Legii partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit căreia partidele politice se pot înființa cu doar 3 (trei) semnături de susținere. Același legiuitor însă, elaborând o nouă lege a alegerilor locale, a păstrat aceleași restricții/cerințe cantitative în privința candidaților independenți care păreau justificate la începutul anilor '90, fără să arate însă dacă mai au o justificare în România anului 2015. Or, un raționament similar celui din decizia mai sus amintită se impune și în ceea ce privește condițiile legale pentru alegerea autorităților administrației publice locale, care au căpătat, în acest nou context, un pronunțat caracter de neconstituționalitate.
9. Tribunalul Bacău - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cerința reglementată de
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
este una necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în același timp, o garanție a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfășurare și finalizare a procesului electoral.
10. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. întrucât instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu contravine dreptului de a fi ales. În acest sens sunt indicate
deciziile nr. 522 din 8 mai 2008 , nr. 606 din 20 mai 2008 și nr. 252 din 6 mai 2014 ale Curții Constituționale. Cât privește invocarea, în susținerea excepției, a
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , se arată că prin dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , legiuitorul nu a impus o condiție de reprezentativitate ridicată, similar textului
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , constatate neconstituționale prin decizia amintită, astfel că, nici sub acest aspect, nu se poate susține că textul legal criticat afectează substanța dreptului de a fi ales.
12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
sunt constituționale. În ce privește drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a admis posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi, având în vedere că statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal". Așadar, dispozițiile legale criticate instituie un prag de reprezentativitate rezonabil, ușor de atins în practică și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul orașelor și de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București."
16. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunțării
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea Constituțională a constatat că obligația prevăzută de
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesare la înregistrarea unui partid politic, este neconstituțională.
18. Astfel, referitor la jurisprudența sa în materie, Curtea reține că, prin
Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 *), încă nepublicată la data pronunțării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de față.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016.
──────────
19. Prin decizia mai sus menționată Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară prin care s-a pronunțat asupra constituționalității soluției legislative de principiu constând în obligația prezentării de liste de susținători de către candidații independenți, inclusiv pentru funcția de primar, considerentele enunțate cuprinzând, implicit, un test de proporționalitate pe care Curtea l-a aplicat în privința numărului de susținători prevăzut de lege (a se vedea în acest sens
Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996,
Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996,
Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009,
Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009,
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010,
Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008).
20. Curtea a observat, cu același prilej, faptul că, față de legislația anterioară incidentă în materie, respectiv
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (act normativ abrogat prin
art. 136 din Legea nr. 115/2015 ), care prevedea pentru funcția de primar obligația candidaților independenți de a prezenta listă de susținători cuprinzând minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5.000 în cazul municipiului București -, dispozițiile legale în vigoare ce reglementează aceeași situație juridică, adică
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , înjumătățesc, practic, minimul anterior al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin
Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiție rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiași concluzii. De altfel, prin actuala reglementare, legislația se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligației colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripției respective."
21. În consecință, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de
Legea nr. 115/2015
în privința reglementării condiției analizate, și anume reducerea cu 50% a numărului de susținători cerut pentru depunerea unei candidaturi independente, este menit să faciliteze exercitarea dreptului de a fi ales. Prin urmare, această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenței în care a răspuns acelorași critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiții. Astfel fiind, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată cu acele prilejuri, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în această cauză.
22. Cât privește invocarea de către autorul excepției a
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , ca argument de susținere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea, prin
Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 , a constatat mai întâi că situațiile ce sunt comparate în cadrul raționamentului prin analogie sunt diferite, astfel că și soluția, și considerentele expuse în
Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 , care vizează examinarea condițiilor legale de înregistrare a unui partid politic versus exercitarea dreptului constituțional de asociere, nu pot fi aplicate tale quale, în privința altui drept fundamental, în speță dreptul de a fi ales. Curtea a mai observat apoi că dispozițiile de lege criticate au fost adoptate ulterior acestei decizii, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.
23. Curtea a reținut în continuare că, drept urmare a modificării
Legii partidelor politice nr. 14/2003
și a eliminării condiției de reprezentativitate la alcătuirea unui partid politic - cuprinsă la art. 19 alin. (3) -, deopotrivă partidele politice și candidații independenți trebuie să îndeplinească aceeași condiție în privința prezentării listei de susținători la depunerea candidaturilor pentru funcțiile elective. Diferențele de susținere, în sine, invocate de autorul excepției și în prezenta cauză, țin de natura/substanța competiției politice, reflectând implicit libertatea de voință a electoratului, esențială într-un stat democratic. Totodată, Curtea a constatat că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către candidații independenți, condiție ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituțională, inclusiv în privința candidaților independenți la funcția de primar. Instituirea acestei condiții reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului. Ca urmare, condiția instituită de legiuitor dă expresie, în esență, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituție referitoare la exercitarea suveranității naționale. Aceasta se aplică tuturor candidaților, în egală măsură și fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituție.
24. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența mai sus referită, Curtea constată că atât soluția de respingere, cât și considerentele ce au fundamentat-o, expuse în decizia mai sus menționată, își păstrează valabilitatea și în această cauză.
25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Ghingheș în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 288 din 11 mai 2016