Decizia nr. 393/2016

Mona-Maria Pivniceru

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și

art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Sorin-Vasile Groza în Dosarul nr. 489/111/2015 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.718D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.893D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Victor Laurențiu Neghină în Dosarul nr. 2.320/110/2015 al Tribunalului Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Francisc Cojocaru Cociangă, din cadrul Baroului Bacău, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

5. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul autorului excepției în Dosarul nr. 1.893D/2015 și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.893D/2015 la Dosarul nr. 1.718D/2015, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 16 și art. 53 din Constituție. Precizează că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

creează o discriminare între persoanele sancționate cu amenda penală și cele sancționate cu pedeapsa închisorii. Astfel, potrivit legii, calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean nu încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul condamnării la pedeapsa amenzii pentru săvârșirea, cu intenție, a unei infracțiuni, în timp ce asemenea calități încetează în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, în cazul săvârșirii din culpă a unei infracțiuni. În aceste condiții are loc o restrângere nejustificată a dreptului persoanei de a ocupa funcția publică de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean.

7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 1.192 din 13 decembrie 2007 , nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010 și nr. 647 din 13 octombrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

8. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 489/111/2015, Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și ale

art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sorin-Vasile Groza într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar.

9. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.320/110/2015, Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Laurențiu Neghină într-o cauză având ca obiect cererea de suspendare a executării unui act administrativ.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

încalcă principiul egalității în drepturi, în măsura în care prin noțiunea de "pedeapsă privativă de libertate" se înțelege și pedeapsa închisorii pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării. O asemenea interpretare creează o situație de discriminare gravă în raport cu alte demnități publice (de exemplu, deputat sau senator), unde nu există o astfel de reglementare. De asemenea, se susține încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece pentru situații juridice identice se instituie o inegalitate de tratament evidentă.

11. În același timp, autorii mai susțin că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

fac trimitere doar la categoria primarilor care sunt sancționați cu o pedeapsă privativă de libertate și, prin urmare, este înlăturată aplicarea acestor prevederi în cazul celor care primesc o pedeapsă cu amenda, întrucât ea nu ar fi privativă de libertate. Astfel, deși ambele categorii se află în aceeași situație, prevederile de lege criticate creează o discriminare a primarilor sancționați cu o pedeapsă privativă de libertate în raport cu cei sancționați cu amendă penală și determină, nejustificat, un tratament juridic inegal.

12. În ceea ce privește dispozițiile

art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 , se susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece persoana interesată nu are posibilitatea de a exercita o cale de atac împotriva hotărârii prin care se soluționează acțiunea în contencios administrativ având ca obiect anularea ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept a mandatului de primar.

13. Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, reținând că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

nu intră în contradicție cu exigențele impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție. Sancțiunea încetării de drept a calității de primar, ca urmare a pronunțării unei hotărâri definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de forma de executare a pedepsei, nu aduce atingere principiului egalității în drepturi și al nediscriminării. Mai mult, practica judiciară a fost în sensul că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

sunt incidente și în situația în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, și nu numai în situația în care s-a dispus executarea acesteia în penitenciar, tocmai în considerarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Prin

Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțându-se, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, a statuat că "prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu aplicarea dispozițiilor art. 81-82, respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. 1 din Codul penal".

14. Cât privește dispozițiile

art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 , instanța judecătorească constată că acestea au mai format obiect al excepției de constituționalitate, iar prin

Decizia nr. 239 din 4 martie 2008

Curtea Constituțională a stabilit că prevederile de lege criticate cuprind norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, fără a îngrădi exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și fără a încălca principiul accesului liber la justiție.

15. Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

nu contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Constituție, sens în care invocă

Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și precizează că funcția de primar este o demnitate publică, ce nu poate fi exercitată de o persoană condamnată pentru o faptă penală. De asemenea, dispozițiile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

nu sunt neconstituționale nici în raport cu art. 53 din Constituție, deoarece exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns prin lege și numai dacă se impune în situațiile enumerate de acest text de lege.

16. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

17. Guvernul, în Dosarul nr. 1.718D/2015, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu

deciziile nr. 1.192 din 13 decembrie 2007 , nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010 și nr. 239 din 4 martie 2008. În plus, susține că prevederile legale criticate se înscriu în ipoteza art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor. În speță, restrângerea dreptului de a exercita funcția de demnitate publică, pe perioada pedepsei închisorii a cărei executare a fost suspendată condiționat, a fost stabilită de lege, este necesară într-o societate democratică, este proporțională cu situația care a determinat-o, se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în situația descrisă de norma juridică și nu aduce atingere existenței dreptului. În Dosarul nr. 1.893D/2015, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

este neîntemeiată în raport cu art. 16 din Constituție. De asemenea, consideră că, în absența motivării susținerilor de neconstituționalitate, excepția este inadmisibilă în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 53.

18. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.718D/2015, consideră că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 , precum și ale

art. 69 alin. (2) și (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale. Astfel, prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea se adresează, și anume primarii care au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Invocând

Decizia nr. 18/2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reține că măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. Referitor la dispozițiile

art. 69 din Legea nr. 215/2001 , invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 153 din 12 martie 2013

și nr. 239 din 4 martie 2008, reținând că normele legale criticate nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. În Dosarul nr. 1.893D/2015, Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

sunt constituționale, sens în care reține că pretinsa inegalitate invocată de autorul excepției între primari și celelalte categorii de cetățeni nu poate fi reținută, statutul juridic al persoanelor vizate de ipoteza normei criticate fiind, în mod obiectiv, diferit și, de aceea, tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat. Sancțiunea administrativă a încetării, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului funcției de primar, respectiv de președinte al consiliului județean, în cazul unei condamnări pentru o faptă penală, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de cel în cauză. Faptul că persoana în cauză a fost condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei nu înlătură săvârșirea infracțiunii și stabilirea răspunderii penale. În aceste condiții, consideră că nu poate fi primită nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 din Legea fundamentală, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției în Dosarul nr. 1.893D/2016, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin

Legea nr. 58/2009

pentru modificarea

art. 15 din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum și ale

art. 69 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

-