Manual De Operare din 28 mai 2007

----

ANEXĂ

Manual de operare pentru infrastructura municipală

1

GENERALITĂȚI

1.01

Introducere

1)

Proiectul se derulează în baza acordului de împrumut nr. 4.759 între România și BIRD ratificat prin Legea nr.167/2005.

2)

Prezentul manual de operare pentru infrastructură municipală stabilește ansamblul de condiții și proceduri tehnice și financiare ce trebuie urmate de ANDZM, solicitanți și primitori în vederea realizării programului de infrastructură.

3)

Pentru buna implementare a programului de infrastructură toate documentele vor fi elaborate în limba română și după caz și în limba engleză așa cum se specifica în Anexa 1 la prezentul manual.

1.02

Definiții și prescurtări

În interesul prezentului manual următorii termeni se definesc astfel:

ADR

Agenția de Dezvoltare Regională

Adunare Cetățeneasca

Adunarea reprezentanților locuitorilor care au contribuit financiar la subproiect și care beneficiază direct sau indirect de subproiect.

AI

Acordul de împrumut

AIS

Acord de Împrumut Subsidiar

ANDZM

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere

ANOFM

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

APDRP

Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala Rurală și Pescuit (SAPARD)

APJ

Autorități Publice Județene

APL

Administrația Publică Locală

APL beneficiar

Administrația Publică Locală care beneficiază de un grant

AT

Asistență Tehnică

BIRD

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BM

Banca Mondială

BR

Birou Regional al ANDZM

CCP

Comitetul de Coordonare a Proiectului

CCUEL

Comitetul Cetățenesc de Urmărire a Execuției Lucrărilor

CDSEC

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a Comunității

CL

Consiliul Local

CME

Compartimentul de monitorizare-evaluare al ANDZM

CO

Costuri operaționale

Comitet organizațional

Comitet înființat în baza hotărârii consiliului local, responsabil de organizarea procesului de preplanificare și de implicare a cetățenilor din

comunitate în proces;

Comunitate (locală)

Grup de persoane fizice și/sau juridice din regiunile miniere; formațiune sociala socială rezistenta rezistentă în timp, compusă dintr-un număr relativ restrâns de oameni care locuiesc într-un areal geografic bine determinat, dispun de un mediu social, economic și cultural similar și între care există relații de cooperare bine stabilite, persistente și

suficiente pentru exercitarea unui control social eficient la nivelul grupului respectiv;

Consilii consultative

Structuri organizate in în cadrul CDSEC care includ în componenta componență membrii ai CDSEC și specialiști calificați de la primărie - municipalitate în domeniile corespunzătoare direcției strategice pentru care a fost organizat, având rolul de a selecta propunerile și de a formula obiective ce urmează a fi cuprinse în planul de dezvoltare strategica a

comunității.

Consultant CCC

Consultantul angajat să asigure asistență tehnică pentru sprijinirea ANDZM în crearea capacității instituționale la nivelul Comunităților

Contractor

Firma angajata să execute lucrările de reabilitare a obiectului de infrastructură , selectată în urma unui proces de licitație organizată de

ANDZM

Contribuție locala

Conform Legii Finanțelor Publice prin alocare de transe tranșe anuale pana până la minimum 10% din valoare subproiectului

Coordonator de monitorizare și evaluare ANDZM

Persoana desemnată prin decizia directorului general ANDZM împuternicită cu coordonarea monitorizării și evaluării implementării subcomponentelor proiectului

Coordonator de monitorizare și evaluare UMP- RSE

Persoana desemnată prin Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 254/2005 având ca sarcini prin fisa postului proiectarea și dezvoltarea sistemului de monitorizare și coordonarea monitorizării și evaluării subcomponentelor proiectului

Coordonator de program ANDZM

Persoana desemnată prin decizia directorului general ANDZM împuternicita împuternicită cu: coordonarea planului anual de derulare; implementarea, monitorizarea, controlul, raportarea și evaluarea efectelor programului de infrastructură , precum și aprobarea propunerilor de cheltuieli aferente contribuției României din bugetul operațional. Î. în îndeplinirea atribuțiilor de coordonare acesta colaborează cu personalul ANDZM responsabil cu: resurse umane, programe,

legislație,

economic,

administrativ,

birouri

regionale,

reprezentante locale, UMP-RSE.

Coordonator de program UMP- RSE

Persoana desemnată prin Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 254/2005 având ca sarcini prin fisa fișa postului coordonarea, supervizarea tehnică și monitorizarea programului de infrastructură, conform prezentului manual de operare, aprobarea propunerilor pentru cheltuielile aferente împrumutului din bugetul operațional și urmărirea derulării contractelor cu firmele selectate pentru asistență tehnică și

execuția lucrărilor.

Coordonator regional de program

Persoane din cadrul celor 14 birouri regionale sau reprezentante locale ale ANDZM, având ca sarcini prin fisa fișa postului aprobată de directorul general ANDZM, responsabilitatea pentru executarea procedurilor prevăzute în manualul de operare, în implementarea, monitorizarea, controlul, raportarea și evaluarea efectelor programului

de infrastructură

Coordonatorul proiectului

Ministrul Economiei și Finanțelor

CS

Caiet de sarcini – Totalitatea documentelor care se transmit la ofertanți în vederea pregătirii de către aceștia a ofertei tehnice și financiare

CTE

Consiliul tehnico-economic pentru avizarea documentațiilor de investiții înființat in în baza deciziei conducătorului instituției, format din 5 – 10 membri si

și care are competenta si

și atribuția de verificare si

și

avizare a documentațiilor tehnico economice de investiții ale instituției.

FRDS

Fondul Roman de Dezvoltare Socială

GRANT

Suma de bani nerambursabilă în limita a 300 - 600 mii US, acordată de ANDZM unui APL beneficiar în vederea finanțării unui subproiect

HG

Hotărâre de Guvern

Infrastructură Municipală

Ansamblul de dotări edilitar gospodărești, proprietate publică de interes local, având ca obiect punerea la dispoziția membrilor comunității a

serviciilor de utilitate publică

M.Of.R

Monitorul Oficial al României

MIRA

Ministerul Internelor și Reformei Administrative

MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MIMMCTPL

Ministerul pentru IMM, Comerț Turism și Profesii Liberale

MEdCT

Ministerul Educației si și Cercetării și Tineretului

MEF

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

MDLPL

Ministerul Dezvoltării Lucraărilor Publice și Locuinței

MMDD

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

MMFES

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse

MSP

Ministerul Sănătății Publice

MT

Ministerul Transporturilor

ONG

Organizație Neguvernamentala

PMM

Planul de Management de Mediu

PTE

Proiect Tehnic de execuție. Documentația tehnica de execuție a lucrărilor – următoarea etapa de proiectare după studiul de fezabilitate.

PVRF

Proces verbal de Recepție Finală

PVRTL

Procesul Verbal de Recepție la Terminarea Lucrărilor

RF

Recepție finală conform HG 273/1994

RL

Reprezentanta locală a ANDZM

RTL

Recepție la Terminarea Lucrărilor conform HG 273/1994

SF

Studiu de Fezabilitate

Solicitant

APL dintr-o localitate minieră care prezintă un subproiect

Subproiect

Documentație elaborată de un solicitant pentru obținerea unui grant conform art. 1 din HG 1.059/2005

UMP-RSE

Unitatea de Management a Proiectului – Regenerare Socio-Economică

1.03

Misiunea generală și obiective specifice ale Programului de infrastructură

4)

ANDZM înființată în baza OUG nr.68/1998 aprobată prin legea nr. 168/1998 cu modificările și completările ulterioare are misiunea de atenuare a impactului social rezultat în urma restructurării sectorului minier.

5)

ANDZM este responsabilă pentru implementarea componentei de regenerare socio- economică parte a împrumutului BIRD 4759-RO cu scopul atenuării impactului social nefavorabil al închiderii minelor și de revitalizare a activităților economice, în regiunile miniere incluzând:

a.

sprijin pentru activitățile de creare de locuri de muncă în regiunile miniere prin Schema de Stimulente Financiare, Schema de micro-credite și Managementul Centrelor de afaceri/sprijin pentru întreprinzători;

b.

sprijinirea ANDZM și FRDS pentru crearea capacității instituționale la nivelul comunității și pentru activitățile de dezvoltare locală din regiunile miniere prin Schema de Dezvoltare Socială a Comunităților Miniere, Schema de Granturi Mici, Infrastructură

municipala,

Crearea

capacității

instituționale

la

nivelul comunităților;

c.

întărirea capacității instituționale a ANDZM, UMP-RSE și FRDS pentru implementarea proiectului.

6)

ANDZM în baza legii nr. 167/2005 și a HG nr. 1059/2005 este autorizată să gestioneze și să administreze fondurile alocate prin acordul de împrumut, partea B2b a proiectului, în vederea acordării de sprijin APL din regiunile miniere pentru implementarea programului de infrastructură (subcomponenta de infrastructură municipala)

7)

ANDZM

în

îndeplinirea

rolului

sau,

pentru

implementarea

programului

de infrastructură acționează prin:

a.

finanțarea subproiectelor identificate în urma unui proces participativ de elaborare a planului strategic de dezvoltare al comunității menite să reabiliteze infrastructură din localitățile afectate de oprirea/restructurarea activității miniere și închiderea minelor;

b.

promovarea bunelor practici de mobilizare și implicare a Comunităților în implementarea subproiectelor de infrastructură, care să permită atragerea de fonduri din alte programe în vederea finanțării altor necesitați;

c.

colaborarea cu alte organisme în scopul asigurării dezvoltării locale;

d.

facilitarea schimburilor de experiență între Comunități în scopul creării de parteneriate

de

către

APL cu

alte

instituții, organizații

si

și

organisme neguvernamentale sau societăți comerciale publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme de dezvoltare locală.

8)

ANDZM, după caz, va sprijini APL pentru angajarea unor consultanți care să elaboreze studiul de fezabilitate respectiv studiul de evaluare a impactului asupra mediului, documentații obligatorii, care să însoțească subproiectul prin finanțarea costurilor aferente; pentru care ANDZM cu sprijinul UMP-RSE pentru va selecta și angaja (a) consultanți individuali autorizați pentru verificarea SF, și (b) consultanți individuali autorizați pentru modificarea, actualizarea sau după caz elaborarea SF . Selectarea se va realiza în concordanta cu Procedurile de Selecție a Consultanților Individuali ai Băncii Mondiale.

1.04

Obiectivul specific al programului de infrastructură

9)

Accesul cetățenilor din localitățile miniere la utilități publice îmbunătățite prin:

a.

creșterea capacității Comunității în rezolvarea participativă a necesitaților identificate,

b.

promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităților în reabilitarea infrastructurii;

c.

asigurarea durabilității obiectelor de infrastructură reabilitate;

1.05

Rezultatele așteptate după implementarea programului de infrastructură

10)

Prin implementarea programului de infrastructură comunitățile miniere vor avea următoarele beneficii:

a.

obiecte de infrastructură reabilitate;

b.

populație implicată în soluționarea problemelor locale;

c.

capacitate instituțională întărită a APL în organizarea comunității și dezvoltare locală durabilă;

d.

parteneriate stabilite la nivel local între APL, ONG-uri, societăți comerciale private, etc.;

e.

coeziune socială crescută a Comunității pentru realizarea obiectivelor propuse;

f.

instruirea actorilor comunitari mobilizați în procesul de accesare a altor fonduri;

g.

durabilitate sporită în ceea ce privește menținerea și dezvoltarea subproiectelor implementate;

h.

creșterea calității vieții.

1.06

Relațiile ANDZM cu alte entități în implementarea programului de infrastructură

11)

ANDZM poate colabora cu entități implicate/interesate în dezvoltarea locală respectiv Consilii Locale, Consilii Județene, Prefecturi, MDLPL, MIRA, MMGA, MADR, MT, ADR, ANOFM, APDRP (SAPARD), MMFES, MIMMCTPL, pentru asigurarea

coordonării

acțiunilor în realizarea obiectivelor asumate, în

conformitate cu procedurile stabilite în Manualul de operare pentru crearea capacității instituționale la nivelul comunităților.

12)

ANDZM colaborează cu APL, ONG uri, actori comunitari implicați în dezvoltarea locala, agenți economici privați, în vederea înființării de parteneriate care să asigure execuția și exploatarea în condiții de durabilitate a obiectivelor reabilitate în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul Manual de operare.

13)

În

realizarea

obiectivelor

programului

de

infrastructură

ANDZM

va

solicita comunităților, ONG-urilor, APL, MDLPL, MIRA, MMGA, MADR, MT, MEdCT, MSP, MMSS, Institutul Național de Statistica, serviciilor descentralizate, autoritățile în domeniu, locale și naționale, furnizarea de informații în vederea clarificării aspectelor privind protecția mediului, dreptul de proprietate și de utilizare a obiectelor reabilitate și de asigurare a durabilității acestora.

1.07

Principii urmate de ANDZM în implementarea programului de infrastructură

14)

Principiile promovate în implementarea programului de infrastructură:

a.

asigurarea transparenței și echitații în procesele de promovare a programului de infrastructură, selecție a consultanților, subproiectelor, furnizorilor de AT și contractorilor pentru executarea lucrărilor de infrastructura

b.

respectarea subsidiarității în luarea deciziei de administrare a granturilor acordate pentru finanțarea de subproiecte, prin consultarea Comunității pe parcursul implementării subproiectului. Consultarea comunităților se realizează in

în conformitate cu „Manualul operațional pentru programul de creare a capacitații instituționale la nivelul comunităților (CCC)” publicat în

M.Of.R

, Nr. 676 bis din 7 August 2006, disponibil pe Internet la

http://nad.minind.ro ;

c.

concentrarea alocării fondurilor către cele mai afectate comunități miniere incluse în Anexa 3, selectate conform criteriilor enunțate la paragraful 23 și;

d.

alocarea de granturi pentru finanțarea de subproiecte menite să rezolve cele mai stringente nevoi identificate de comunități în procesul de planificare strategică participativă și care se încadrează în tipul și pragul de finanțare;

e.

participarea comunității prin reprezentanți în aprobarea subproiectelor, selecția asistenței tehnice pentru proiectare, dirigenție și contractarea serviciilor și lucrărilor, monitorizarea execuției lucrărilor, recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală;

f.

implicarea voluntara a cetățenilor în asigurarea de fonduri pentru susținerea cofinanțării subproiectelor, alături de APL

g.

responsabilizarea beneficiarilor prin implicarea comunității în asigurarea rentabilității și durabilității obiectelor de infrastructură reabilitate.

h.

Evaluarea și selecția subproiectelor se va face pe etape stabilite prin programul anual de derulare;

i.

Subproiectele vor fi depuse la o data comunicata prin anunț public pentru fiecare etapa de evaluare

1.08

Finanțarea programului de infrastructură

15)

Pentru finanțarea subproiectelor de reabilitare a infrastructurii în localitățile afectate de dezastre naturale pe teritoriul cărora au fost și/sau sunt activități miniere în curs de restructurare se aloca:

a.

Un plafon 0,3 Milioane US$ din categoria asistenta tehnica

(Conform pct. 1, B., Titlul „Asistenta Tehnica, Studii de fezabilitate (inclusiv planul de management de mediu), proiectare, dirigenție și verificări tehnice” din anexa 2b la AIS;

b.

Un plafon de 3 milioane US$ din categoria de lucrări (conform pct. 1 B , Titlul

„Infrastructura municipala” din anexa 2b la AIS)

16)

La categoriile sus menționate vor fi realocate resurse financiare corespunzător plafoanelor alocate pentru finanțarea subproiectelor de infrastructura din localitățile afectate de dezastre naturale au fost și/sau sunt activități miniere în curs de restructurare din categoria lucrări (conform punctul A1 titlul „Închiderea minelor” anexa 2a din AIS)

17)

Programul de infrastructură beneficiază de finanțare din următoarele surse:

a.

Credite externe de la categoriile:

(conform anexa 1 la Acordul de Împrumut):

1.

costuri operaționale

(Conform pct. 2, CII, Titlul „Alte costuri operaționale pentru AZM” din anexa 2b la AIS);

2.

asistenta tehnica

(Conform pct. 1, B., Titlul „Asistenta Tehnica, Studii de fezabilitate

(inclusiv

planul

de

management

de

mediu),

proiectare, dirigenție și verificări tehnice” din anexa 2b la AIS ;

3.

lucrări

(Conform pct. 1, B., Titlul „Infrastructura Municipala” din anexa 2b la AIS ;

b.

Contribuția României la finanțarea proiectului;

c.

Contribuție locală:

1.

contribuția CL (singur și/sau în parteneriat);

2.

contribuția voluntara a membrilor comunității;

d.

Contribuția Bugetului propriu al ANDZM.

18)

Costurile operaționale adiționale, reprezentând cheltuieli de exploatare a vehiculelor, comunicații (incluzând telefon și internet) și costuri de deplasare în tara (incluzând diurna și cazare) pentru implementarea programului de infrastructură vor fi finanțate conform Legii 167/2005 și HG nr. 1059/2005 din categoria cheltuieli operaționale adiționale, conform anexei nr. 1 la împrumut ca și cheltuieli efectuate de ANDZM în cadrul parții C2 a proiectului;

19)

Costurile operaționale vor cuprinde și celelalte categorii de cheltuieli necesare programului (publicitate, materiale consumabile, logistica, seminarii, organizare de mese rotunde, consultanta pe termen scurt) și altele în scopul derulării programului și vor fi finanțate din bugetul propriu ANDZM;

20)

ANDZM va defalca anual din bugetul propriu costurile operaționale pentru implementarea programului de infrastructură conform Anexei nr. 2 la prezentul manual pe care îl va supune aprobării coordonatorului proiectului;

21)

Fondurile aferente subproiectelor finanțate prin programul de infrastructură sunt alocate anual prin bugetul ANDZM ca parte a bugetului MEF;

22)

ANDZM prin UMP-RSE, în funcție de stadiul implementării programului de infrastructură va actualiza planul anual de trageri (graficului de plați);

2

ELIGIBILITATE

2.01

Eligibilitatea solicitantului

23)

Zona de operare a programului de infrastructură cuprinde localitățile miniere din anexa 3, selectate în baza următoarelor criterii aprobate de coordonatorul proiectului:

a.

numărul persoanelor disponibilizate din minerit sau activități conexe, mai mare de 400;

b.

indice de șomaj din populația activa, așa cum rezulta din recensământul din anul 2002, mai mare de 13% ;

c.

ponderea șomerilor înregistrați în iulie 2005, din populația stabilă să fie de minim 6%;

d.

localității pe teritoriul cărora sunt activității miniere aflate în curs de restructurare .

e.

Localități afectate de dezastre naturale pe teritoriul cărora au fost și/sau sunt activități miniere in în curs de restructurare

24)

Semnificația criteriilor propuse pentru caracterizarea stării socio-economice și a influentei acesteia asupra infrastructurii dintr-o localitate este următoarea:

a.

numărul de disponibilizați din perioada 1997 - martie 2005, așa cum a rezultat din datele statistice înregistrate pentru fiecare localitate din aria de operare a ANDZM, date furnizate de către colectivele zonale și compartimentul de monitorizare

care arata intensitatea procesului de restructurare care a afectat localitatea respectiva ;

b.

indicele de șomaj din populația activa așa cum a rezultat din recensământul din anul 2002,

reflecta gradul de implicare al membrilor comunității intr-o serie de activități, altele decât cele miniere, pentru realizarea unui venit, care să le asigure existenta;

c.

ponderea șomerilor înregistrați în iulie 2005 din populația stabila, identificați de către serviciile de specialitate din ANOFM,

reflecta disponibilitatea mediului economic din zona de a oferi locuri de muncă salarizate, respectiv gradul de dezvoltare economică ;.

25)

Existenta pe teritoriul localităților a activității miniere ne indica:

a.

influenta opririi, atât înainte de anul 2005 cât si/sau după, a activităților miniere și a celor conexe acestora

asupra veniturilor bugetului local ,

a asigurării unor servicii de utilitate

publică (alimentare cu apă, alimentare cu energie electrica, întreținere fond locativ, întreținere scoli, grădinițe, etc.) respectiv

asupra disponibilităților comunității de a-și reabilita serviciile de utilitate publica și de a se regenera economic ;

b.

influenta asupra mediului înconjurător afectat de distrugerile produse de activitățile miniere sau conexe acestora în aria geografica a localității respective;

c.

influenta asupra stării infrastructurii a cărei întreținere a fost asigurata de regula de către unitatea minieră din zona, cel mai important beneficiar al acesteia;

d.

influenta asupra întreținerii unor lucrări de regularizare de torente, pâraie, protecții de maluri, gospodărire de ape, etc., a căror realizare a fost asigurata de mina din aria geografica a localității.

26)

Pot solicita granturi pentru finanțarea de subproiecte în vederea reabilitării infrastructurii locale următoarele:

a.

APL (singure sau în parteneriat) din localitățile miniere cuprinse în lista din Anexa 3, în vederea reabilitării infrastructurii locale, pentru una dintre prioritățile identificate ca prioritare printr-un proces de planificare strategică participativa.

b.

APL din localitățile care se încadrează in

în condițiile punctului 23 lit.(e) înscrise in în Anexa 3 in în baza hotărârii CCP, in în vederea reabilitării de drumuri locale, poduri si și podețe locale, alimentari cu apa, identificate si și probate prin Hotărârea Consiliului Local ca parte a planului de dezvoltare strategica

27)

Pot depune solicitări pentru prima etapă conform HG nr. 1059/2005, art. 4, numai APL din localitățile cuprinse în lista din Anexa 3, care au un plan strategic de dezvoltare aprobat de CL, elaborat printr-un proces de planificare participativ. Daca planul de dezvoltare aprobat de CL nu a fost elaborat in

în cadrul unui proces participativ, la solicitarea CL, ANDZM va asigura fie direct, fie printr-un consultant facilitarea procesului de planificare participativ.

28)

Pentru a solicita acordarea de granturi (APL, singure sau în parteneriat) din localitățile cuprinse în lista din Anexa 3 se obliga să participe la finanțarea subproiectului prin depunerea intr-un cont escrow a contribuției în bani în valoare de minim 10% din valoarea subproiectului astfel: minim 8% CL ( singur sau în parteneriat) și minim 2% contribuția în bani a membrilor comunității, colectată voluntar de către administrația publică locală printr-un proces transparent.

2.02

Eligibilitatea subproiectului

29)

Sunt eligibile tipuri de subproiecte de reabilitare a infrastructurii din localitățile afectate de restructurarea sectorului minier, ca de exemplu:

a.

alimentare cu apă;

b.

canalizare pentru ape menajere și pluviale;

c.

stații de epurare și tratare a apelor;

d.

drumuri locale;

e.

poduri și podețe locale;

f.

centre de educație, sănătate și culturale;

g.

unități de învățământ preuniversitar;

h.

centre comunitare, piețe și parcuri;

i.

iluminat public;

j.

stații de colectare a deșeurilor, facilitați de sortare, prelucrare și depozitare;

k.

alte tipuri de subproiecte în interesul obiectivelor programului de infrastructură

30)

Sub-proiectele care se încadrează în tipurile menționate anterior trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a.

obiectul infrastructurii locale este în proprietatea APL;

b.

terenul și/sau construcția care face obiectul lucrărilor de infrastructură prevăzute a se realiza prin subproiectul propus, este în proprietatea APL;

c.

sunt

respectate

procedurile

legale

privind

protecția

mediului

pentru infrastructură municipala;

d.

a fost identificat ca prioritate printr-un proces de planificare participativă la nivel de comunitate

e.

obiectele de infrastructura reabilitate sunt sau devin rentabile și sustenabile pentru comunitate

f.

durata lucrărilor de reabilitare nu depășește 18 luni.

g.

Lucrările sunt proiectate in în conformitate cu politicile sectoriale naționale si

și ale Băncii Mondiale.

31)

Nu sunt eligibile tipuri de subproiecte ca de exemplu:

a.

repararea/construcția de drumuri județene, naționale și autostrăzi;

b.

repararea/construcția de fabrici de produse chimice, alcool și tutun;

c.

repararea/construcția de spatii pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a pesticidelor

d.

repararea/construcția de poduri județene și naționale

e.

repararea/construcția de spatii de locuit

f.

construcția sau extinderea de noi unități de învățământ preuniversitar;

2.03

Condiții de calificare (eligibilitate) a subproiectelor

32)

Condițiile de calificare (eligibilitate) pentru:

a.

subproiecte care au fost formulate în baza criteriilor prezentate la paragrafele

2.1. și 2.2. și sunt precizate în Anexa 7 la prezentul manual

b.

subproiectele propuse de APL in în condițiile punctele 23 lit. e și 26 lit. b vor fi supuse procedurii de verificare prin grija ANDZM, în vederea încadrării în condițiile specificate la punctele sus menționate și supuse avizării CCP;

33)

Atribuțiile privind decizia calificării (eligibilității) subproiectelor revine:

a.

comisiei de evaluare în baza raportului prezentat de ANDZM;

b.

coordonatorului de proiect in

în baza raportului CCP privind încadrarea în condițiile specificate la punctele 23 lit. e și 26 lit. b pentru subproiectele menționate la pct.32 lit. b.

3

PROMOVAREA

PROGRAMULUI

DE

INFRASTRUCTURĂ

34)

ANDZM

inițiază

și

desfășoară

campanii

de

promovare

a

programului

de infrastructură:

a.

La lansarea programului crearea capacitații instituționale a Comunităților miniere;

b.

În diferite etape ale ciclului subproiectelor daca nevoia de comunicare o impune.

35)

Campania de promovare își propune să:

a.

asigure transparenta activității ANDZM în implementarea programului;

b.

conștientizeze APL ca beneficiari, APJ, ONG-uri și agenți economici privați ca parteneri în punerea în practica a principiilor de baza ale dezvoltării (participare, prioritizare, planificare, responsabilizare și durabilitate);

c.

realizeze creșterea coeziunii sociale în cadrul comunităților miniere în scopul realizării obiectivelor programului de infrastructură;

d.

asigure creșterea încrederii membrilor comunităților în forțele proprii prin schimburi de experiența cu comunitățile locale din tara și străinătate care au parcurs un astfel de proces.

e.

monitorizeze acțiunile de promovare prin indicatori specifici așa cum sunt definiți în subcomponenta de monitorizare și evaluare a proiectului

36)

Campania de promovare a programului de infrastructură se va corela cu campania de promovare a programului de creare a capacității instituționale a comunităților miniere;

3.01

Promovarea la nivel național

37)

Promovarea la nivel național va urmări diseminarea informațiilor către posibili parteneri ce pot sprijini localitățile miniere în procesul de dezvoltare comunitară prin constituirea de parteneriate în vederea asigurării sinergiei programelor;

38)

Vor fi avuți în vedere pentru implicarea în procesul de dezvoltare locală următorii actori la nivel național:

a.

ministere cu responsabilități în dezvoltarea locală și reconstrucție economică, MEF, MDLPL,MIRA, MMFES, MMGA,MT, MSP MIMMCTPL;

b.

organisme finanțatoare UE, BM, Agenții ale guvernelor donatoare de granturi SUA, Japonia, Olanda, Belgia, Germania, etc.;

c.

organisme neguvernamentale naționale care administrează programe pentru dezvoltare locală și reconstrucție economică;

d.

agenții guvernamentale responsabile cu implementarea de programe cum sunt ADR-urile, APDRP(SAPARD) etc.

39)

Pentru promovarea la nivel național a componentei de infrastructură municipala ANDZM va desfășura următoarele acțiuni:

a.

publicarea unui anunț în presa centrala cu privire la conținutul programului și la etapele de promovare și implementare;

b.

organizarea unui seminar de lansare a programului cu participarea principalilor parteneri și a reprezentanților mas media;

c.

transmiterea cu regularitate de comunicate de presa privind stadiul derulării programului și a obiectivelor atinse;

d.

participarea

la

diferite

acțiuni,

seminarii,

mese

rotunde,

schimburi

de experiența, instruiri organizate de către parteneri implicați;

e.

organizarea de mese rotunde cu potențiali parteneri;

f.

încheierea de protocoale de colaborare în baza celor convenite cu principalii parteneri

privind

implicarea

acestora

în

susținerea

componentei

de infrastructură municipala.

3.02

Promovarea la nivelul județelor

40)

Promovarea la nivel județean va urmări conștientizarea de către APJ a importantei implementării programului în zona de operare aferenta și necesitatea implicării în procesul de implementare prin: sprijinirea planificării strategice, alocarea de resurse financiare pentru cofinanțare, sprijin în obținerea acordurilor și avizelor la nivel județean

41)

Pentru promovarea la nivel județean a componentei de infrastructură municipala ANDZM va desfășura următoarele acțiuni:

a.

asigurarea comunicării dintre ANDZM, Consiliile Județene și Prefecturi, prin întâlnirea conducerii ANDZM cu prefectul județului și președintele Consiliului Județean, pentru stabilirea principiilor de colaborare;

b.

publicarea unui anunț în presa locală cu privire la conținutul programului și la etapele de promovare și de implementare ale acestuia;

c.

organizarea împreuna cu reprezentanții Consiliului Județean a unui seminar de lansare a programului cu participarea primarilor din localitățile selectate, reprezentanții

comunităților

-

persoane

responsabile

cu

implementarea proiectelor, din serviciile Administrației Publice Județene, reprezentanți ai structurilor responsabile cu administrarea infrastructurii locale și ai instituțiilor responsabile cu eliberarea de acorduri și avize pentru lucrări de infrastructură municipala, consultantul selectat pentru sprijinirea comunităților în elaborarea planurilor

strategice,

ONG-uri

locale,

agenți

economici

interesați

și reprezentanți mass-media locali și naționali;

d.

transmiterea cu regularitate de comunicate în presa locală privind stadiul demarării programului și a obiectivelor atinse;

e.

organizarea ori de cate ori se impune de reuniuni de lucru cu reprezentanții APL și APJ și cu reprezentanții actorilor așa cum au fost identificați în paragraful 38;

f.

organizarea de instruiri privind cerințele finanțatorului pentru elaborarea proiectelor tehnice, întocmirea ofertelor, executarea contractelor monitorizare pe perioada de execuție a lucrărilor și monitorizare în perioada de garanție a lucrărilor cu firmele interesate de a participa în program; înștiințarea firmelor de la nivelul județelor se realizează prin birourile regionale ale ANDZM; încheierea de protocoale de colaborare între APJ și ANDZM prin birourile regionale,

privind

responsabilitățile

părților

implicate

implementarea programului în conformitate cu art.7 și art.8 din HG nr.1059/2005;

g.

elaborarea și difuzarea de materiale de informare cu privire la programul de infrastructură, în conformitate cu strategia de informare publică a ANDZM.

3.03

Promovarea la nivel local

42)

Promovarea la nivel local va urmări diseminarea informațiilor privind obiectivele programului și pașii de urmat de comunitate pentru accesarea de subproiecte;

43)

Promovarea la nivel local se va face numai în localitățile selectate pentru participarea la program așa cum sunt identificate în Anexa 3. Promovarea la nivel local se va face coroborat cu procesul de planificare strategică participativă ce se va desfășura la nivelul comunităților miniere. La nivel local se va face de către APL și ONG-urile participante la seminarul județean menționat la punctul 41 litera c, și asistate de către ANDZM prin organizarea de adunări cetățenești la care să participe membrii comunității;

44)

Cu aceasta ocazie se vor promova obiectivele programului, pașii de urmat de către comunitate pentru accesarea de subproiecte, planul de implementare și stadiul realizat, discuții cu grupuri de beneficiari direcți pentru atragerea interesului acestora fata de program, mese rotunde cu principalii factori implicați în implementarea programului; activității orientate spre asigurarea accesului la informații în toate fazele implementării programului, cum ar fi: informarea directa, diseminarea de materiale de informare, apariții în media, etc.;

4

FACILITAREA

LA

NIVELUL

COMUNITĂȚILOR

4.01

Cadrul instituțional de facilitare

45)

ANDZM va organiza prin decizia directorului general în termen de 10 zile de la publicarea în M.Of.R a Ordinului ministrului economiei și finanțelor, coordonatorul proiectului, pentru aprobarea prezentului manual, structura instituțională pentru implementarea programului de infrastructură si:

a.

va numi coordonatorul de program și coordonatorii regionali de program;

b.

va stabili atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile persoanelor desemnate în conformitate cu prevederile din HG. nr.1059/2005 și ale prezentului manual;

c.

va instrui prin membrii grupului de elaborare a manualului persoanele astfel nominalizate cu privire la procedurile de urmat în vederea îndeplinirii sarcinilor și atribuțiilor în conformitate cu prevederile din manualul de operare pentru crearea capacității instituționale a comunităților miniere și ale manualului de operare pentru infrastructură municipala;

46)

ANDZM va asigura prin serviciile de specialitate, coordonatorul programului și coordonatorii regionali, planificarea acțiunilor pentru implementarea programului de infrastructură, constând in:

a.

elaborarea planului de acțiune anual;

b.

defalcarea din bugetul anual al ANDZM a costurilor operaționale pentru implementarea programului cat și sumele ce se acorda sub forma de grant APL pentru implementarea subproiectelor, finanțate din împrumut componenta locală și bugetul agenției;

c.

urmărirea utilizării eficiente a bugetului anual al programului;

d.

evaluarea de către un consultant independent a eficientei utilizării granturilor.

4.02

Facilitarea comunităților

47)

În procesul de facilitare ANDZM va asigura prin coordonatorul programului și coordonatorii

regionali

pentru

crearea

capacității

instituționale

la

nivelul comunităților, in în conformitate cu manualul de operare pentru crearea capacitații instituționale la nivelul comunităților, realizarea următoarelor:

a.

sprijinirea

comunității

în

organizarea

aranjamentului

instituțional

cerut

de finanțator pentru implementarea subcomponentei așa cum se regăsește în anexa 13

b.

preplanificarea

(asistarea)

comunității

locale

pentru

crearea

comitetului organizațional responsabil pentru preplanificare și elaborarea regulamentului de funcționare al acestuia;

c.

instruirea membrilor comitetului organizațional; aprobarea de către consiliul local a comitetului organizațional; crearea comitetului de dezvoltare socio-economică a comunității;

d.

crearea comitetului de dezvoltare socio-economică și a comisiilor consultative pe direcții strategice și instruirea membrilor;

e.

elaborarea proiectului de plan strategic de dezvoltare socio-economică;

f.

organizarea de adunări cetățenești pentru discutarea proiectului de plan strategic elaborat;

g.

modificarea și completarea proiectului de plan strategic de către comitetul de dezvoltare socio-economică în conformitate cu discuțiile din adunările cetățenești;

h.

identificarea din planurile strategice a primelor trei propuneri urgente de reabilitare a infrastructurii care se înscriu în condițiile de eligibilitate ale programului;

i.

aprobarea planului strategic de dezvoltare socio-economică de către CL.

48)

ANDZM

prin

coordonatorii

regionali

si/sau

consultantul

angajat

în

cadrul subcomponentei de creare a capacitații instituționale la nivelul comunităților vor susține comunitățile miniere în procesul de

implementare a programului de infrastructura prin:

a.

sprijinirea CDSEC in în formularea propunerilor de subproiecte in în vederea reabilitării a uneia din cele 3 priorități reprezentând nevoile cele mai stringente ale comunității așa cum se va decide după consultarea adunării cetățenești, si și care se înscrie in în plafonul de finanțare.

b.

asistarea

CDSEC

în

elaborarea

subproiectului

pentru

programul

de infrastructură în conformitate cu formularul din Anexa 6 (Forma Standard a Subproiectului);

c.

asistarea

CDSEC

prin

instruire

privind

conceptul

de

durabilitate

a subproiectului pentru întocmirea planului de acțiune în vederea asigurării durabilității.

49)

ANDZM prin coordonatorul de program si

și asistat de UMP-RSE va sprijini CDSEC in în procesul de elaborare a subproiectului, prin angajarea și finanțarea unor consultanți care vor actualiza si și completa conform cerințelor BM sau după caz sa elaboreze SF și studiul de evaluare asupra mediului.

4.03

Depunerea subproiectelor

50)

Subproiectul este documentul care trebuie să conțină cel puțin următoarele informații, a cărui conținut standard este prezentat în Anexa 6:

a.

Rezumat subproiect;

b.

Analiza socio-economică a localității;

c.

Descrierea

procesului de identificare și prioritizare a nevoilor și planificare a resurselor;

d.

Justificarea alegerii subproiectului;

e.

Descrierea subproiectului;

f.

Estimarea costurilor subproiectului;

g.

Planul de acțiune pentru implementarea subproiectului;

h.

Costuri de exploatare și întreținere;

i.

Aranjamente privind exploatarea și întreținerea

j.

Rezultate așteptate;

k.

Parteneri ai solicitantului;

l.

Matricea cadru logic pentru monitorizarea subproiectului;

m.

Declarații ale solicitantului

51)

Nota de constatare si și de fundamentare a situației de dezastru natural aprobata de Instituția Prefectului si și Consiliul Județean pe raza căruia se afla localitatea afectata de calamitați naturale pentru subproiectele identificate in în condițiile punctului 26 lit. b.

52)

Propunerea de subproiect astfel întocmita va fi prezentata de către CDSEC spre aprobare și asumare consiliului local.

53)

După aprobarea de către CL prin hotărâre, solicitanții vor transmite propunerile de subproiecte în trei exemplare pe suport de hârtie și o copie pe suport magnetic, la sediul ANDZM din București, sector 1, strada Mendeleev nr. 36-38, etaj 2 camera 28;

54)

Propunerile de subproiecte vor fi transmise către:

a.

secretariatul comisiei de evaluare a subproiectelor pana

până la o data comunicata prin anunț public, sau;

b.

secretariatul ANDZM pentru subproiectele propuse de APL în conformitate cu criteriile de la punctele 23 lit. e și 26 lit. b.

5

EVALUAREA

SUBPROIECTELOR

55)

Propunerile de subproiecte întocmite sub asistență ANDZM, aprobate de CL și prezentate comisiei de evaluare reprezintă nevoile prioritare ale comunităților selectate pentru implementarea programului de infrastructură. Fiecare dintre acestea prezintă aceeași importanta de finanțare chiar daca valoarea cumulata a acestora depășește bugetul programului.

56)

Comisia de evaluare, in în baza criteriilor de evaluare stabilite prin Anexele 7 si și 8, va ierarhizarea subproiectele are rolul de a asigura corelarea între nivelul cererii și finanțarea asigurata prin prevederile bugetare.

57)

Ierarhizarea subproiectelor în baza criteriilor de evaluare propuse este atribuția comisiei de evaluare.

5.01

Criterii de evaluare a subproiectelor

58)

Criteriile de evaluare a subproiectelor au în vedere următoarele principii (Anexele 7

și 8):

a.

relevanta propunerii de subproiecte în raport cu nevoile formulate de comunitate;

b.

abordarea soluționării necesitații ;

c.

durabilitatea obiectului realizat.

5.02

Comisia de evaluare

59)

Comisia de evaluare, președintele acesteia și secretariatul vor fi numite prin ordin al ministrului economiei și finanțelor în baza nominalizărilor transmise de instituțiile implicate. Activitatea președintelui, membrilor comisiei și a secretariatul comisiei nu va fi remunerata și se va desfășura pe baza unor reglementari interne.

60)

Comisia de evaluare este formata din reprezentanții prefecturilor și ai consiliilor județene din : Alba, Covasna, Harghita, Bacău, Suceava, Maramureș, Bistrița Năsăud, Cluj, Bihor, Sălaj, Dâmbovița, Prahova, Tulcea, Gorj, Caraș-Severin, Hunedoara, Vâlcea.

61)

Comisia de evaluare se considera legal constituita în prezenta a jumătate plus unu dintre membrii acesteia, excluzând președintele.

62)

Președinția comisiei de evaluare va fi asigurata de un reprezentant MEF, nominalizat de către Coordonatorul Proiectului.

63)

Secretariatul comisiei de evaluare va fi asigurat de ANDZM prin coordonatorul programului.

5.03

Procedura de evaluare a subproiectelor

64)

Comisia de evaluare se va întruni periodic în ședințe de evaluare la convocarea președintelui pentru evaluarea subproiectelor depuse la data comunicata prin anunț public, corespunzător fiecărei etape de evaluare și selecție..

65)

Comisia de evaluare se convoacă cu minim 15 zile calendaristice anterior datei

ședinței de evaluare.

66)

La data convocării ședinței de evaluare, secretariatul comisiei pune la dispoziția membrilor acesteia pe suport electronic toate datele și informațiile privind fiecare din sub-proiectele ce vor face obiectul evaluării.

67)

Ședința de evaluare a subproiectelor se derulează în doua parți, prima parte având ca obiectiv calificarea (eligibilitatea) subproiectelor și a doua evaluarea în vederea ierarhizării subproiectelor.

5.03.1

Selectarea proiectelor eligibile

68)

Secretariatul comisiei va completa formularele din Anexa 7 -,,matricea de eligibilitate și conformitate a subproiectului” pentru fiecare subproiect supus evaluării, formulare ce vor fi transmise membrilor comisiei odată cu convocarea acesteia.

69)

Președintele comisiei de evaluare va face în prima parte a ședinței de evaluare instruirea membrilor comisiei privind derularea procesului de calificare (eligibilitatea subproiectelor).

70)

Secretariatul comisiei va prezenta în plenul ședinței un raport asupra modului în care sub-proiectele

supuse

analizei

se

încadrează

în

condițiile

de

eligibilitate

și conformitate

71)

Membrii comisiei se vor pronunța asupra fiecărui subproiect cu privire la admiterea sau respingerea acestuia la evaluare, în baza raportului prezentat.

72)

Secretariatul va comunica în plenul ședinței de evaluare, reprezentanților APL care au depus subproiecte hotărârea comisei cu privire la sub-proiectele eligibile.

73)

Sub-proiectele declarate eligibile vor fi supuse evaluării.

5.03.2

Ierarhizarea subproiectelor

74)

Secretariatul comisiei va pune la dispoziția fiecărui membru al comisiei înainte de începerea ședinței de evaluare,,matricea de evaluare tehnică” precum și instrucțiunile pentru completarea acesteia așa cum sunt prezentate în Anexa 8 la manual.

75)

Președintele comisiei de evaluare va face în a doua parte a ședinței de evaluare instruirea

membrilor

comisiei

privind

derularea

procesului

de

evaluare

a subproiectului în vederea întocmirii listei de ierarhizare a acestora.

76)

Fiecare din solicitanții ale căror proiecte au fost declarate eligibile va susține în fata comisiei subproiectul propus;

77)

Membrii comisiei se pot adresa reprezentantului solicitantului cu întrebări care să clarifice aspecte ale subproiectului

78)

Fiecare membru al comisiei va depune la secretariatul comisiei pentru fiecare proiect evaluat “matricea de evaluare tehnică”, completată cu punctajele acordate.

79)

În baza punctajelor formulate de membrii comisiei secretariatul va întocmi lista cu ierarhizarea propunerilor de subproiecte; lista cu ierarhizarea propunerilor de subproiecte se va aproba în ședința comisiei de evaluare în conformitate cu Anexa 9;

80)

Comisia va propune la finanțare sub-proiectele, în ordinea stabilită prin lista, pana până la concurența sumelor alocate pentru runda respectiva de selecție.

81)

În termen de maxim 5 zile de la hotărârea comisiei, lista cu ierarhizarea propunerilor de subproiecte și lista subproiectelor care au întrunit condițiile pentru a fi finanțate se va comunica prin grija DG al ANDZM solicitanților si și se afișează pe pagina de Internet a ANDZM.

82)

Sub-proiectele care nu au fost propuse pentru finanțare pot fi revăzute de solicitant și depuse pentru o noua reevaluare.

5.04

Aprobarea și finanțarea subproiectelor

83)

ANDZM va promova la finanțare, sub-proiectele în ordinea stabilită prin listă, precum si și a celor calificate conform condițiilor de la punctul 32 aliniatul b

84)

Aprobarea finanțării subproiectelor selectate se va face prin HG. Pentru promovarea HG ANDZM va:

a.

elabora după fiecare rundă de evaluare proiectul hotărârii de guvern pentru aprobarea finanțării subproiectelor selectate;

b.

elabora proiectul hotărârii de guvern pentru aprobarea finanțării in

în baza deciziei de calificare a subproiectelor in în condițiile punctului 32 aliniatul b.

85)

Proiectul hotărârii de guvern va fi înaintat pentru semnare de către coordonatorul proiectului Ministrul Economiei și Finanțelor.

86)

ANDZM va urmări și va asigura asistenta juridică necesară promovării hotărârii de guvern și a aprobării acesteia de către Primul Ministru.

5.05

Încheierea acordului de grant

87)

Un acord de grant în forma scrisa conform formularului din Anexa 10, se încheie între reprezentanții desemnați ai autorității publice locale ai solicitantului al cărui subproiect a fost aprobat pentru finanțare și Directorul General al ANDZM,

88)

Acordul

de

grant

va

include

sumele

estimate

necesare

solicitantului

pentru implementarea subproiectului, destinate finanțării AT (studii de fezabilitate, studiu de evaluare a impactului asupra mediului, proiectare, dirigenție, audit tehnic, alta consultanta) și executării lucrărilor de construcții civile pentru reabilitarea obiectului de infrastructură prevăzut în subproiect.

89)

Acordul de grant se semnează în doua exemplare, unul la APL și unul la ANDZM, după ce părțile au lămurit pe deplin înțelesul clauzelor și al oricăror prevederi înscrise.

90)

Acordul de grant intră în efectivitate în termen de maxim 60 (șaizeci) de zile calendaristice de la data semnării și înregistrării în registrul de intrare al primăriei, după ce solicitantul face dovada depunerii intr-un cont escrow a contribuției în bani în valoare de minim 10% din valoarea subproiectului astfel: 8% CL (singur sau în parteneriat) și 2% contribuția în bani a membrilor comunității, colectate voluntar de către administrația publică locală printr-un proces transparent.

91)

Administrarea sumelor (din grant și a celor din contribuția APL și a comunității), se va face de către ANDZM prin UMP-RSE cu avizul APL conform prevederilor din acordul de grant.

92)

Daca în procesul de elaborare a PT și de achiziție a lucrărilor civile intervin modificări ale valorilor estimate prin subproiect, partenerii (ANDZM/APL) au obligația să amendeze grantul/contribuția locală la valoarea reala drept pentru care partenerii vor proceda la încheierea unui adițional la acordul de grant.

93)

Daca pe parcursul implementării subproiectului, independent de voința parților apar situații neprevăzute care conduc la modificarea subproiectului, acordul de grant poate fi amendat numai după aprobarea prealabila de către comisia de evaluare a subproiectului în baza avizării în CTE al ANDZM al soluțiilor tehnice aferente modificărilor și completărilor ce se impun.

94)

În realizarea misiunii sale ANDZM după caz poate angaja experți tehnici independenți pentru sprijin în supervizarea subproiectelor.

6

CICLUL

SUBPROIECTELOR

6.01

Elaborarea proiectului tehnic

95)

ANDZM prin coordonatorul de program, și coordonatorul de program regional cu consultarea APL beneficiar prin CDSEC, vor propune termenii de referința pentru selectarea serviciilor de proiectare pentru elaborarea PT.

96)

ANDZM va supune avizării CTE termenii de referința pentru selectarea serviciilor de proiectare pentru elaborarea PT.

97)

ANDZM prin UMP-RSE va adapta termenii de referința pentru achiziționarea serviciilor de elaborare a PT propuși corespunzător cerințelor finanțatorului și îi va supune avizării Băncii Mondiale.

98)

Termenii de referința acceptați de Banca Mondiala vor fi supuși de către UMP-RSE aprobării directorului general al ANDZM.

99)

UMP-RSE elaborează în baza termenilor de referința aprobați de directorul general, documentația de licitație pentru achiziția serviciilor de elaborare a PT.

100)

Coordonatorii de programe regionale vor furniza lista agenților economici specializați din zona respectivă (județ și județele învecinate) ce urmează a fi invitați să participe la licitație.

101)

UMP-RSE organizează licitația pentru pachetele de subproiecte aprobate în urma fiecărei runde de evaluare în vederea achiziției serviciilor de elaborare a proiectului și de selectare a proiectanților în conformitate cu procedura BM.

102)

APL beneficiar prin CDSEC din comunitățile ale căror propuneri de subproiecte au fost promovate pentru finanțare își vor desemna cate 2 reprezentanți în comisia de evaluare a ofertelor de selectare a proiectantului pentru elaborarea PT.

103)

Directorul General al ANDZM va desemna comisia de evaluare a ofertelor pentru întocmirea proiectelor din care vor face parte ca membri următorii: i) coordonatorul de program, ii) coordonatorul regional de program din aria de operare căreia îi aparține subproiectul, iii) coordonatorul de program UMP-RSE, iv) reprezentant din cadrul UMP-RSE, și v) cei doi reprezentanți ai APL beneficiar persoane desemnate de comunitate.

104)

Comisia desemnată va proceda la evaluarea ofertelor și întocmirea raportului de evaluare.

105)

UMP-RSE va transmite raportul de evaluare la BM.

106)

Comisia de evaluare prin reprezentanții desemnați de APL beneficiar va prezenta în comunitate rezultatul procesului de evaluare (raportul de evaluare).

107)

Comisia de evaluare va desemna câștigătorul pentru elaborarea PT.

108)

Directorul General va numi comisia pentru negocierea contractului din care fac

parte:

i)

specialistul

achiziții

UMP-RSE,

specialistul

tehnic

UMP-RSE, coordonatorul de program regional din aria de operare căreia îi aparține subproiectul și ii) reprezentanți ai comunității beneficiare.

109)

UMP-RSE va pregăti și detalia cu câștigătorul licitației contractul de proiectare.

110)

APL beneficiar împreună cu CDSEC vor organiza adunarea cetățeneasca pentru prezentarea contractului de proiectare semnat.

111)

Proiectantul selectat împreuna cu membrii comisiei de negociere desemnați de comunitate, asistat de coordonatorul de proiect regional va prezenta în adunarea cetățeneasca contractul de proiectare semnat, graficul de elaborare a proiectului și sprijinul solicitat comunității necesar în îndeplinirea sarcinii. Derularea adunării cetățenești se va consemna intr-un proces verbal întocmit prin grija CDSEC care va fi contrasemnat de către coordonatorul regional de proiect și de către reprezentantul proiectantului.

112)

Contractul de proiectare se încheie în cinci exemplare din care 3 la ANDZM, unul la proiectant si și unul la APL.

113)

Contractul de proiectare negociat, semnat de ANDZM și APL beneficiar este transmis UMP-RSE pentru semnarea de către coordonatorul de proiect.

114)

UMP-RSE după semnare va legaliza traducerea contractului și va transmite cate o copie parților implicate.

115)

UMP-RSE va comunica proiectantului intrarea în efectivitate a contractului dar numai după intrarea in în efectivitate a acordului de grant.

116)

APL beneficiar, prin membrii desemnați ai comunității, coordonatorul de program

regional,

coordonatorul

de

program

vor

monitoriza

modul

în

care proiectantul elaborează PT, in

în conformitate cu obligațiile prevăzute in

în contractul de proiectare.

117)

Coordonatorul de program regional va monitoriza modul în care APL beneficiar își îndeplinește obligațiile asumate prin contract privind punerea la dispoziția proiectantului a informațiilor convenite precum și pentru obținerea avizelor și a acordurilor cerute de lege

118)

Coordonatorul de program regional va monitoriza modul în care APL beneficiar își îndeplinește obligațiile asumate prin contract privind parcurgerea tuturor pașilor, așa cum se prevede in în cadrul privind exproprierea și strămutarea din

Anexa

5

in

în

vederea

asigurării

transferului

de

proprietate

asupra terenurilor/construcțiilor necesare executării lucrărilor de reabilitare a obiectului de infrastructură prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.

119)

Proiectantul va depune un exemplar din PT pe suport hârtie la APL beneficiar și trei exemplare pe suport hârtie și un exemplar pe suport magnetic la UMP-RSE, însoțit de acordurile și avizele necesare execuției lucrărilor.

120)

UMP-RSE va transmite cate un exemplar din PT coordonatorului de program, coordonatorului de program regional.

6.02

Aprobarea proiectului tehnic

121)

APL beneficiar prin CDSEC va desemna doi reprezentanți ca membri ai consiliului tehnico economic al ANDZM pentru avizarea PT aferent comunității respective.

122)

APL beneficiar împreuna cu CDSEC vor organiza adunarea cetățeneasca pentru prezentarea PT.

123)

APL beneficiar, coordonatorul de program regional și persoanele desemnate din partea comunității ca membrii ai CTE al ANDZM vor supune dezbaterii publice în adunarea cetățeneasca PT și vor întocmi un proces verbal în care vor consemna opiniile cetățenilor. La adunarea cetățeneasca vor fi convocați și vor participa reprezentanții autorităților în domeniu care au eliberat acordurile și avizele cerute de lege pentru reabilitarea obiectului de infrastructură. Derularea adunării cetățenești se

va consemna intr-un proces verbal întocmit prin grija CDSEC care va fi contrasemnat de coordonatorul de program regional. PT va fi supus avizării în CTE al ANDZM în prezenta membrilor desemnați din partea comunității împreuna cu recomandările formulate în adunarea cetățeneasca.

124)

Coordonatorul de program regional va transmite proiectantului avizul CTE cu recomandările privind eventualele modificări și completări ale PT.

125)

Proiectantul va transmite PT completat în 5 exemplare in în limba romana si și limba engleza pe suport hârtie și 1 exemplar in

în limba romana si

și limba engleza pe suport magnetic la UMP-RSE.

126)

UMP-RSE va transmite la solicitant și la coordonatorul regional de program, coordonatorul de program cate un exemplar din PT.

127)

UMP-RSE împreuna cu Coordonatorul regional de program va elabora documentația de licitație pentru desemnarea Contractorului lucrărilor de construcții civile.

128)

Plata valorii lucrărilor de proiectare se va face de către UMP-RSE din sursele indicate la subcapitolul 6.5 Surse de plata, paragraful 6.5.3 Surse de plata pentru contractele de asistenta tehnica, pe baza rapoartelor tehnice avizate în CTE și a facturilor emise de proiectant și avizate de APL beneficiar, conform prevederilor Acordului de Grant și a contractului de proiectare.

6.03

Selectarea contractorului pentru executarea lucrărilor civile

6.03.1

Elaborarea documentației de licitație

129)

UMP-RSE prin specialiștii tehnic și de achiziții, pe baza PT aprobat in

în CTE, întocmește documentația de licitație în conformitate cu procedurile BM și forma standard prezentata în Anexa 11.

130)

UMP-RSE

va

supune

aprobării

Directorului

General

al

ANDZM documentația de licitație avizata de BM.

6.03.2

Organizarea licitației

131)

Coordonatorii de programe regionale vor furniza lista agenților economici specializați din zona respectiva (județ și județele învecinate) ce urmează a fi invitați să participe la licitație.

132)

UMP-RSE organizează licitația pentru pachetele de subproiecte aprobate în urma fiecărei runde de evaluare în vederea selectării contractorului în conformitate cu procedurile BM.

133)

APL beneficiar prin CDSEC își va desemna cate 2 reprezentanți în comisia de evaluare a ofertelor pentru selectarea contractorului pentru execuția lucrărilor.

134)

Directorul General al ANDZM va numi comisia de evaluare a ofertelor pentru execuția lucrărilor de construcții civile, din care vor face parte ca membri următorii: i) coordonatorul de program ii) coordonatorul regional de program din aria de operare căreia îi aparține subproiectul, iii) coordonatorul de program UMP-RSE, iv) un specialist din cadrul UMP-RSE, și V) cei doi

reprezentanți ai APL beneficiar, persoane desemnate de comunitate.

135)

Comisia desemnată va proceda la evaluarea ofertelor și întocmirea raportului de evaluare.

136)

UMP-RSE va transmite raportul de evaluare la B.M.

137)

Comisia desemnată va prezenta prin membri desemnați de APL beneficiar în comunitate rezultatul procesului de evaluare (raportul de evaluare).

138)

Comisia de evaluare va desemna câștigătorul pentru execuția lucrărilor de construcții civile.

139)

Directorul General al ANDZM va numi comisia pentru pregătirea contractului din care fac parte: i.) specialistul achiziții UMP-RSE, specialistul tehnic UMP-RSE, coordonatorul de program regional din aria de operare căreia îi aparține subproiectul și ii) reprezentanții APL beneficiar, persoane desemnate de comunitate conform punctului 135.

140)

Comisia pregătește și detaliază cu câștigătorul licitației contractul de execuție a lucrărilor de construcții civile.

6.03.3

Selectarea firmei de dirigenție

141)

Firma de dirigenție este aceea firma care dispune de expertiza specifica, selectata de ANDZM și APL beneficiar pentru supervizarea executării lucrărilor și administrarea contractului de execuție a lucrărilor civile de reabilitare a obiectului de infrastructură prevăzut în subproiect așa cum este precizat în Condițiile Generale ale Contractului și Condițiile Specifice ale Contractului –- Anexa 11.

142)

ANDZM prin responsabilul de program, și responsabilii de program regional cu consultarea solicitantului prin CDSEC, vor propune termenii de referința pentru achiziționarea serviciilor de dirigenție, care vor acoperi servicii de urmărire a execuției lucrărilor de reabilitare a obiectului de infrastructură ,, cat și urmărire a comportării obiectului de infrastructură reabilitat în perioada de garanție de buna execuție.

143)

ANDZM prin UMP-RSE va adapta termenii de referința pentru achiziționarea serviciilor dirigenție propuși corespunzător cerințelor finanțatorului și îi va supune avizării Băncii Mondiale.

144)

Termenii de referința acceptați de Banca Mondiala vor fi supuși de către UMP-RSE aprobării directorului general al ANDZM.

145)

UMP-RSE elaborează în baza termenilor de referința aprobați de directorul general, documentația de licitație pentru achiziționarea serviciilor dirigenție.

146)

Coordonatorii de programe regionale vor furniza lista agenților economici specializați din zona respectiva (județ și județele învecinate) ce urmează a fi invitați să participe la licitație.

147)

UMP-RSE organizează licitația pentru pachetele de subproiecte aprobate în urma fiecărei runde de evaluare în vederea selectării contractorului în conformitate cu procedurile BM.

148)

Solicitantul prin comitetul de dezvoltare socio-economică din comunitățile ale căror propunere de subproiecte au fost promovate pentru finanțare își vor desemna cate 2 reprezentanți în comisia de evaluare a ofertelor pentru achiziționarea serviciilor de dirigenție.

149)

Directorul General al ANDZM va desemna comisia de evaluare a ofertelor pentru achiziționarea serviciilor de dirigenție din care vor face parte ca membrii următorii: i) coordonatorul de program ii) coordonatorul regional de program din aria de operare căreia îi aparține subproiectul, iii) coordonatorul de program UMP-RSE,

iv) un specialist din cadrul UMP-RSE, și V) cei doi reprezentanți ai solicitantului persoane desemnate de comunitate.

150)

Comisia desemnată va proceda la evaluarea ofertelor și întocmirea raportului de evaluare.

151)

UMP-RSE va transmite raportul de evaluare la B.M.

152)

Comisia desemnată va prezenta în comunitate rezultatul procesului de evaluare (raportul de evaluare).

153)

Comisia de evaluare va desemna câștigătorul pentru elaborarea PT.

154)

Directorul

General

al

ANDZM

va

numi

comisia

pentru

negocierea contractului de dirigenție din care fac parte: i.) specialistul achiziții UMP-RSE, specialistul tehnic UMP-RSE, coordonatorul de program regional din aria de operare căreia îi aparține subproiectul și ii) reprezentanți ai comunității beneficiare.

155)

Comisia pregătește și detaliază cu câștigătorul licitației contractul de dirigenție.

6.03.4

Aprobarea contractului de execuție a lucrărilor și a contractului de dirigenție

156)

APL beneficiar împreuna cu CDSEC vor organiza adunarea cetățeneasca pentru prezentarea contractului de execuție a lucrărilor și a contractului de dirigenție.

157)

Contractorul desemnat împreuna cu firma de dirigenție, membrii comisiei de negociere desemnați de comunitate, asistat de coordonatorul de proiect regional va prezenta în adunarea cetățeneasca contractul de execuție a lucrărilor de construcții civile semnat, programul de lucru (graficul de execuție a lucrărilor, graficul de plați estimat și sprijinul ce urmează a fi solicitat comunității necesar în îndeplinirea sarcinii) și contractul de dirigenție.

158)

La adunarea cetățeneasca vor fi convocați și vor participa reprezentanții autorităților în domeniu care au eliberat acordurile și avizele cerute de lege pentru reabilitarea obiectului de infrastructură.

159)

Derularea adunării cetățenești se va consemna intr-un proces verbal întocmit prin grija CDSEC care va fi contrasemnat de către coordonatorul regional de proiect și de către reprezentantul proiectantului, și care se atașează la documentele de șantier.

160)

Contractorul va modifica și completa după caz, programul propus de lucru pe baza procesului verbal al adunării cetățenești.

161)

Contractorul lucrărilor încheie contractul (semnează și inițializează) în sase exemplare

destinate

astfel:

i)

UMP-RSE,

ii)

Coordonator

de

program,

iii) Coordonator de program regional, iv) APL beneficiar, v) Firma de dirigenție și vi) Contractor și le va transmite la UMP-RSE.

162)

Contractul de execuție a lucrărilor va fi semnat de ANDZM si

și APL beneficiar.

163)

Contractul de execuție a lucrărilor semnat de ANDZM și APL beneficiar este transmis UMP-RSE pentru semnarea de către coordonatorul de proiect.

164)

UMP-RSE după semnare va legaliza traducerea contractului și va transmite cate o copie parților implicate.

165)

UMP-RSE va comunica contractorului intrarea în efectivitate a contractului.

166)

Firma de dirigenție încheie contractul (semnează și inițializează) în cinci exemplare

destinate

astfel:

i)

UMP-RSE,

ii)

Coordonator

de

program,

iii) Coordonator de program regional, iv) APL beneficiar și v) Firma de dirigenție și le va transmite la UMP-RSE.

167)

Contractul de dirigenție va fi semnat de ANDZM si și APL beneficiar.

168)

Contractul de dirigenție negociat, semnat de solicitant este transmis UMP- RSE pentru semnare de către coordonatorul de proiect.

6.04

Implementarea contractului

6.04.1

Predarea amplasamentului

169)

ANDZM va prelua de la APL beneficiar mijlocul fix aferent obiectului propus spre reabilitare, pe baza de protocol, pentru toata perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare, si

și îl va înscrie in

în lista proprie a mijloacelor fixe, la valoarea înregistrata în evidentele APL solicitant, conform art. 10 din HG 1059/2005.

170)

ANDZM va preda firmei de dirigenție, pe baza de protocol, amplasamentul lucrărilor liber de sarcini în conformitate cu procedurile stabilite în cadrul legal.

171)

Firma de dirigenție va preda amplasamentul liber de sarcini contractorului în prezenta coordonatorului de program regional și a membrilor desemnați de către CCUEL. Este recomandat ca predarea amplasamentului către contractor să se facă în aceiași zi cu predarea amplasamentului de către APL beneficiar către ANDZM si și respectiv de ANDZM către firma de dirigenție.

172)

APL beneficiar

prin

CDSEC

va

desemna

3

reprezentanți

din

partea Comunității (2 reprezentanți ai cetățenilor și un reprezentant al APL beneficiar) care vor forma CCUEL și vor participa alături de firma de dirigenție la toate fazele de: predare amplasament, supervizare a execuției lucrărilor și de monitorizare pe perioada de garanție a lucrărilor.

173)

Toate cheltuielile reprezentând taxe și impozite aferente amplasamentului obiectului de infrastructură ce urmează a fi reabilitat cad în sarcina APL.

6.04.2

Execuția lucrărilor

174)

Contractorul are obligația de a organiza șantierul în condițiile în care îndeplinește toate masurile prin care să evite ieșirea din amplasamentul stabilit prin contract.

175)

Contractorul va fi asistat de dirigintele rezident in în trasarea lucrărilor.

176)

În execuția lucrărilor contractorul va respecta condițiile contractului și programul de lucru așa cum au fost agreate în adunarea comunitara.

6.04.3

Plata Contractorului

177)

Firma de dirigenție prin dirigintele rezident, la sfârșitul lunii sau ori de cate ori este necesar va efectua măsurarea lucrărilor executate. La efectuarea măsurătorilor va invita să participe reprezentantul acreditat al contractorului precum și CCUEL.

178)

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în documente de măsurare (desene, breviare de calcul, etc.) întocmite în 4 exemplare care se distribuie astfel: i) diriginte,

ii) reprezentantul contractorului, iii) CCUEL și iv)APL beneficiar.

179)

Contractorul bazat pe

documentele de măsurare,

alte documente întocmite anterior (lucrări ascunse, faze determinante, etc. conform legii) precum și pe

documentele contractuale, întocmește situația de lucrări, calculând sumele pe care se considera îndreptățit să le primească pentru lucrările executate în perioada respectiva. Situația de lucrări se întocmește intr-un număr de exemplare precizat în condițiile contractuale.

180)

Contractorul va elibera, pe baza situației de lucrări

„cererea de plata parțiala (lunara după caz)”

pe care o va transmite firmei de dirigenție pentru verificare și însușire.

181)

Firma de dirigenție verifica documentația de plata (cererea de plata însoțita de situația de lucrări) prin comparare cu propriile documente, corectând după caz, și transmite eventualele corecturi contractorului.

182)

Cate un exemplar din documentația de plata verificata va fi transmis de firma de dirigenție către CCUEL și APL beneficiar spre însușire.

183)

În baza documentelor verificate și însușite, firma de dirigenție emite

certificatul de plata parțiala . Certificatul de plata parțiala va evidenția prin rubrici distincte cota parte de plata ce revine contribuției APL respectiv contribuțiilor voluntare ale cetățenilor.

184)

Certificatul de plata însoțit de documentația de plata în original va fi transmis in

în vederea acceptării la plata la APL in

în calitate de titular de grant și cofinanțator pentru partea din contribuție ce-i revine și respectiv la CCUEL in

în calitate de cofinanțator pentru partea de contribuție voluntară a cetățenilor.

185)

Certificatul de plata acceptat de APL și CCUEL, însoțit de documentația de plata în original va fi transmisa prin grija firmei de dirigenție la ANDZM respectiv UMP-RSE.

186)

UMP-RSE prin specialiștii însărcinați va verifica documentația de plata, va propune aprobarea și va efectua plata.

187)

Eventualele corecturi rezultate din verificarea UMP-RSE se vor aduce la cunoștința părților. Corecturile in

în minus se deduc din valoarea solicitata, iar corecturile in

în plus se vor include in

în plata lunii următoare in

în rubrica de

„reglare a sumelor anterioare”.

6.04.4

Plata firmei de dirigenție

188)

Firma de dirigenție în executarea serviciilor de urmărire a lucrărilor de reabilitare a obiectului de infrastructură va elabora rapoarte periodice conform celor stabilite în contractul de dirigenție, avizate de CUEL și APL, pe care le transmite la ANDZM.

189)

ANDZM prin coordonatorul de program va analiza rapoartele și le va supune avizării în CTE.

190)

Coordonatorul de program va transmite la UMP-RSE raportul însoțit de avizul CTE și documentul de solicitare a plătii serviciilor prestate de către firma de dirigenție.

191)

UMP-RSE prin specialiștii însărcinați va verifica documentația de plata și va propune aprobarea și va efectua plata.

6.05

Surse de plată pentru implementarea subproiectului

192)

Pentru asigurarea surselor de finanțare din împrumut, contribuția României la realizarea proiectului și bugetul propriu al ANDZM toate părțile implicate în

realizarea programului de infrastructură sunt obligate să estimeze/actualizeze lunar necesarul de plați pe care sa-l transmită după caz la UMP-RSE si/sau Serviciului Economic al ANDZM.

6.05.1

Surse de plată pentru asistenta ANDZM în implementarea programului

193)

ANDZM este autorizat să cheltuiască sume constând în cheltuieli operaționale adiționale conform anexei 1 la Acordul de împrumut și cheltuieli efectuate de ANDZM în cadrul părții C2 a proiectului, precum și din bugetul propriu conform costurilor programate pentru activități în scopul proiectului în limita sumelor alocate prin Legea anuală de aprobare a bugetului de stat.

194)

Pentru fiecare plata UMP-RSE va trage sume din împrumut si și contribuția României.

195)

Pentru bugetul propriu, ANDZM prin Serviciul Economic va asigura plata în conformitate cu planul anual de acțiune aprobat de coordonatorul proiectului.

6.05.2

Surse de plată pentru contractul de execuție a lucrărilor civile

196)

Pentru fiecare plata vor fi trase sume din trei surse de finanțare, respectiv: i) din contribuția APL (din contul escrow) partea din valoarea facturii direct proporționala cu pondera acesteia în valoarea cumulata a grantului și contribuția APL,

ii) din împrumut, categoria lucrări, 80% din suma rămasa după deducerea din valoarea facturii a parții ce-i revine APL, și iii) din contribuția României, 20% din suma rămasa după deducerea din valoarea facturii a parții ce-i revine APL.

197)

Pentru asigurarea resurselor financiare necesare plaților, UMP-RSE va urmări ca, contractorul sa-și actualizeze programul de lucru.

198)

Documentul de tragere din contribuția comunității va fi vizat în prealabil și de reprezentanții legali ai APL beneficiar.

6.05.3

Surse de plată pentru contractele AT

199)

Pentru fiecare plata vor fi trase sume din trei surse de finanțare, respectiv: i) din contribuția APL (din contul escrow) partea din valoarea facturii direct proporționala cu pondera acesteia în valoarea cumulata a grantului și contribuția APL,

ii) din împrumut, categoria asistenta tehnica, 75% din suma rămasa după deducerea din valoarea facturii a parții ce-i revine APL, și iii) din contribuția României, 25% din suma rămasa după deducerea din valoarea facturii a parții ce-i revine APL.

200)

Documentele de plata pentru serviciile rezultate din contractele AT vor fi vizate în prealabil și de reprezentanții legali ai APL beneficiar.

6.06

Recepția lucrărilor

201)

Recepția lucrărilor constituie o componenta a sistemului calității în construcții și este actul prin care APL beneficiar (În calitate de investitor și beneficiar de grant) constata ca obiectul realizat poate fi dat în folosința și prin care accepta să fie preluat cu sau fără rezerve.

202)

Actul de recepție certifica faptul ca, contractorul si-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației tehnice de execuție.

203)

Recepția lucrărilor se face pe toata durata de execuție a construcției, pe categorii de lucrări, conform Legii Nr. 10/1995 privind calitatea în construcții,

Normativului C 56/1985 – pentru construcții și a Normativului C 56/2002 – pentru instalații aferente construcțiilor. Prin actul de recepție se certifica faptul ca executantul si-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.

204)

ANDZM și APL beneficiar în calitate de investitori pentru reabilitarea obiectului de infrastructură, prin decizia persoanelor împuternicite va desemna

„comisia de recepție a lucrărilor” în conformitate cu prevederile HG nr. 273/1994.

205)

În comisia de recepție vor fi nominalizați și 2 membri din partea comunității desemnați de CDSEC urmare a aprobării în adunarea cetățeneasca

206)

Membrii comisiei de recepție vor fi instruiți prin grija ANDZM cu privire la sarcinile și obligațiile pe care aceștia le au precum și cu privire la legislația din domeniu în legătura cu activitatea pe care o vor întreprinde.

207)

Recepția lucrărilor se realizează în doua etape, după cum urmează: i)

recepția la terminarea lucrărilor (RTL); ii) recepția finală (RF).

6.06.1

Recepția la terminarea lucrărilor (RTL)

208)

Contractorul notifica ANDZM și firma de dirigenție ca lucrările au fost terminate și ii invita la RTL.

209)

Contractorul are obligația să asigure toate condițiile ca firma de dirigenție să organizeze activitățile de recepție și ca membrii acesteia sa-și poată duce la îndeplinire obligațiile așa cum sunt cerute de lege.

210)

Firma de dirigenție ia act de solicitarea contractorului și: a) constată terminarea lucrărilor și ca obiectul de infrastructură realizat poate fi pus în funcțiune,

b) întocmește toate documentele necesare comisiei de recepție, c) solicita ANDZM, și APL beneficiar să convoace comisia pentru RTL.

211)

ANDZM și APL beneficiar vor convoca comisia de recepție în termenul stabilit de lege.

212)

Entitățile înștiințate au obligația să îndeplinească toate diligentele pentru ca persoanele nominalizate ca membri ai comisiei de recepție să participe la data, ora și locul în care comisia își desfășoară activitatea.

213)

Comisia de recepție va proceda conform legii iar la încheierea activității va întocmi PVRTL.

214)

Secretariatul comisiei de recepție va fi asigurat de către ANDZM prin reprezentantul oficiului juridic, coordonatorul regional de program si

și un reprezentant al firmei de dirigenție, desemnați prin decizia directorului general.

215)

Comisia de recepție își va desfășura activitatea în doua etape după cum urmează:

a.

inspectând obiectul realizat;

b.

analizând documentele puse la dispoziție cu referire la modul în care a fost respectat PT, asigurarea calității construcțiilor, corelația dintre documente și stadiul lucrărilor așa cum a fost consemnat în cartea tehnică a construcției precum și observațiile rezultate în urma inspecției obiectului realizat.

216)

Secretariatul are obligația să consemneze în procesul verbal punctele de vedere formulate de membrii comisiei de recepție.

217)

PVRTL va consemna hotărârea comisiei privind admiterea sau după caz respingerea însoțita de motivarea acesteia.

218)

Recepția poate fi admisa și condiționat de executarea sau după caz a unor lucrări de remediere care nu condiționează punerea în funcțiune a obiectului de infrastructură realizat.

219)

Prin PVRTL comisia este obligata în cazul în care admite RTL condiționata de remedierea unor lucrări să consemneze termenele și obligațiile parților privind realizarea acestora.

220)

Comisia de recepție va înregistra în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data efectuării recepției PVRTL la secretariatul ANDZM/APL beneficiara.

221)

În termen de 14 zile calendaristice de la data înregistrării PVRTL, APL beneficiar cu sprijin CDSEC și CCUEL va convoca adunarea cetățeneasca la care reprezentanții CDSEC în comisia de recepție vor prezenta rezultatul recepției.

222)

La

adunarea

cetățeneasca

vor

fi

invitați

să

participe

reprezentanții proiectantului, firmei de dirigenție și reprezentanții autorităților în domeniu care au eliberat acordurile și avizele cerute de lege.

223)

Derularea adunării cetățenești și punctele de vedere exprimate vor fi consemnate intr-un Proces Verbal întocmit de reprezentantul CDSEC și contrasemnat de coordonatorul regional de program și reprezentantul proiectantului.

224)

PVRTL la care se atașează PV al adunării cetățenești vor fi supuse aprobării reprezentanților legali ai APL beneficiara și ANDZM.

225)

PVRTL aprobat se transmite următorilor: APL beneficiar, ANDZM, UMP- RSE, contractor și firma de dirigenție.

226)

La data înregistrării PVRTL la ANDZM, APL beneficiar va prelua obiectul de infrastructură realizat în vederea exploatării acestuia. ANDZM va preda prin firma de dirigenție cartea tehnica a construcției către APL Beneficiar.

227)

Preluarea obiectului reabilitat de la contractor și respectiv a mijlocului fix aferent de la ANDZM, la noua valoare (rezultata din însumarea valorii cu care acesta a fost transferat la care se adaugă valoarea lucrărilor de reabilitare conform situației de plați din grantul acordat și contribuția comunității în conformitate cu situațiile de plata anexate) se face prin protocol întocmit intre APL pe de o parte și ANDZM pe de alta parte.

228)

Pentru executarea sau

refacerea unor lucrări

care

rămân în obligația contractorului conform PVRTL inclusiv cele convenite ca urmare a adunării cetățenești, ANDZM nu va elibera partea din garanția de buna execuție către contractor decât în condiția confirmării de către APL beneficiar a îndeplinirii de către acesta a obligațiilor și în baza documentelor eliberate de firma de dirigenție.

229)

Oricare alte litigii în legătura cu executarea contractului se rezolva în concordanta cu legea aplicabila așa cum este precizat în contract.

230)

Pentru situațiile în care între firma de dirigenție, contractor și reprezentanții CDSEC, CCUEL intervin divergențe, ANDZM și APL beneficiar vor face toate eforturile de rezolvare pe cale amiabilă în limitele prevăzute în contracte.

6.06.2

Urmărirea lucrării în perioada de garanție de bună execuție

231)

Perioada garanției de buna execuție a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii este de 24 de luni de la data înregistrării conform PVRTL la secretariatul ANDZM și APL beneficiar.

232)

Pentru perioada de garanție de buna execuție toate responsabilitățile de urmărire a lucrărilor rezultate din contractele de dirigenție și de execuție a lucrărilor vor fi preluate de APL beneficiar sens în care scrisoarea de garanție de buna execuție a contractorului va fi transferata de la ANDZM în favoarea APL beneficiar, ANDZM fiind exonerata de acestea.

233)

APL beneficiar va numi responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare în conformitate cu prevederile HG Nr. 273 1994, „Norme de întocmire a cărții tehnice a construcției, punctul 17”

234)

Responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare are sarcina ca in

în perioada de garanție de buna execuție sa urmărească ca contractorul să execute și să remedieze lucrările: i) înregistrate în PVRTL ii) convenite în adunarea cetățeneasca și anexate la procesul verbal care consemnează derularea acesteia; la termenele stabilite prin respectivele documente, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării PVRTL.

235)

Pe întreaga perioada de garanție de buna execuție responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare. în ,, în baza „programului de urmărire a lucrărilor” elaborat ca parte a PT, va urmări starea lucrărilor, comportarea acestora, impactul lor asupra mediului și asupra comunității.

236)

Responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare va înștiința periodic CCUEL privind datele la care își propune să efectueze inspecția pentru ca acesta să participe la inspecții.

237)

Responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare va prezenta APL beneficiar și CDSEC rapoarte periodice de urmărire a lucrărilor avizat de CCUEL în care va consemna problemele constatate, responsabilitățile ce revin contractorului în remedierea acestora. Rapoartele periodice vor fi însoțite, după caz de planuri, desene, fotografii, analize de laborator etc.

238)

Responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare va urmări modul în care contractorul executa remedierea lucrărilor care cad în sarcina sa.

239)

Responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare va urmări în același timp, în baza planului de durabilitate a subproiectului, revizuit cu ocazia preluării obiectului reabilitat, modul în care comunitatea își îndeplinește obligațiile în exploatarea și întreținerea obiectului reabilitat și va informa APL beneficiar.

240)

Informațiile cu privire la exploatarea obiectului vor fi consemnate în același raport periodic și le va consemna în cartea tehnică.

241)

În situația în care contractorul nu-și onorează obligațiile asumate, APL beneficiar va proceda la angajarea unei firme care să remedieze defecțiunile constatate pe care o va plăti din sumele reținute contractorului ca garanția de buna execuție.

6.06.3

Recepția finală (RF)

242)

Comisia de Recepție Finala este convocata de APL beneficiar de grant în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție a construcției, stabilită prin contract.

243)

RF va fi efectuata de comisia RTL completata după caz prin decizia APL beneficiar la care va fi invitat și coordonatorul regional de program.

244)

APL

beneficiar

va

solicita

responsabilului

cu

urmărirea

comportării construcției în exploatare un raport detaliat privind comportarea lucrărilor pentru reabilitarea obiectului de infrastructură reabilitat și identificarea tuturor viciilor de execuție ce trebuie remediate la RF și stadiul de execuție al acestora.

245)

Raportul va fi pus la dispoziția tuturor membrilor comisiei de recepție și invitaților la RF.

246)

Entitățile înștiințate au obligația să îndeplinească toate diligentele pentru ca persoanele nominalizate ca membri ai comisiei de recepție să participe la data, ora și locul în care comisia își desfășoară activitate.

247)

Comisia de recepție va proceda conform legii iar la încheierea activității va întocmi PVRF.

248)

Comisia de recepție își va desfășura activitatea în etape după cum urmează:

a.

inspectând obiectul realizat;

b.

constatând finalizarea lucrărilor cerute prin PVRTL;

c.

analizând documentele referitoare la comportarea obiectului de infrastructură reabilitat în exploatare pe perioada de garanție inclusiv viciile constatate și remediate;

d.

analizând

documentele

privind

modul

de

exploatare

a

obiectului

de infrastructură reabilitat conform cu planul de durabilitate;

249)

Comisia de recepție va înregistra în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării recepției PVRF la secretariatul APL beneficiar.

250)

În termen de 14 zile calendaristice de la data înregistrării PVRF, APL beneficiar cu sprijin CDSEC va convoca adunarea cetățeneasca la care reprezentanții CDSEC în comisia de recepție vor prezenta rezultatul recepției.

251)

Derularea adunării cetățenești și punctele de vedere exprimate vor fi consemnate intr-un Proces Verbal întocmit de reprezentantul CDSEC.

252)

La adunarea cetățeneasca vor fi invitați să participe reprezentanții ANDZM, ai proiectantului, ai autorităților în domeniu care au eliberat acordurile și avizele cerute de lege și responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare.

253)

PVRF aprobat va fi transmis de către APL beneficiar la: ANDZM, contractor, proiectant și responsabilul cu urmărirea comportării construcției în exploatare.

254)

Oricare alte litigii în legătura cu executarea contractului se rezolva în concordanta cu legea aplicabila așa cum este precizat în contract.

7

IMPACTUL

ASUPRA

MEDIULUI

255)

În cadrul subproiectului activitățile se vor desfășura în conformitate cu prevederile din cadrul de mediu prezentate în

anexa 4

la prezentul manual.;

256)

APL solicitant are obligația de a:

a.

cere autorității competente de mediu emiterea acordului de mediu pentru subproiectul propus.

b.

de a se conforma prevederilor deciziei autorității competente de mediu referitor la necesitatea evaluării impactului asupra mediului generat de subproiectul propus.

c.

elabora studiul de evaluare asupra mediului în conformitate cu îndrumarul transmis de către autoritatea competenta de mediu în condițiile prevederilor din Cadrul de Mediu.

d.

întocmi raportul asupra studiului de evaluare a impactului asupra mediului și de a transmite la autoritatea competenta de mediu.

e.

completează și modifică subproiectul cu toate cerințele convenite în urma dezbaterii publice, a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea obținerii acordului de mediu;

f.

urmări întocmirea, actualizarea și monitorizarea PMM în toate fazele subproiectului;

257)

Contractorul are obligația de a urmării ca în execuția lucrărilor să respecte masurile de atenuarea a impactului de mediu prevăzute în PMM.

258)

Firma de dirigenție prin dirigintele de șantier rezident și diriginții de specialitate are obligația să monitorizeze modul în care contractorul îndeplinește masurile stabilite în PMM și după caz să ia masuri pana până la stoparea lucrărilor și a interzicerii contractorului de reluarea a acestora pana până la remedierea situației create.

8

MONITORIZARE

ȘI

EVALUARE

8.01

Indicatori de performanta

ANDZM va urmări trimestrial următorii indicatori cantitativi pentru programul de infrastructură:

Specificație

Cine răspunde

Nr. de autorități publice locale (APL) care au propus subproiecte

Coordonator de program

Nr. de APL care au beneficiat de programul de infrastructură

Coordonator de program

Nr. de solicitări de finantare primite pentru sub-proiecte de Coordonator de program infrastructură Municipală

Nr. de solicitări de finantare aprobate pentru sub-proiecte de Coordonator de program infrastructură Municipală

Valoarea medie a proiectelor propuse

Coordonator de program

Valoarea medie a sub-proiectelor aprobate

Coordonator de program Valoarea totala a granturilor acordate pentru sub-proiectele UMP-RSE

aprobate

Valoarea totala a sumelor din granturi platite pentru sub- UMP-RSE proiectele aprobate

Costurile operaționale ale ANDZM rezultate din implementarea Coordonator de program programului

Numărul de comunități miniere mobilizate prin implementarea cu Coordonator de program succes a proiectelor de IM

Numărul de obiecte de infrastructura care se mentin după 1, 2, 3 Coordonator de program ani

Numărul de organizații comunitare care au beneficiat de finanțari ulterioare pentru proiecte de IM sau alte proiecte

Coordonator de program

Numărul de beneficiari ai subproiectelor de MI finanțate din Coordonator de program program

Nota: Acești indicatori pot fi revizuiți în baza actualizării cadrului de monitorizare-evaluare al ANDZM

259)

Coordonatorul de program regional și coordonatorul de program UMP-RSE vor transmite trimestrial către coordonatorul de program ANDZM rapoarte privind realizarea indicatorilor nominalizați anterior.

260)

Coordonatorul de program ANDZM analizează indicatorii transmiși și după caz solicita clarificări în legătura cu aceștia la APL beneficiare, contractori, firme de dirigenție, coordonatorii de program regional, coordonatorul de program UMP-RSE.

261)

Evaluarea periodica prin monitorizare participativa și sondaje a gradului de cunoaștere a rezultatelor și efectelor programului de infrastructura

precum și a măsurii în care entitățile implicate simt ca obiectele realizate și efectele produse de acestea le aparțin, conform cadrului de monitorizare aprobat.

262)

Rezultatele monitorizării participative vor fi transmise sub forma de rapoarte la CME- ANDZM.

263)

Coordonatorul

de

program

ANDZM

centralizează

și

transmite

rapoartele,

de monitorizare

cantitativa

la

CME

în

vederea

prelucrării

interpretării

și

integrării informațiilor

din

rapoartele

de

monitorizare

calitative

și

evaluare

transmise

de coordonatorii de program regionali pentru monitorizare.

8.02

Monitorizare pe timpul executiei lucrarilor

264)

Coordonatorul

de

program

regional

urmărește

modul

în

care

contractorul

își îndeplinește obligațiile asumate prin contract privind raporturile APL beneficiare, comunitatea reprezentata de CCUEL sens în care:

a.

firma de dirigenție prin dirigintele rezident are obligația să furnizeze toate informațiile în legătura cu executarea contractului;

b.

contractorul are obligația de a furniza informații legate de raporturile cu comunitatea și APL beneficiar și în special cele privind problemele create în executarea contractului;

c.

APL beneficiar și comunitatea are obligația de a furniza informații privind raporturile cu contractorul și firma de dirigenție, în legătura cu transparenta executării contractului, cu problemele pe care implementarea acestuia le creează Comunității precum și cele în legătura cu neîndeplinirea obligațiilor asumate de contractor fata de comunitate;

d.

APL beneficiar și comunitatea furnizează informații în legătura cu respectarea de către contractor a masurilor din planul de management de mediu precum și asupra disfuncțiilor create de nerespectarea acestora.

265)

Coordonatorul de program regional întocmește rapoarte lunare privind implementarea subproiectului pe care le transmite coordonatorilor de program al ANDZM de infrastructură și monitorizare.

266)

Coordonatorul de program al ANDZM analizează împreuna cu specialistul tehnic al UMP-RSE rapoartele, selectează problemele și solicita în scris:

a.

UMP-RSE să rezolve problemele de competenta firmei de dirigenție și a contractorului;

b.

APL beneficiar și Comunităților sa-și soluționeze problemele legate de responsabilitățile asumate prin contract;

c.

când problemele apărute depășesc cadrul contractului, convoacă în termen de 15 zile calendaristice de la primirea raportului părțile, urmărind ca acestea să decidă asupra soluțiilor cu informarea și acordul CCP și după caz a BM.

267)

Coordonatorul de program al ANDZM poate solicita daca gravitatea problemelor o cer convocarea adunării cetățenești pentru punerea în discuție și luarea hotărârii privind întreruperea sau rezilierea contractului în condițiile legii.

8.03

Rapoarte de monitorizare în perioada de executare și garanție a lucrărilor

268)

Coordonatorul de program regional pentru monitorizarea urmărește trimestrial impactul produs de implementarea subproiectului sens în care va culege

de la factorii implicați/afectați informații cu privire la:

a.

Implicarea Comunității în implementarea, realizarea și asigurarea durabilității proiectului;

b.

Implicarea APL beneficiar în asigurarea exploatării în condițiile tehnice stabilite a subproiectului;

c.

Efectele implementării subproiectului asupra membrilor Comunităților respective;

d.

Impactul experienței acumulate de comunitate în rezolvarea propriilor necesitați;

e.

Modul de realizare al indicatorilor așa cum au fost stabiliți prin fise.

269)

Coordonatorul regional pentru monitorizare va elabora rapoarte trimestriale pe care le va transmite coordonatorului de program de monitorizare al ANDZM.

270)

Coordonatorul de program de monitorizare al ANDZM sintetizează rapoartele și elaborează raportul trimestrial privind programul de infrastructură .

271)

Directorul General al ANDZM conform HG nr. 1069/2000 va prezenta CCP raportul trimestrial privind realizarea programului de infrastructură .

8.04

Evaluarea

272)

ANDZM va angaja un consultant independent care va elabora studii de caz privind impactul programului de infrastructură asupra Comunităților miniere în diverse faze ale implementării acestuia.

273)

ANDZM

va

organiza

semestrial

seminarii

privind

evaluarea

programului

de infrastructură .

274)

La seminarii vor fi convocați reprezentanții instituțiilor publice implicate, APL beneficiare, reprezentații Comunităților locale, reprezentanților ONG responsabile cu dezvoltare locala, precum și alți factori afectați/interesați.

275)

În cadrul seminarilor se vor prezenta studiul de caz precum și puncte de vedere exprimate de factorii afectați/interesați și instituțiile implicate cu privire la rezultatele înregistrate în atingerea obiectivelor programului și se vor formula propuneri privind modificarea/completarea manualului de operare pentru infrastructură .

276)

Seminarul se va încheia cu un raport întocmit de UMP-RSE care va fi supus analizei în CCP privind modificările și completările manualului de operare pentru infrastructură .

277)

Raportul va fi transmis băncii pentru analiza și comentarii.

278)

ANDZM în baza analizei băncii și avizului CCP va completa manualul și îl va supune aprobării coordonatorului proiectului Ministrul Economiei și Finanțelor.

8.05

Dispoziții finale si și tranzitorii

279)

Pentru

asigurarea

transparentei

procesului

de

implementare

a

programului

de infrastructura în baza legii Nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, în anexa 14 sunt prezentate responsabilitățile instituționale privind rezolvarea plângerilor transmise de factorii afectați implicați în proces.

9

LISTA

ANEXELOR

Anexa 1

Formatul

planului

de

acțiuni

pentru

implementarea

și

monitorizarea programului de infrastructură

Anexa 2

Formatul

bugetului

anual

de

cheltuieli

pentru

implementarea

și monitorizarea programului de infrastructură

Anexa 3

Zona de operare a programului de infrastructură

Anexa 4

Cadrul de mediu

Anexa 5

Cadrul de expropriere și strămutare

Anexa 6

Forma standard a subproiectului

Anexa 7

Matricea de eligibilitate a subproiectelor

Anexa 8

Matrice de evaluare tehnica a subproiectelor

Anexa 9

Lista ierarhizării subproiectelor

Anexa 10

Forma standard a acordului de grant

Anexa 11

Forma standard a documentației de licitație pentru lucrări

Anexa 12

Forma procesului verbal de consultare a Comunității în adunările cetățenești

Anexa 13

Structuri comunitare

Anexa 14

Soluționarea sesizărilor

ANEXA Nr. 1 FORMAT STANDARD a PLANULUI DE ACTIUNI

pentru implementarea și monitorizarea programului de

infrastructura

Nr. Crt.

Activitatea

Sub-activitatea

Acțiunea

Perioada de realizare

Responsabil

Urmărire realizare

Grad 1

Grad 2

Grad 3

Nota: Anexa 1 se elaborează de către fiecare coordonator de program regional și se centralizează într-un plan de acțiune pentru întreg programul.

ANEXA Nr. 2 FORMAT STANDARD AL BUGETULUI ANUAL DE CHELTUIELI

pentru implementarea și monitorizarea programul de infrastructura

Denumire indicator

Destinație Conform program

Surse

Buget

Din care:

Contribuția comunității

Buget

propriu ANDZM

Credite externe

Contribuție locală

Total

APL

Membrii comunității

* se înscriu indicatorii conform formularului din fila de buget ANDZM transmisa de MEF

** se înscriu destinații conform manualului operațional respectiv: a) costuri operaționale b) asistenta tehnica c) lucrări - (sumele acordate sub forma de granturi APL)

ANEXA Nr. 3

Zona de operare a programului de infrastructura

LISTA LOCALITATILOR DIN ARIA DE OPERARE A A.N.D.Z.M. APROBATE PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE INFRASTRUCTURA MUNICIPALA

Date de identificare

Nr. crt.

Localitate

Județ

Birou Regional

Reprezentanță Locală

1

Abrud

AB

Centru

Alba

2

Almașu Mare

AB

Centru

Alba

3

Baia de Arieș

AB

Centru

Alba

4

Bistra

AB

Centru

Alba

5

Lupșa

AB

Centru

Alba

6

Roșia Montană

AB

Centru

Alba

7

Zlatna

AB

Centru

Alba

8

Ocna Mureș

AB

Centru

Alba

9

Baraolt

CV

Centru

Bălan

10

Bălan

HR

Centru

Bălan

11

Slănic Moldova

BC

Nord-Est

Comănești

12

Comănești

BC

Nord-Est

Comănești

13

Broșteni

SV

Nord-Est

Gura Humorului

14

Iacobeni

SV

Nord-Est

Gura Humorului

15

Borșa

MM

Nord-Vest

Baia Borșa

16

Baia Sprie

MM

Nord-Vest

Baia Mare

17

Băiuț

MM

Nord-Vest

Baia Mare

18

Cavnic

MM

Nord-Vest

Baia Mare

19

Tăuții Măgherăuș

MM

Nord-Vest

Baia Mare

20

Rodna

BN

Nord-Vest

Rodna

21

Aghireșu

CJ

Nord-Vest

Rodna

22

Iara

CJ

Nord-Vest

Rodna

23

Dobrești

BH

Nord-Vest

Voivozi

24

Popești

BH

Nord-Vest

Voivozi

25

Nucet

BH

Nord-Vest

Voivozi

26

Bobota

SJ

Nord-Vest

Voivozi

27

Chiejd

SJ

Nord-Vest

Voivozi

28

Sărmășag

SJ

Nord-Vest

Voivozi

29

Șotânga

DB

Sud, Sud-Est

Ploiești

30

Filipeștii de Pădure

PH

Sud, Sud-Est

Ploiești

31

Stejaru

TL

Sud, Sud-Est

Ploiești

32

Albeni

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

33

Bâlteni

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

34

Cătunele

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

35

Mătăsari

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

36

Motru

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

37

Rovinari

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

38

Slivilești

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

39

Urdari

GJ

Sud-Vest

Tg. Jiu

40

Alunu

VL

Sud-Vest

Tg. Jiu

41

Berbești

VL

Sud-Vest

Tg. Jiu

42

Anina

CS

Vest

Anina

43

Bozovici

CS

Vest

Anina

44

Dognecea

CS

Vest

Anina

45

Iablanita

CS

Vest

Anina

46

Oravița

CS

Vest

Anina

47

Oțelu Roșu

CS

Vest

Anina

48

Sasca Montană

CS

Vest

Anina

49

Băița

HD

Vest

Deva-Brad

50

Brad

HD

Vest

Deva-Brad

51

Certeju de Sus

HD

Vest

Deva-Brad

52

Criscior

HD

Vest

Deva-Brad

53

Ghelar

HD

Vest

Deva-Brad

54

Teliucu Inferior

HD

Vest

Deva-Brad

55

Berzasca

CS

Vest

Moldova Noua

56

Moldova Nouă

CS

Vest

Moldova Noua

57

Aninoasa

HD

Vest

Petroșani

58

Lupeni

HD

Vest

Petroșani

59

Petrila

HD

Vest

Petroșani

60

Petroșani

HD

Vest

Petroșani

61

Uricani

HD

Vest

Petroșani

62

Vulcan

HD

Vest

Petroșani

ANEXA Nr. 4

CADRUL DE MEDIU

EVALUAREA MEDIULUI

Subcomponenta de infrastructura municipala este parte a Componentei de Regenerare socio- economica (RSE) a Proiectului Închiderea minelor si Regenerarea socio-economica si a mediului. Componenta RSE este implementata de agenția Naționala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), care este asistata in coordonarea proiectului de către o unitate de management al proiectului (UMP RSE).

Acoperirea si profunzimea procesului de evaluare a mediului depinde de natura, tipul si impactul preconizat al subproiectelor propuse. Se anticipează faptul ca, subproiectele de infrastructura municipala finanțate din componenta RSE a Proiectului, ca regula, nu vor împiedica realizarea unui proces de evaluare globala a impactului de mediu (EIM). Evaluarea mediului are un scop general si ia in considerare atât mediul natural, cat si sănătatea populației si aspecte socio- culturale, cu accent pe acele aspecte si impact potențial considerate ca fiind critice pentru soliditatea si sustenabilitatea proiectelor de mediu ale comunității. Evaluarea de mediu se face in paralel cu procesul identificării, elaborării si implementării unui posibil subproiect comunitar.

Considerațiile esențiale ce trebuie avute in vedere in timpul procesului de evaluare a mediului includ :



Concordanta cu reglementările legale de mediu din România



Legăturile cu evaluarea sociala



Analiza alternativelor



Participarea publica si consultarea cu persoanele si organizațiile afectate



Publicarea informațiilor.

A.

Procedurile si legislația romana din domeniul mediului

In cadrul proiectului activitățile vor fi desfășurate in conformitate cu legislația in vigoare din România si cu principiile de mediu. In general, subproiectele nu vor contribui la degradarea mediului fizic si uman. Ministerul Mediului este autoritatea de reglementare care asigura concordanta cu legile si reglementările privind domeniul mediului la nivel național. Pentru proiectele locale la nivel de comuna sau județe aprobarea planurilor de management al mediului se face de către autoritatea de mediu de la nivel local. (care sunt ?)

Legislație privind domeniul mediului

1

LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 privind protecția mediului, anulata de ORDONANTA DE URGENTA 185/2005 privind protecția mediului

ABROGATA

prin:

ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 2005

privind protecția mediului - aprobata prin:

LEGE nr. 265 din 29 iunie 2006

pentru aprobarea

Ordonanței

de

urgenta

a

Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului

2

ORDIN nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, emitent: Ministerul

Mediului

2 *

ORDIN nr. 210 din 25 martie 2004 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si protecției mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, emitent: Ministerul

Mediului

3

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului,

emitent: Ministerul Mediului

4

ORDIN nr. 184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a

bilanțurilor de mediu, emitent: Ministerul Mediului

5

LEGE nr. 73 din 4 mai 2000 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificări de

Legea nr. 293/2002

6

ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deșeurilor

7

ORDIN nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanți atmosferici produși de surse staționare, emitent: Ministerul Mediului

8

HOTARARE nr. 472 din 9 iunie 2000 privind unele masuri de protecție a calității

resurselor de apa

9

ORDIN nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontalier si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontaliera, emitent: Ministerul

Mediului

10

ORDIN nr. 1.144 din 9 decembrie 2002 privind înființarea Registrului poluanților emiși de activitățile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluării si modul de raportare a acestora, emitent: Ministerul Mediului

11

ORDIN nr. 1.147 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si închiderea

depozitelor de deșeuri, emitent: Ministerul Mediului

12

NORMATIV TEHNIC din 10 decembrie 2002 privind depozitarea deșeurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deșeuri, M. OF.

nr. 150 bis din 7 martie 2003

13

HOTARARE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei,

parcurilor naționale si parcurilor naturale si constituirea administrațiilor acestora

14

LEGE nr. 645 din 7 decembrie 2002

pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

15

HOTARARE nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri ABROGATA PRIN:

HOTĂRÂRE nr. 1.213 din 6 septembrie 2006

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private

16

ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluării mediului, emitent: Ministerul Mediului

17

ORDIN nr. 818 din 17 octombrie 2003

pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu, emitent: Ministerul Mediului

Legislație in domeniul apei

1

LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor, modificata si completata de

LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004

2

ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997 NORMATIV DE CONTINUT

al documentațiilor tehnice necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor si a autorizației de gospodărire a apelor, emitent: Ministerul Mediului

3

HOTARARE nr. 472 din 9 iunie 2000 privind unele masuri de protecție a calității

resurselor de apa

4

ORDIN nr. 1.069 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfășurarea activităților specifice de gospodărire a apelor, emitent: Ministerul

Mediului

5

ORDIN nr. 1.241 din 16 ianuarie 2003

pentru aprobarea Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor si autorizațiilor de gospodărire a apelor, emitent: Ministerul Mediului

6

HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind

condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate

7

NORMATIV TEHNIC pentru protecția apelor nr. 011/2002 privind colectarea,

curățarea si evacuarea apelor reziduale

8

NORMATIV TEHNIC pentru protecția apelor nr. 002/2002 privind condițiile de evacuare a apelor reziduale in rețeaua de canalizare din cadrul localităților in stațiile

de epurare

9

ORDIN nr. 1.141 din 6 decembrie 2002

pentru aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizațiilor de gospodărire a apelor, emitent: Ministerul Mediului

10

ORDIN nr. 44 din 9 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoring-ului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar

periculoase ORDIN nr. 44 din 9 ianuarie 2004, emitent: Ministerul Mediului

11

ORDIN nr. 1.146 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referința pentru clasificarea calității apelor de suprafața, emitent:

Ministerul Mediului

Schema de depunere a solicitărilor către autoritatea competenta de protecție a mediului pentru aprobarea EIA pentru lucrările propuse se prezintă după cum urmează:

B.

Impactul potențial asupra mediului al subproiectelor

Subproiectele pot include:



Alimentare cu apa



Ape menajere si canalizare



Repararea si reabilitarea drumurilor urbane si rurale



Repararea podurilor mici si a podețelor



Centre de educație/sănătate



Repararea școlilor si grădinițelor



Centre comunitare, piețe, parcuri, iluminat



Colectarea deșeurilor si facilitați de depozitare



Acces/utilități de infrastructura pentru parcuri industriale, etc.

Subproiectele vor exclude :



Repararea/construcția de autostrăzi



Construcția de noi drumuri



Fabrici de produse chimice



Depozitarea deșeurilor periculoase



Facilitați pentru depozitarea pesticidelor



Întreprinderile cu capital de stat



Construcția de poduri



Repararea / construcția de case (apartamente)

Masurile de atenuarea care pot fi adoptate pentru fiecare impact sunt detaliate in anexele pentru fiecare tip de subproiect prezentate mai jos. Cu toate acestea, de vreme ce gradul si scopul fiecărui impact va fi variat in funcție de tipul acestuia, si masurile de atenuare pot varia.

Construcție si efecte generale

In general, considerațiile de mediu pentru elaborarea fiecărui subproiect vor include unul sau mai multe riscuri de mediu cum ar fi sănătatea si riscurile de sănătate pentru cei care lucrează la proiect si pentru public; zgomot; praf – care conduce la efecte negative asupra calității aerului; poluarea solului si/sau a apei determinata de benzina sau motorina, deșeuri materiale si exploatări de suprafața; excavarea materialelor si depozitarea la sol a surplusului si alte materiale, riscuri asupra ariilor sensibile, a florei, faunei etc. De asemenea, anumite proiecte pot avea elemente de valoare culturala.

Deoarece durata fiecărui sub proiect nu poate depăși 18 luni si lucrările nu se pot realiza in fiecare zona in același timp, este posibil ca beneficiarii proiectelor sa resimtă impactul acestora doar pentru scurt timp. Cu toate acestea, anumite efecte pe termen scurt pot fi resimțite si pe termen lung, ca de exemplu impactul vizual, zgomotul, impactul asupra ariilor sensibile etc. Aceste efecte/riscuri vor fi atenuate prin masuri specifice pentru fiecare sub proiect, așa cum este prezentat mai jos si in anexe.

Alimentarea cu apa

Impacturile asociate cu reabilitarea si construcția sistemelor de alimentare cu apa implica administrarea resurselor intr-o maniera sustenabila pentru a se evita suprautilizarea si impactul negativ asupra mediului, precum si contaminarea post tratament a alimentarii. De asemenea, poate exista un impact generat de zgomotul pompelor si depozitarea apelor menajere. In anexa

3.1 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Canalizare si ape menajere

Efectele asociate cu reabilitarea si construcția sistemelor de canalizare se va axa in principal pe orice facilitate de tratare a apelor ce poate fi asigurata, in particular aspecte legate de miros si canale de scurgere/depozitare. Acestea din urma pot include efecte asupra regimului râurilor, așa cum este descris la categoria poduri, dar si efecte de poluare a cursurilor de apa derivate, mai ales daca sunt insuficient tratate. In anexa 3.2 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Drumuri rurale si urbane (suburbane)

Efectele asociate cu repararea si reabilitarea drumurilor includ in general zgomotul, calitatea aerului si altele precum siguranța si securitatea pietonilor si a autovehiculelor, asigurarea unei

rețele de canalizare si a infrastructurii de suport (parapete etc.), schimbări ale modelelor de trafic. In anexa 3.3 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Poduri mici si podețe

Suplimentar efectelor asociate cu drumurile, pentru domeniul podurilor, dar pe o scara mai redusa, efectele asociate reabilitării podurilor mici si a podețelor se concentrează pe schimbarea cursului râurilor si a malurilor, precum si asupra habitatului acvatic si a calității apei in zona structurii podului si in aval. In anexa 3.4 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Facilitați in domeniul sănătății, al educației, centre comunitare, piețe, iluminat public

Efectele asociate cu reabilitarea si construcția unor clădiri mici si facilitați publice cum ar fi parcurile si iluminatul vor fi minore si, separat de serviciile sanitare asigurate si de dispunerea deșeurilor rezultate, vor fi locale. In aceasta ordine de idei este foarte important faptul ca deșeurile generate in cadrul piețelor si al serviciilor de sănătate sa fie aspecte adresate in timpul elaborării subproiectului si monitorizate in cursul derulării acestuia. In anexele 3.5 si 3.6 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Colectarea deșeurilor si facilitați de depozitare

Efectele asociate cu reabilitarea si construcția de facilitați pentru depozitarea gunoiului se vor concentra in principal asupra facilitaților de tratare ce pot fi asigurate, in particular elemente legate de miros si volum. De asemenea, poate include poluarea apelor freatice si/sau a râurilor. In anexa 3.7 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

Acces/utilități de infrastructura pentru parcuri industriale

Efectele asociate cu reabilitarea si construcția accesului/utilităților de infrastructura pentru parcuri industriale sunt in general similare celor descrise pentru secțiunile alimentare cu apa, canalizare si ape menajere si drumuri rurale si urbane. In anexele 3.1, 3.2 si 3.3 sunt sintetizate principalele efecte si masuri care pot fi aplicate pentru atenuarea lor.

C.

Aranjamente instituționale

Sub componenta de infrastructura municipala va implica acordarea de împrumuturi sau granturi pentru subproiecte, care vor fi selectate după aprobarea Împrumutului II. In aceasta situație, Banca solicita ca înaintea aprobării subproiectelor, autoritatea de aprobare sa verifice daca subproiectul corespunde cu legislația si reglementările naționale si locale relevante din domeniul mediului si cu politicile si procedurile Băncii privind evaluarea mediului, așa cum sunt ele prevăzute in OP/BP 4.01. In plus, se va obține de la Ministerul mediului si de la alte autorități interesate acordul general cu privire la procedurile si instrucțiunile privind acordul de mediu, prezentat mai jos.

La fel ca si analiza economica, financiara, instituționala si tehnica, evaluarea mediului este o parte in pregătirea proiectului si de aceea ea revine ca responsabilitate entității care propune proiectul. Actorii implicați in evaluarea mediului sunt comunitățile, autoritățile locale si județene,

cei

care

elaborează

proiectul

si

autoritățile

guvernamentale

responsabile. Responsabilitatea principala revine insa comunelor si municipalităților/județelor, in calitatea lor de proprietari si operatori ai proiectelor.

După identificarea subproiectelor pe baza propunerilor primite, ANDIPRZM va angaja consultanți pentru a elabora studii de fezabilitate detaliate. Aceste studii vor detalia impactul potențial al proiectului asupra mediului fizic, biologic si social in aria si in jurul ariei proiectului si va sugera posibile masuri de atenuare ce pot fi avute in vedere de cel care elaborează subproiectul si de comuna/municipalitate, pe baza duratei, scopului si dimensiunii impactului preconizat. Acest document va fi pus la dispoziția celui care elaborează subproiectul ca parte a termenilor de referința cu scopul de a-l asista la elaborarea subproiectului.

Ca parte a procesului de elaborare, i se va solicita entității care elaborează subproiectul sa atenueze

toate

efectele

negative

generate

de

subproiect

si

sa

obțină

aprobarea comunei/municipalității si a autorităților legale (a se vedea secțiunea A). Documentele produse vor include Planul de management al mediului (PMM) in formatul specificat in anexa 2. ANDIPRZM va fi responsabila pentru procesul de monitorizare, in sensul ca va urmări respectarea procedurilor prevăzute in manual si va conduce aceasta monitorizare si prin consultant, care va asista entitatea care elaborează proiectul si comuna/municipalitatea in acest proces.

Pe baza informațiilor furnizate de beneficiari, fiecare comuna/municipalitate va realiza o evaluare a mediului in faza de identificare (pre fezabilitate) a proiectului. Evaluarea mediului se va face conform instrucțiunilor prezentate intr-o anexa la acest document si va identifica efectele potențiale asupra mediului, atât pozitive cit si negative, pe care le va avea subproiectul.

In fazele de construcție si operaționala ale fiecărui subproiect, comuna/municipalitatea va realiza o monitorizare de rutina pentru a se asigura ca cerințele prevăzute in PMM si in orice alt document oficial privind domeniul mediului sunt respectate ; pentru aceasta activitate va beneficia de asistenta din partea consultantului. In fiecare faza a subproiectului se va acorda o atenție deosebita evaluării operaționalității si mentenanței elementelor de mediu deoarece aceasta va fi o condiție importanta pentru finanțarea altor subproiecte in fiecare comuna/municipalitate.

Pentru a asigura respectarea procedurilor si pentru a face recomandări cu privire la masuri viitoare necesare pentru atenuarea intr-o măsura cit mai mare a efectelor, ANDIPRZM va include evaluarea impactului de mediu in termenii de referința ai studiului de evaluare tehnica la finalizarea lucrărilor pentru fiecare proiect de infrastructura.

ANEXA -1:

EVALUAREA DE MEDIU IN FAZA DE IDENTIFICARE A SUB- PROIECTELOR (PRE-FEZABILITATE), FEZABILITATE SI REALIZAREA PROIECTARII

Scopul

evaluării de mediu (EM) pentru fiecare sub-proiect este:

Sa demonstreze ca proiectele propuse de comunități nu vor contrazice reglementările existente de mediu, cu excepția cazurilor in care au fost aprobate de către autoritatea competenta de mediu;

Sa evalueze potențialul impact asupra mediului;

Sa scoată in evidenta necesitatea de acțiuni de prevenire sau refacere a mediului;

Sa facă recomandări cu privire la tipurile si nivelurile activităților de mediu in diferitele stadii ale proiectelor, in special in faza de monitorizare si refacere a impactului negativ.

Pașii

de urmat sunt :

Identificarea (Pre-fezabilitatea): Beneficiarii vor pregăti o evaluare preliminara a impactului potențial folosind ghidul furnizat de către consultant.

Fezabilitatea: Consultantul este responsabil sa urmărească realizarea următoarelor activități:

Studiu de birou folosind documentația furnizata in faza de identificare a sub-proiectelor si alte date suplimentare.

Astfel va rezulta un raport care sa descrie impactul așteptat in cadrul sub- proiectelor, raport ce se va utiliza in evaluarea de teren. Acest raport va identifica ce alte informații sunt necesare de a fi obținute si care trebuie confirmate in studiul de teren si investigate in detaliu.

Vizitarea site-ului sub-proiectului pentru realizarea EM pentru a confirma informațiile deja furnizate si colectate, precum si alte informații cerute pentru a întreprinde pașii detaliați mai jos.

Astfel va rezulta un EM care va include liniile detaliate mai jos, sub capitolul Rezultate. Va include sugestii privind posibilele soluții tehnice pe care proiectantul va trebui sa le adopte pentru a minimiza orice impact negative si ar trebui sa determine nevoia angajării unui specialist de mediu care sa realizeze un EM mult mai detaliat (vezi secțiunea A de mai jos). In funcție de circumstanțe EM poate fi realizat de către consultant, municipalitate sau o terța parte. Totuși, in toate cazurile consultantul are responsabilitatea de a asigura ca EM are calitatea ceruta.

Proiectarea finala: In baza EM proiectantul sau consultantul de mediu specializat va pregăti propria evaluare de mediu, va pregăti design-ul sub-proiectului sau va sfătui proiectantul si va pregăti un plan de monitorizare si reabilitare a mediului (MRM).

Daca este cazul MRM va fi acesta din urma va fi realizat in corelare cu proiectantul sub-proiectului.

Pe baza informațiilor furnizate in

EM Fezabilitate

sub-proiectele contractate cu un designer sau cu un consultant specialist de mediu vor :

Face propria evaluare a mediului afectat;

Investiga orice restricție de utilizare a terenului si a resurselor sub-proiectului ; Asigura ca designul sub-proiectelor va reduce impactul negativ asupra mediului;

Verifica ca propunerile de sub-proiecte corespunde cu celelalte legi si regulamente de mediu ; Estima varietatea , scopul si nivelul potențialului impact asupra mediului;

Determina rezultatele

EM

așa cum sunt detaliate mai jos;

Face recomandări asupra nevoilor specifice pentru prevenirea si/sau masurilor de atenuare, prin pregătirea unui

MRM

(vezi mai jos) ;

Pregăti

MRM;

Asigura ca sub-proiectele primesc aprobările de mediu necesare, înainte de a se începe construcția ;

Ca si supervizor al construcției, va asigura ca lucrările sunt derulate conform cerințelor

MRM;

Rezultatul

acestui

EM

final (Design

EM ) va fi cuprins in proiectul Designerului.

Raportul sub-proiectului, sau, daca este pregătit de un consultant specializat, va fi anexat la acesta.

Posibilele declarații sunt :

Este anticipat impactul pozitiv asupra mediului ;

Nu este anticipat un impact advers semnificativ asupra mediului ; Este anticipat un posibil impact advers semnificativ asupra mediului ; Proiectele propuse vor încalcă reglementările de mediu existente ;

Designul

EM

va fi completat cu raportul si recomandările făcute pe baza evaluării, incluzând: O scurta descriere a mediului afectat ;

O scurta descriere a impactului potențial ; Recomandări:

Daca sub-proiectele ar trebui sa fie implementate sa nu (pe baza justificărilor de mediu); Ce masuri specifice de prevenire si/sau masuri de atenuare ar trebui luate in timpul implementării sub-proiectelor, daca exista, incluzând diferite soluții tehnice, metode de construcție, etc., pentru design si/sau construcție, sprijinite de

MRM;

Orice alt

EM

viitor, si/sau, daca implicarea publica este ceruta in orice stadiu al sub-proiectului ; Nevoia de a avea contribuția specialistului de mediu, pentru a pregăti sub-proiecte mai potrivite pentru mediu, si

MRM

Comuna / municipalitatea se va asigura asupra acurateței si corectitudinii designului EM, cu asistenta din partea unui consultant, si va lua masuri pentru a asigura implementarea

MRM

in timpul construcției / reabilitării si a fazei de operare a sub-proiectului.

ANEXA 2: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

A.

PLANUL DE ATENUARE

Costul:

Responsabilitatea Instituționala pentru:

Comentarii (de ex. impact secundar)

Faza

Impactul

Măsura de atenuare

Instalării

Operării

Instalare

Operare

Construcție

Operare

Degajare

ANEXA 2: FORMATUL PLANULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

B.

PLANUL DE MONITORIZARE

Costul:

Responsabilit ate pentru:

Faza

Ce

Unde

Cum

Când

De ce

Insta

Oper

Insta

Opera

param

se

Se

Se

se

lării

ării

lare

re

etru se

monitorize

monitorizeaz

monitorizează

monitoriz

monito

ază?

ă /tipul

–frecventa sau

ează

rizeaz

echipamentul

continuitatea?

(opțional

ă?

ui de

)?

monitorizare

?

Măsurăto ri

Construcț ii

Operare

Degajare

Lista 1: Fezabilitate EM: Lista de verificare Analiza de birou

Pe cat posibil, aceste informații trebuie sa fie furnizate de către beneficiari in timpul identificării subproiectelor. Acestea trebuie sa fie completate cu informațiile consultanților din alte surse. Toate informațiile trebuie verificate in timpul evaluării de teren.

Elemente de folosire a terenurilor si resurselor, avize si autorizații de mediu

Ce avize de folosire a terenurilor sunt deja solicitate?

Ce resurse materiale vor fi solicitate, de ex. apa, piatra, pământ, etc.? Specificați daca acestea vor fi folosite pentru construcție si/sau exploatare.

Care resurse au nevoie de avize sau autorizații (folosirea pădurilor, utilizarea apei, piatra pentru construirea drumurilor, etc.)? Care avize exista deja?

Descrierea locației sub-proiectului

Analiza planșelor arătând care este scopul propus al sub-proiectului. Daca aceste planșe n-au fost furnizate, un plan (o schița) corespunzător trebuie obținut înainte de începerea analizei.

Ce informații sunt disponibile cu privire la actualii utilizatori/proprietari ai terenurilor – nume, date de contact, tipul si extensia utilizatorilor/proprietarii? Ce informații lipsesc?

Exista părți din sub-proiect aflate sub incidenta unor reglementari specifice de mediu, cum ar fi: rezerve naturale, zone protejate, parcuri naționale? Specificați care.

Proiectul se afla sub incidenta altor legi speciale? Specificați care.

Impactul potențial de mediu si conformitatea cu reglementările de mediu

Descrieți orice perturbare si/sau probleme ce ar putea sa apară in timpul construcției si exploatare (cu privire la sol, resurse de apa, flora, fauna, zgomot, etc.).

Descrieți orice activitate care intra sub incidenta oricărei categorii de protecție a mediului.

Ce reziduuri vor rezulta in timpul construcției si/sau exploatării? Care din ele sunt toxice sau periculoase? Care sunt cantitățile estimate si ce metode vor fi folosite pentru tratare si/sau îndepărtarea lor, si unde?

Ce emisii va crea sub-proiectul?

Proiectul va crea sau va mari riscul de dezastre naturale sau de alt tip (alunecări de teren, inundații, etc.)? Specificați tipul, pe cat posibil locația si in ce condiții pot apărea?

Autoritățile importante de reglementare in domeniul mediului

Analiza părților interesate in probleme de mediu puse la dispoziție de beneficiari (nume, adresa, data de contact). Care alte organisme trebuie adăugate? Agențiile ADD, conform legislației in vigoare in România

Autoritatea/Autorități guvernamentala locala, incluzând orice asociație care prestează activități cum ar fi extracții de piatra, îndepărtare de reziduuri. Prezentați detalii despre specialiștii de mediu ai acestora, daca exista.

Autoritatea de mediu regionala (REA) Direcția publica de sănătate

Autoritatea pădurilor; Rezerve naturale; Parcuri naționale (daca este cazul) Orice alt organism (autoritate) de protecție a mediului.

Lista 2: Fezabilitatea EM: Lista de verificare a studiului la fata locului

Acest studiu ar trebui sa fie realizat in parteneriat cu comunitatea si cu reprezentanții comunei/municipalității.

Localizarea

Verifica planul locației pus la dispoziție si corectează, modifica si face adnotări conform cerințelor. Include detalii despre proprietarul terenului conform cerințelor. In cazul in care un plan nu este pus la dispoziție, obține o harta a locației, sau face o schița a planului locației si adaugă informații conform sugestiilor de mai sus.

Marchează localizarea șantierului pe o harta a zonei locale, indica gradul impactului posibil asupra mediului.

Chestionar de supraveghere a sitului

Cine sunt reprezentanții comunității? Nume, funcție, detalii de contact.

Care sunt detaliile de contact ale celorlalți interesați de locație – autorități locale, orice agenție specializata – de mediu sau nu?

Care este suprafața aproximativa a șantierului (ha sau mp) care va fi folosit pentru activitățile din cadrul proiectului? Identifica suprafețele permanente si temporare separate.

In ce scop este folosit terenul in mod curent. Furnizează o scurta descriere. In ce scop a fost folosit înainte? Furnizează date unde este posibil.

Descrie proiecția fizica a locației, in particular caracteristici importante, de exemplu, dealuri, râpe, cursuri de apa, pâraie, câmpii inundabile, eroziune atribuita dispariției apei, habitate sensibile – de exemplu suprafețe mlăștinoase, rezervații naturale, suprafețe protejate, soluri, etc. Care dintre ele se schimba in funcție de anotimp? Descrie măsura schimbărilor si încadrarea in timp a acestora.

Marchează detaliile pe planul locației si identifica oricare dintre caracteristici ce ar putea fi afectata de sub-proiectul propus, scopul posibil, gradul si durata.

Ce se știe despre geologia, hidrogeologia de sub locația respectiva?

Ce servicii exista pe șantier – apa, canalizare, electricitate, telefon? Care este localizarea aproximativa a acestora?

De unde vor fi furnizate materialele de construcție si unde va fi aruncat surplusul de materiale? Folosește aceasta procedura pentru suprafețe unde va exista un impact semnificativ determinat de locația sub-proiectului, de exemplu locații noi si locație existente unde mai mult de 2% din producție va fi folosita in sub-proiect.

Ce autorizații speciale sau licențe vor fi cerute? Cine le va emite?

Ce vecinătăți are locația? De exemplu, clădiri, câmpuri, arii industriale, scoli, cursuri de apa. In ce scop sunt folosite acestea? Furnizați detalii despre proprietarii terenurilor, chiriași, etc. și descrie măsura in care sunt interesați. Unde este posibil estimați distanta pana la/de la locație.

Cine altcineva ar putea fi afectat? Când si cum? De exemplu copii in drum spre/dinspre școala, oameni ce merg la centre de sănătate, oameni in vârsta, flora si fauna, servicii de transport. Care dintre cele de mai sus se schimba in funcție de sezon si in ce măsura se produce acesta schimbare?

Ce informații sunt disponibile despre specii rare sau protejate de flora si fauna (de exemplu specia Carte roșie) ? Listează mamiferele, păsările, peștii, reptilele, plantele naturale si cele cultivate protejate, prezente in aria respective, sau acelea care sunt de interes particular.

Marchează habitatul lor actual, variațiile sezoniere, sezonul de împerechere, etc. Care este/sunt riscul/riscurile asupra acestor specii?

In ce scop se folosește apa in interiorul locației, in mod curent? Dați detalii. Cum se va schimba acest lucru ca rezultat al sub-proiectului?

Șantierul a produs sau produce gunoi sau

deversăr i ?

Daca da, da detalii, ex : cat de mult, când, unde se duce, etc. Cum va schimba aceasta situație sub-proiectul ?

Ce facilitați / sisteme sunt la dispoziție pentru apele de suprafața si/sau pentru apele ce se

deversează in canalizare

? Ce capacitați au ? Unde se afla ? Cum se vor schimba ca rezultat al sub-proiectului?

Cum va sprijini sub-proiectul schimbările semnificative ale peisajului (ex. secarea zonelor inundate, schimbarea cursului apelor) ?

Utilizând lista de verificarea relevanta pentru sub-proiect (vezi anexe) reiese lista impactului care se așteaptă sau se anticipează, pozitiv si negativ. Determina corelarea, durata, scopul si nivelul, si sugerează masuri care ar putea fi luate pentru a monitoriza si atenua impactul negativ.

Procedura de examinare vizuala

Reguli de avut in vedere pe teren:

Vizitează cat mai mult posibil din șantier, de preferat pe jos;

Marchează informațiile relevante pe o copie a planului de situație, si ia si notițe scrise. Include detalii ale împrejurimilor – pentru a determina impactul asupra vecinătăților si vice versa.

Ia fotografii ale zonelor potențial sensibile si pentru scopul de înregistrare a datelor. Obține in primul rând permisiunea.

Ia notițe despre orice miros, fum sau emisiuni de praf, gunoi, etc.

Lista 3.1 – Lista de verificare: Alimentare cu apa

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Solul

Distrugerea structurii solului in timpul depozitarii materialelor, traficului in construcții, etc.

Pierderea solului de suprafața in timpul pentru/ dispunerea materialelor de construcții.

Eroziune datorata necontrolării suprafețelor de alunecare;

Degradarea malurilor si paturilor râurilor post construcție, in special prin schimbări hidrologice si de albie si eroziune

Protecția arilor ne construibile, evitarea lucrărilor in zonele sensibile in perioade de condiții adverse, realizarea de drumuri temporare, restaurarea zonelor afectate;

Repunerea solului de suprafața unde este necesar, stocarea si replasarea post construcție;

Proiectarea drenajelor si altor facilitate disponibile pentru asigurarea stabilității solului;

Proiectarea atenta a lucrărilor de protejare.

Terenul

Distrugerea terenului in timpul construcțiilor;

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcții;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Întreruperea la suprafața sau in subteran a drenajelor naturale in timpul sau post construcție, crearea de acumulări de apa;

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale, combustibil si petrol, ape uzate, sedimente, etc.

Atenție la proiectare, menținerea drenajelor si canalelor de curgere naturale acolo unde este posibil, considerarea unor aliniamente si structuri alternative;

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor;

Unde este posibil executarea lucrărilor in sezonul uscat;

Diminuarea devierilor si volumelor, proiectarea de curgeri in afara in concordanta;

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției.

Gaze de eșapament post construcție (pentru podurile de drumuri)

Controlul prafului cu apa

Controlul metodelor de construcție si fabricare, orarul de lucru;

Restricționarea vitezei vehiculelor in zonele rezidențiale.

Proiectare optima

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu acustic

Zgomot perturbator de la construcții, lucrări, trafic – viteza, cantitatea si tipul de trafic in timpul si post construcție.

Timpul de lucru organizat pentru minimizarea perturbărilor;

Utilizarea unor metode si echipamente de construcții propice;

Restricționarea vitezei vehiculelor si traficului prin ariile rezidențiale, in special a camioanelor, utilizarea anunțurilor cu un design propice.

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea sau pierderea habitatului natural sau arilor protejate in timpul si post construcție.

Atenție asupra așezării/ aliniamentului, plasării/ design-ului structurilor (in special pentru drumuri noi) si/sau orarul lucrărilor (sezonal);

Selectarea arilor disponibile si metodelor cu atenție, protejarea arilor sensibile in si in apropierea site-ului

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea in timpul si post construcție, in mod special pe parcursul lucrărilor sezonale, modificări in regimul mediului, spre exemplu: disfuncții in mișcarea animalelor sălbatice cauzate de creșterea omorârii lor pe drumuri rutiere, etc. (vezi de asemenea deasupra)

Atenție la așezare si/sau design pentru minimizarea impactului, in special la speciile sensibile/rare;

Luarea in considerare a unor aliniamente si/sau locații alternative a structurilor;

Selectarea unor metode de construcție propice;

Protejarea arilor sensibile in sau in apropierea site-ului;

Lucrări sezonale, daca se poate.

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si pot construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea ariilor lucrate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție;

Impact asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase si rezidiurilor, accidente cu pietoni si vehicule, transportul substanțelor periculoase;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, panificare atenta si activităților, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Depozitarea corecta a rezidiurilor;

Design corect, inclusiv masurile de siguranța si punctele periculoase, îngrădiri, semen rutiere, etc.;

Restricționarea mișcării materialelor periculoase in zonele rezidențiale;

Comunitățile umane

Schimbări sociale (noi drumuri)

Proiectare propice pentru minimizarea impactului social (vezi deasupra)

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Atenție la așezarea/aliniamentul lucrărilor;

Masuri speciale de cunoaștere a resurselor/ zonelor de proiect;

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.2 – Lista de verificare: Ape menajere si canalizare

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Solul

Distrugerea structurii solului in timpul depozitarii materialelor, traficului in construcții, etc.

Pierderea solului de suprafața in timpul pentru/ dispunerea materialelor de construcții.

Eroziune datorata necontrolării suprafețelor de alunecare;

Degradarea malurilor si paturilor râurilor post construcție, in special prin schimbări hidrologice si de albie si eroziune

Protecția arilor ne-construibile, evitarea lucrărilor in zonele sensibile in perioade de condiții adverse, realizarea de drumuri temporare, restaurarea zonelor afectate;

Repunerea solului de suprafața unde este necesar, stocarea si replasarea post construcție;

Proiectarea drenajelor si altor facilitate disponibile pentru asigurarea stabilității solului;

Proiectarea atenta a lucrărilor de protejare.

Terenul

Distrugerea terenului in timpul construcțiilor;

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Întreruperea la suprafața sau in subteran a drenajelor naturale in timpul sau post construcție, crearea de acumulări de apa;

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale, combustibil si petrol, ape uzate, sedimente, etc.

Atenție la proiectare, menținerea drenajelor si canalelor de curgere naturale acolo unde este posibil, considerarea unor aliniamente si structuri alternative;

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor;

Unde este posibil executarea lucrărilor in sezonul uscat;

Diminuarea devierilor si volumelor, proiectarea de curgeri in afara in concordanta;

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției.

Gaze de eșapament post construcție (pentru podurile de drumuri)

Controlul prafului cu apa

Controlul metodelor de construcție si fabricare, orarul de lucru;

Restricționarea vitezei vehiculelor in zonele rezidențiale.

Proiectare optima

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu acustic

Zgomot perturbator de la construcții, lucrări, trafic – viteza, cantitatea si tipul de trafic in timpul si post construcție.

Timpul de lucru organizat pentru minimizarea perturbărilor;

Utilizarea unor metode si echipamente de construcții propice;

Restricționarea vitezei vehiculelor si traficului prin ariile rezidențiale, in special a camioanelor, utilizarea anunțurilor cu un design propice.

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea sau pierderea habitatului natural sau arilor protejate in timpul si post construcție.

Atenție asupra așezării/ aliniamentului, plasării/ design-ului structurilor (in special pentru drumuri noi) si/sau orarul lucrărilor (sezonal);

Selectarea arilor disponibile si metodelor cu atenție, protejarea arilor sensibile in si in apropierea site-ului

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea in timpul si post construcție, in mod special pe parcursul lucrărilor sezonale, modificări in regimul mediului, spre exemplu: disfuncții in mișcarea animalelor sălbatice cauzate de creșterea omorârii lor pe drumuri rutiere, etc. (vezi de asemenea deasupra)

Atenție la așezare si/sau design pentru minimizarea impactului, in special la speciile sensibile/rare;

Luarea in considerare a unor aliniamente si/sau locații alternative a structurilor;

Selectarea unor metode de construcție propice;

Protejarea arilor sensibile in sau in apropierea site-ului;

Lucrări sezonale, daca se poate.

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si pot construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea ariilor lucrate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție;

Impact asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase si rezidiurilor, accidente cu pietoni si vehicule, transportul substanțelor periculoase;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, panificare atenta si activităților, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Depozitarea corecta a rezidiurilor;

Design corect, inclusiv masurile de siguranța si punctele periculoase, îngrădiri, semen rutiere, etc.;

Restricționarea mișcării materialelor periculoase in zonele rezidențiale;

Comunitățile umane

Schimbări sociale (noi drumuri)

Proiectare propice pentru minimizarea impactului social (vezi deasupra)

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Atenție la așezarea/aliniamentul lucrărilor;

Masuri speciale de cunoaștere a resurselor/ zonelor de proiect;

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.3 – Lista de verificare: Repararea si reabilitarea drumurilor urbane si rurale

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Solul

Distrugerea structurii solului in timpul depozitarii materialelor, traficului in construcții, etc.

Pierderea solului de suprafața in timpul pentru/ dispunerea materialelor de construcții.

Eroziune datorata necontrolării suprafețelor de alunecare;

Degradarea malurilor si paturilor râurilor post construcție, in special prin schimbări hidrologice si de albie si eroziune

Protecția arilor ne-construibile, evitarea lucrărilor in zonele sensibile in perioade de condiții adverse, realizarea de drumuri temporare, restaurarea zonelor afectate;

Repunerea solului de suprafața unde este necesar, stocarea si replasarea post construcție;

Proiectarea drenajelor si altor facilitate disponibile pentru asigurarea stabilității solului;

Proiectarea atenta a lucrărilor de protejare.

Terenul

Distrugerea terenului in timpul construcțiilor;

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Întreruperea la suprafața sau in subteran a drenajelor naturale in timpul sau post construcție, crearea de acumulări de apa;

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale, combustibil si petrol, ape uzate, sedimente, etc.

Atenție la proiectare, menținerea drenajelor si canalelor de curgere naturale acolo unde este posibil, considerarea unor aliniamente si structuri alternative;

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor;

Unde este posibil executarea lucrărilor in sezonul uscat;

Diminuarea devierilor si volumelor, proiectarea de curgeri in afara in concordanta;

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției.

Gaze de eșapament post construcție (pentru podurile de drumuri)

Controlul prafului cu apa

Controlul metodelor de construcție si fabricare, orarul de lucru;

Restricționarea vitezei vehiculelor in zonele rezidențiale.

Proiectare optima

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu acustic

Zgomot perturbator de la construcții, lucrări, trafic – viteza, cantitatea si tipul de trafic in timpul si post construcție.

Timpul de lucru organizat pentru minimizarea perturbărilor;

Utilizarea unor metode si echipamente de construcții propice;

Restricționarea vitezei vehiculelor si traficului prin ariile rezidențiale, in special a camioanelor, utilizarea anunțurilor cu un design propice.

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea sau pierderea habitatului natural sau arilor protejate in timpul si post construcție.

Atenție asupra așezării/ aliniamentului, plasării/ design-ului structurilor (in special pentru drumuri noi) si/sau orarul lucrărilor (sezonal);

Selectarea arilor disponibile si metodelor cu atenție, protejarea arilor sensibile in si in apropierea site-ului

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea in timpul si post construcție, in mod special pe parcursul lucrărilor sezonale, modificări in regimul mediului, spre exemplu: disfuncții in mișcarea animalelor sălbatice cauzate de creșterea omorârii lor pe drumuri rutiere, etc. (vezi de asemenea deasupra)

Atenție la așezare si/sau design pentru minimizarea impactului, in special la speciile sensibile/rare;

Luarea in considerare a unor aliniamente si/sau locații alternative a structurilor;

Selectarea unor metode de construcție propice;

Protejarea arilor sensibile in sau in apropierea site-ului;

Lucrări sezonale, daca se poate.

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si pot construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea ariilor lucrate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție;

Impact asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase si rezidiurilor, accidente cu pietoni si vehicule, transportul substanțelor periculoase;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, panificare atenta si activităților, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Depozitarea corecta a rezidiurilor;

Design corect, inclusiv masurile de siguranța si punctele periculoase, îngrădiri, semen rutiere, etc.;

Restricționarea mișcării materialelor periculoase in zonele rezidențiale;

Comunitățile umane

Schimbări sociale (noi drumuri)

Proiectare propice pentru minimizarea impactului social (vezi deasupra)

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Atenție la așezarea/aliniamentul lucrărilor;

Masuri speciale de cunoaștere a resurselor/ zonelor de proiect;

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.4 – Lista de verificare: Podețe si punți

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu fizic

Solul

Distrugerea structurii solului in timpul depozitarii materialelor, traficului in construcții, etc.

Pierderea solului de suprafața in timpul pentru/ dispunerea materialelor de construcții.

Eroziune datorata necontrolării suprafețelor de alunecare;

Degradarea malurilor si paturilor râurilor post construcție, in special prin schimbări hidrologice si de albie si eroziune

Protecția arilor ne-construibile, evitarea lucrărilor in zonele sensibile in perioade de condiții adverse, realizarea de drumuri temporare, restaurarea zonelor afectate;

Repunerea solului de suprafața unde este necesar, stocarea si replasarea post construcție;

Proiectarea drenajelor si altor facilitate disponibile pentru asigurarea stabilității solului;

Proiectarea atenta a lucrărilor de protejare.

Terenul

Distrugerea terenului in timpul construcțiilor;

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Întreruperea la suprafața sau in subteran a drenajelor naturale in timpul sau post construcție, crearea de acumulări de apa;

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale, combustibil si petrol, ape uzate, sedimente, etc.

Atenție la proiectare, menținerea drenajelor si canalelor de curgere naturale acolo unde este posibil, considerarea unor aliniamente si structuri alternative;

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor;

Unde este posibil executarea lucrărilor in sezonul uscat;

Diminuarea devierilor si volumelor, proiectarea de curgeri in afara in concordanta;

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției.

Gaze de eșapament post construcție (pentru podurile de drumuri)

Controlul prafului cu apa

Controlul metodelor de construcție si fabricare, orarul de lucru;

Restricționarea vitezei vehiculelor in zonele rezidențiale.

Proiectare optima

Mediul acustic

Perturbări prin zgomot in timpul lucrărilor de construcție si trafic in timpul si post construcție – viteza, cantitate si tip (pentru podurile de drumuri)

Orarul de lucru pentru minimizarea perturbărilor;

Utilizarea unor metode si echipamente propice pentru construcții;

Restricționarea vitezei vehiculelor in zonele rezidențiale, in special camioane, utilizarea de panouri cu design propice.

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea sau pierderea habitatului natural sau arilor protejate in timpul si post construcție (In special acvatic), prin schimbări hidrologice, de curs, etc.;

Perturbarea arilor protejate

Atenție asupra așezării/ aliniamentului,/ design-ului (in special pentru poduri) si/sau orarul lucrărilor (sezonal);

Selectarea arilor disponibile si metodelor cu atenție, protejarea arilor sensibile in si in apropierea site-ului

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea in timpul si post construcție, in mod special pe parcursul lucrărilor sezonale, modificări in regimul mediului, spre exemplu: disfuncții in zonele populate de peste, mișcarea animalelor sălbatice (apropierea drumurilor) , etc. (vezi de asemenea deasupra)

Atenție la așezare si/sau design pentru minimizarea impactului, in special la speciile sensibile/rare;

Luarea in considerare a unor aliniamente si/sau locații alternative a structurilor;

Selectarea unor metode de construcție propice;

Protejarea arilor sensibile in sau in apropierea site-ului;

Lucrări sezonale, daca se poate.

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si pot construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea ariilor lucrate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție;

Impact asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase si rezidiurilor, accidente cu pietoni si vehicule (pentru podurile de drumuri), transportul substanțelor periculoase;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, panificare atenta si activităților, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Depozitarea corecta a rezidiurilor;

Design corect, inclusiv masurile de siguranța si punctele periculoase, îngrădiri, semen rutiere, etc.;

Restricționarea mișcării materialelor periculoase in zonele rezidențiale, aplicarea oricăror restricții solicitate in timpul si post construcție

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Atenție la așezarea/aliniamentul lucrărilor;

Masuri speciale de cunoaștere a resurselor/ zonelor de proiect;

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.5 – Lista de verificare: Facilitați pentru educație/ centre comunitare/ piețe/ parcări/

Iluminări

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu fizic

Solul

Contaminare din materialele reziduale, in special de construcții si umane

Protecția arilor ne-construibile, Oferirea de depozitare adecvata si tratamentul si depunerea rezidiurilor

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Terenul

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale, combustibil si petrol, ape uzate, sedimente si agro- chimicale, etc.

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor, cu tratament daca este necesar;

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției. (intern si/sau extern, incluzând

materiale de construcții volatile)

Controlul prafului cu apa

Ventilarea arilor interne atât in timpul cit si post construcție

Mediul acustic

Perturbări prin zgomot de la construcții

Utilizarea unor metode si echipamente propice pentru construcții;

Orarul de lucru pentru minimizarea perturbărilor;

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea habitatului natural de la depunerea improprie a rezidiurilor

Depozitarea, tratarea si depunerea deșeurilor intr-un mod propice ;

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea de la depunerea improprie a rezidiurilor

Depozitarea, tratarea si depunerea deșeurilor intr-un mod propice

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si pot construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea ariilor lucrate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție, incluzând accesul pacienților si confort si mânuirea rezidiurilor medicale;

Impact asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase servicii medicale – echipamente, medicamente, rezidiuri, etc., si deșeuri netratate, in special deșeuri medicale;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, panificare atenta si activităților, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Design corect, al lucrărilor si accesului;

Depozitarea corecta a elementelor medicale. Etc. si atenție la depunerea rezidiurilor, bazata pe selecția celor mai propice tehnologi, instruire in mânuire, O&M planuri, etc.;

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.6 – Lista de verificare: Facilitați pentru sănătate

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu fizic

Solul

Contaminare din materialele reziduale, in special de construcții, deșeuri menajere si medicale

Protecția arilor ne-construibile, Oferirea de tratament si depozitare adecvata precum si stocarea rezidiurilor

Terenul

Alunecări de teren,

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Contaminarea/ poluarea resurselor de apa prin construcție, rezidiuri umane sau animale, incluzive rezidiuri accidentale de combustibil si petrol, ape uzate, sedimente, etc.

Depozitarea atenta a materialelor periculoase si rezidiurilor, oferirea de drenaje propice si depunerea in siguranța a rezidiurilor, cu tratament daca este necesar;

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției. (intern si/sau extern, incluzând

materiale de construcții volatile)

Odorizarea, post construcție, in conformitate cu serviciile oferite, etc.

Controlul prafului cu apa

Ventilarea arilor interne atât in timpul cit si post construcție

Proiectarea atenta a facilitaților care cauzează mirosuri

Mediul acustic

Perturbări prin zgomot de la construcții

Utilizarea unor metode si echipamente propice pentru construcții;

Orarul de lucru pentru minimizarea perturbărilor;

Mediul biologic

Habitatul natural

Perturbarea habitatului natural datorata depunerii improprie a rezidiurilor

Depozitarea, tratarea si depunerea deșeurilor intr-un mod propice ;

Fauna si Flora

Pierderea sau degradarea datorata depunerii improprie a rezidiurilor

Depozitarea, tratarea si depunerea deșeurilor intr-un mod propice

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediul social

Estetica si peisagistica

Impact vizual local a lucrărilor finalizate si unele intruziuni in aspectul general al peisajului natural, pierderea de copaci, vegetație etc.;

Zgomot, praf, gunoi, etc., pe parcursul si post construcție.

Atenție asupra așezării si designului lucrărilor, ecranarea elementelor intruzive;

Replantarea arborilor pierduți, structurilor marginale, etc., re- vegetarea parcelelor afectate;

Atenție la degrevarea si revenirea ariei construite si degajarea resturilor;

Vezi de asemenea sol, terenul, calitatea aerului si acustica

Sănătatea umana

Sănătatea si siguranța pe parcursul si post construcție, incluzând accesul si confortul pacienților

Impactul asupra sănătății datorita materialelor de construcții periculoase si a deșeurilor netratate,

in special deșeuri medicale;

Numirea unor contractori experimentați;

Incorporarea cerințelor de siguranța si de mediu in documentele contractuale. Oferirea informaților asupra masurilor de diminuare a impactului. Creșterea capacitații privind necesitatea protecției muncii, supervizare buna, planificare atenta si activităților O&M, implicarea comunităților, îngrădirea zonelor periculoase;

Design corect, al lucrărilor si accesului;

Depozitarea corecta a elementelor medicale. Etc. si atenție la depunerea rezidiurilor, bazata pe selecția celor mai propice tehnologi, instruire in mânuire, O&M planuri de întreținere etc.;

Zone istorice/ culturale

Perturbarea/ distrugerea/ degradarea zonelor cunoscute sau nedescoperite

Oprirea imediata a lucrărilor la descoperire, solicitare de instrucțiuni de la autoritățile relevante.

Lista 3.7 – Lista de verificare: Deșeuri solide si dispunerea facilitaților

Componente de mediu

Impact posibil

Masuri de diminuare

Mediu fizic

Solul

Deteriorarea structurii solului datorata depozitarilor de materiale sau traficului pentru construcții, etc.

Pierderea suprafeței solului datorată excavărilor pentru/ dispunerea de materiale de construcții

Eroziunea datorata exploatării necontrolate a suprafețelor

Protecția arilor ne-construibile,

Terenul

Deteriorarea terenului in timpul construcției

Alunecări de teren, etc.

Impact din excavare pentru/dispunerea de sol sau alte materiale.

Protecția arilor ne-construibile;

Proiectarea lucrărilor pentru minimizarea afectării terenului;

Proiectarea digurilor si structurilor de reținere pentru minimizarea riscului, realizarea drenajelor propice si stabilizarea solului/acoperirea cu vegetație;

Re-depunerea solului de suprafața funcție de necesitați si stocarea/refacerea/ reutilizarea post construcție;

Luarea/ dispunerea de materiale din/ in zonele aprobate

Resursele de apa

Calitatea aerului

Praf si gaze in timpul construcției.

Controlul prafului cu apa Controlul metodelor de construire,

planificarea timpului, viteza vehiculelor

ANEXA Nr. 5

Cadru privind exproprierea si strămutarea involuntara

ROMANIA

Cadru privind exproprierea si strămutarea

Proiectul de Închidere a Minelor, Ecologizare si Regenerare Socio-Economica

1

INTRODUCERE

Proiectul de Închidere a Minelor, Ecologizare si Regenerare Socio-Economica (MESER) va cuprinde o componenta de închidere a minelor si ecologizare (MCE) si o componenta de regenerare socio-economica (SER). Componenta de închidere a minelor si ecologizare va sprijini eforturile de închidere a minelor si a facilitaților de prelucrare in 21 de regiuni si reabilitarea din punct de vedere ecologic a terenurilor atât in vederea utilizării alternative a acestora cat si de a întări capacitatea locala de a implementa proiecte mari de refacere a mediului. De asemenea se vor îmbunătăți performantele in domeniul mediului ale sectorului minier prin asistenta tehnica care sa întărească capacitatea de implementare a recomandărilor din Evaluarea Strategica de Mediu (ESM). Dat fiind faptul ca terenurile unde se vor închide minele sunt in proprietatea companiilor miniere, nu vor exista probleme de achiziții de terenuri pentru componenta MCE, si in consecința prevederile OP/BP 4.12

Strămutare Involuntara

nu se vor aplica pentru aceasta componenta.

Componenta SER include doua sub-componente care implica construcția de infrastructura fizica:

(a)

Aceasta sub-componenta va finanța Schema de Dezvoltare Sociala a Comunităților Miniere (SDSCM) pentru infrastructură la scara redusa, servicii sociale si activități generatoare de venituri. Manualul Operațional SDSCM prevede ca nici una dintre aceste scheme nu implica achiziții de terenuri si in consecința prevederile OP/BP 4.12

Strămutare Involuntara

nu se vor aplica pentru aceasta sub-componenta

(b)

Aceasta

sub-componenta

va

finanța

sub-proiecte

de

infrastructura

in

baza propunerilor consiliilor locale din regiunile miniere. Sume separate vor fi alocate pentru finanțarea studiilor de fezabilitate si monitorizarea sub-proiectelor selectate. Locațiile pentru sub-proiectele de infrastructura nu au fost identificate in faza de evaluare a SER. Partea romana a arătat intenția de a exclude orice sub-proiect de infrastructura care necesita achiziții de terenuri (exproprieri de terenuri pentru utilitate publica) deoarece se intenționează utilizarea acestei sub-componente pentru refacerea infrastructurii existente. Pe de alta parte, in timpul implementării, autoritățile locale pot dori sa realizeze studii de fezabilitate si sa depună proiecte pentru lucrări de infrastructura care sa le extindă pe cele existente, astfel apelându-se la achiziția de terenuri pentru unul sau mai multe sub- proiecte.

Acest cadru privind exproprierea si strămutarea este transmis pentru revizuire si aprobare Băncii Mondiale deoarece nu este posibila determinarea numărului sau localizării persoanelor care ar putea fi afectate de exproprierea de terenuri, in condițiile in care autoritățile locale din zonele miniere eligibile pentru depunerea de proiecte in cadrul sub-componentei de infrastructura își exprima intenția de a implementa un proiect care implica exproprierea de terenuri. Acest cadru furnizează baza legala privind exproprierea de terenuri si procedurile de expropriere ce trebuiesc urmate in timpul implementării astfel încât sa se asigure respectarea procedurii OP/BP 4.12, Strămutare Involuntara.

1.1

Obiective

Infrastructura actuala in regiunile miniere a cunoscut un declin de la începerea tranziției către economia de piața iar autoritățile locale s-au confruntat si se confrunta cu lipsa fondurilor pentru menținerea

acestora.

Obiectivul

sub-proiectelor

de

infrastructura

este

de

a

îmbunătăți infrastructura sociala si economica in regiunile miniere pentru regenerarea socio-economica, mai precis

prin

a

creste

atractivitatea

regiunilor

miniere

pentru

sectorul

privat

precum

si îmbunătățirea stării sociale in regiunile miniere.

Se va acorda prioritate sub-proiectelor de infrastructura in cadrul cărora proprietatea este a autorităților locale. In condițiile in care vor exista sub-proiecte fezabile din punct de vedere socio-economic care implica exproprierea de terenuri, se vor realiza toate diligentele pentru minimizarea exproprierii de terenuri si evitarea zonelor rezidențiale. Ambele proceduri si practici corespund OP/BP 4.12, Strămutare Involuntara.

1.2

Baza Legala pentru Expropriere

Investițiile in infrastructura municipala se vor supune reglementarilor prevăzute in una sau mai multe din următoarele acte normative:



Legea Nr. 33/1994, Legislație generala privind exproprierea de terenuri cu utilitate publica;



Aplicarea Legii 33/1994: HG 583/1994 descrie procedurile de evaluare a metodologilor comisiilor care realizează evaluarea ex-ante a proprietarii in vederea determinării utilității publice a lucrărilor de interes publica național sau local.



Legislație in domeniu:

o

Legea 213/1998 cu privire la proprietatea publica si statutul legal al acesteia

o

Legea 215/2001 cu privire la administrația publica locala

o

Cadrul general privind organizarea serviciilor publice pentru alimentare cu apa si canalizare emis in 18 februarie 2003

o

Ordonanța Guvernului 16/2002 cu privire la contractele pentru parteneriatele public-private.

Aceste legi stabilesc cadrul legal pentru investițiile clasificate de interes național ("utilități publice"), care permit unei agenții, in acest caz municipalitățile din regiunile miniere, sa achiziționeze sau sa exproprieze terenuri private in numele statului, ca expropriator. Procedurile de expropriere sunt specificate in Legea 33/1994 cu privire la exproprierea pentru cauza de utilitate publica (Anexa A).

1.3

Despăgubirea

Despăgubirea este reglementata de ART.26 din Legea 33/1994

Despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum si instanța vor tine seama de prețul cu care se vând, in mod obișnuit, imobilele de același fel in unitatea administrativ – teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând in considerare si dovezile prezentate de aceștia.

In vederea realizării exproprierii, in concordanta cu art.4 din Legea 198/2004, trebuie adoptata o hotărâre de guvern in care sa se aprobe localizarea lucrărilor, inițierea procedurilor de expropriere pentru clădirile din cadrul șantierului, estimarea sumelor globale pentru

daune, termenul de transfer al sumelor intr-un cont bancar deschis pe numele Expropriatorului, si sursa de finanțare.

Exproprierea, respectiv transferul titlului de proprietate asupra terenului către

municipalitatea locala

se întâmpla imediat, respectiv in momentul când proprietarului i se plătește sau este înregistrat cu o valoare justa a daunelor, specificata in hotărârea comisiei așa cum se prevede in Legea 198/2004. In cazul in care destinatorul titlului de proprietate si/sau destinatorii altor drepturi reale asupra terenului nu agreează cu suma stabilita ca daune ( despăgubire / compensare ) se pot adresa instanței pentru a se stabili o valoarea a compensației, in concordanta cu prevederile Legii 33/1994.

Ca urmare, principiile de operare sunt următoarele :



Utilitatea publica este declarat ca efect al Legii 33/1994, pentru toata infrastructura

municipala;



Procedurile de expropriere se încep prin aprobarea unei hotărâri de guvern, care se bazează pe o documentație tehnico-economica elaborata de Expropriator ;



Compensarea pentru proprietatea privata, incluzând terenul, bunurile rezidențiale sau comerciale achiziționate, se va face pe baza valorii reale de piața (art.26), si va reprezenta echivalentul costului de înlocuire ala cestor bunuri;



Atenuarea

prejudiciului provocat de exproprierea terenului se bazează in principal pe restabilirea nivelului de trai cauzat de orice expropriere a terenului pentru infrastructura municipala ;



Pentru scopurile acestui proiect, prejudiciul ca include si atenuarea sa, daca declararea de utilitatea publica implica:

o

Exproprierea a 25% sau mai mult din terenul agricol deținut de o persoana; sau

o

Pierderea proprietarii comerciale; sau

o

Orice alta forma de pierdere a nivelului de trai.



Expropriatorul va declara valoarea atenuării

pe baza unei evaluări a impactului exproprierii asupra nivelului de trai a persoanei afectate, si va declara procesul prin care se va realiza efectiv

atenuarea prejudiciului.

