HG nr. 140/1998

Secțiunea 1 Oferta publică de vânzare

Oferta publică de vânzare este manifestarea de voința ferma și irevocabilă a Fondului Proprietății de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietății de Stat pentru vânzarea de acțiuni, difuzată prin mijloace de informare în masa.

Oferta publică de vânzare presupune autorizarea prealabilă a C.N.V.M., la cererea Fondului Proprietății de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietății de Stat.

Autorizarea se face în baza unui prospect în care vor fi incluse toate informațiile relevante cu privire la emitent și la persoanele care dețin o poziție de control sau majoritara.

Informațiile prezentate în prospect trebuie să fie în deplina concordanta cu actele constitutive ale societății emitente, inclusiv cu actele adiționale, înregistrate la registrul comerțului.

Procedeul de autorizare trebuie să respecte regulamentul privind oferta publică de vânzare de acțiuni, emis de C.N.V.M.

Metode de intermediere:

- plasament garantat;

- cea mai buna execuție;

- "totul sau nimic", dacă portofoliul de acțiuni nu reprezintă mai mult de 5% din valoarea capitalului social;

- licitație competitivă, în cazul în care vânzarea are ca obiect obligațiuni convertibile în acțiuni.

Secțiunea 2 Certificate de depozit emise de bănci de investiții pe piața de capital internationala (G.D.R. și E.D.R.)

Privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar se poate face și prin utilizarea certificatelor de depozit, emise de către bănci de investiții, în cazul în care o parte din portofoliul de acțiuni al Fondului Proprietății de Stat se transfera către aceste instituții financiare.

Sistemul, aplicat, de altfel, și în alte tari din Europa Centrala și de Est, rezolva, pe termen scurt, problema lipsei de convertibilitate a monedei naționale în contul de capital și este de natura sa influenteze lichiditatea pe piața românească.

Sistemul presupune, ca etapa intermediara, cotarea la bursa de valori a acțiunilor emise de cele mai importante societăți comerciale românești din categoria marilor întreprinderi pentru care se utilizează acest sistem.

Secțiunea 3 Vânzarea prin negociere directa

Vânzarea prin negociere directa presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor acțiuni emise de o societate comercială controlată de stat în schimbul unui preț.

Ca metoda de privatizare, se aplică la achiziția unui portofoliu de acțiuni reprezentând minimum o treime, dar nu mai mult de două treimi din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acționarilor.

Pentru societățile comerciale cu răspundere limitată se poate vinde totalitatea părților sociale.

Secțiunea 4 Vânzarea prin licitație cu strigare sau în plic

Vânzarea prin licitație a unui pachet de acțiuni emise de o societate comercială se face prin adjudecarea la prețul de piața care corespunde celei mai competitive oferte.

Organizate de vânzător, licitațiile pot fi cu strigare sau în plic sigilat.

Secțiunea 5 Emisiunea de obligațiuni convertibile

Obligațiunile convertibile sunt titluri financiare negociabile, care pot fi convertite de emitent în acțiuni, într-un interval de timp sau la o dată fixa, la cererea subscriitorului.

Acest tip de obligațiuni sunt emise de o societate comercială pe acțiuni, ca forma de împrumut, și prezintă următoarele avantaje:

- oferă societății emitente posibilitatea utilizării împrumutului pentru investiții;

- creează pentru societatea emitenta un drept ce consta în posibilitatea de a oferi acțiuni în schimbul rambursarii împrumutului, la o valoare echivalenta, ținând seama de rata dobânzii practicate pe piața financiară;

- subscriitorul poate aprecia, în funcție de rezultatele financiare ale societății emitente, dacă optează pentru primirea unei sume de bani la scadenta împrumutului sau pentru acțiuni emise de aceeași societate.

Ca forma de privatizare, se aplică în doua variante: cu majorare de capital sau fără majorare de capital.

Obligațiunile convertibile pot fi emise de către societățile comerciale la care statul este acționar unic sau majoritar, în temeiul

Legii nr. 52/1994 , modificată, cu acordul Ministerului Finanțelor, pentru a fi subscrise prin oferta publică de către persoane fizice și juridice de drept privat.

Obligațiunile pot fi emise cu dobânda variabila sau cu dobânda indexata, în funcție de rata inflației. În acest fel se asigura mobilizarea economiilor populației, profitandu-se de o rata a dobânzii ridicată (49%), și transferul acțiunilor de la stat către sectorul privat.

Programul de privatizare prin emisiunea de obligațiuni convertibile implica următoarea procedura:

a) întocmirea prospectului ca pentru oferta publică de vânzare; se va avea în vedere înscrierea condițiilor de plată la expirarea titlurilor:

- transferul gratuit de acțiuni de la Fondul Proprietății de Stat la emitent sau majorarea capitalului social;

- plata la vedere, prin schimb de acțiuni, care să acopere valoarea nominală a obligațiunilor plus dobânda;

- plata la vedere, contra numerar, în limita valorii nominale a obligațiunilor, și cu acțiuni, în limita valorii dobânzii aferente;

- plata la vedere, contra numerar, în limita valorii dobânzii aferente obligațiunilor, și cu acțiuni, corespunzător valorii nominale a obligațiunilor;

b) lansarea pe piața a împrumutului.

Conversia în acțiuni se poate face într-un termen de 12 luni, pentru a obliga părțile să-și îndeplinească obligațiile până la scadenta.

Secțiunea 6 Conversia datoriei publice

Potrivit

art. 7 din Legea nr. 91/1993

privind datoria publică, modificată și completată, împrumuturile de stat se realizează și prin emisiuni de valori mobiliare: obligațiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte înscrisuri de stat.

Emisiunile de valori mobiliare reprezentând împrumuturi de stat, vânzarea și răscumpărarea acestora, precum și plata dobânzilor și a altor speze aferente se fac direct de către Ministerul Finanțelor sau prin intermediul altor instituții financiare specializate, care dobândesc calitatea de agent al statului, în baza convențiilor încheiate.

În acest context, lansarea de împrumuturi prin obligațiuni de stat convertibile în acțiuni poate deveni cea mai rapida și eficienta forma de privatizare, dacă în contul datoriilor statului și al dobânzilor sau numai al dobânzilor ce urmează a fi plătite la scadenta se oferă la schimb acțiuni pe care statul le deține prin Fondul Proprietății de Stat la societățile comerciale.

Aceasta metoda de privatizare care implica un SWAP asupra datoriei, exprimată în moneda naționala, poate oferi o cota cuprinsă între 10-15% din acțiunile societăților comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietății de Stat și se adresează exclusiv societăților bancare de tipul "băncilor de investiții", societăților de asigurare și fondurilor.

Secțiunea 1 E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)

E.S.O.P. este o metoda de privatizare prin achiziția unui portofoliu de acțiuni ale unui emitent - societate comercială controlată de stat - de către asociații - persoane juridice fără scop lucrativ, înființate de către salariații emitentului.

Pentru efectuarea vânzării se înființează asociații ale salariaților, care cumpara, în cont propriu, în baza fondurilor cu care s-au constituit ori prin împrumut, acțiuni ale emitentului.

Acțiunile se distribuie salariaților gratuit, la lichidarea asociațiilor, numai după plata integrală a acțiunilor sau a împrumutului.

E.S.O.P. se poate aplica la vânzarea de acțiuni nominative, emise de societăți comerciale cu un capital social redus, sau la vânzarea de acțiuni preferențiale, emise de societăți comerciale cu un capital social substanțial.

Secțiunea 2 M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out)

M.E.B.O. este o metoda de achiziție de acțiuni ale unui emitent - societate comercială controlată de stat - de către asociații ale salariaților, membrilor consiliului de administrație sau ale pensionarilor cu ultimul loc de muncă la respectiva societate.

Ca metoda de privatizare, M.E.B.O. presupune aplicarea unei proceduri asemănătoare metodei E.S.O.P.

Secțiunea 1 Vânzarea activelor societăților comerciale

Vânzarea de active presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri (spații comerciale, unități, subunitati productive) în schimbul unui preț.

Contractul poate fi încheiat cu plata integrală a prețului sau cu plata în rate, caz în care contractul se încheie sub condiție suspensivă.

Vânzarea de active se poate face și în cazul bunurilor aflate în proprietatea unor autorități ale administrației publice locale, cu excepția clădirilor cu valoare de patrimoniu.

Secțiunea 2 Leasingul imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare

Leasingul este o operațiune de finanțare la termen, având ca suport juridic principal un contract de locațiune.

Obiectul contractului de leasing îl constituie acordarea dreptului de folosință asupra unui bun, cu posibilitatea achiziționării acestuia la expirarea termenului contractual, la un preț care să țină seama de vărsămintele plătite anterior cu titlu de redeventa.

În categoria bunurilor ce constituie obiectul privatizării prin leasing pot fi încadrate:

- hotelurile cu capacitate medie de cazare, casele de odihnă, motelurile, restaurantele;

- spațiile deținute de către unitățile de stat cu profil de alimentație publică, de desfacere a produselor cu amănuntul sau angro;

- unități aparținând societăților comerciale.

Titlul VI

Politici de privatizare sectoriale

Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate în Programul de guvernare, în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de către Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerul Turismului și Ministerul Cercetării și Tehnologiei, având ca sistem de referința următoarele elemente:

- obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor;

- dimensiunea, forta de muncă și situația financiară a unei societăți comerciale;

- mediul concurential, imperfectiuni, cazuri de poziții de monopol;

- obiectivele dezvoltării industriale a ramurii;

- ponderea societății în sectorul industrial, precum și impactul pe verticala în sectorul respectiv.

1. Industrie

Vânzarea acțiunilor gestionate de Fondul Proprietății de Stat la societățile comerciale din industrie se va face prin folosirea, în ordinea preferintei, a următoarelor metode:

- oferta publică de vânzare/G.D.R./E.D.R.;

- licitația cu strigare sau în plic;

- negocierea directa.

Principalele obiective ale privatizării în industrie sunt următoarele:

- privatizarea, cu precădere a societăților comerciale din sectoarele: metalurgie, construcții de mașini și chimie;

- transformarea regiilor autonome din sectorul energetic în societăți comerciale și privatizarea lor;

- identificarea activelor neutilizabile și vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar, cu clauza irevocabilă de vânzare. În caz de insucces, se vor lua măsuri pentru lichidarea acestora;

- conversia datoriilor societăților comerciale în titluri de valoare.

Privatizarea societăților comerciale din industrie se va face luându-se, după caz, următoarele măsuri:

- păstrarea obiectului de activitate, dacă societatea și-a câștigat, prin produsele sau serviciile pe care le realizează, o poziție pe piața interna sau internationala;

- protecția marcilor de fabrica, de comerț sau de serviciu;

- includerea în contractul de vânzare de acțiuni sau părți sociale a unor obiective minim acceptate privind protecția mediului;

- protejarea forței de muncă;

- obligativitatea realizării unor programe investitionale.

A. Sectorul energetic

---------------------

A.1. Energie electrica și termica

În acest domeniu, Guvernul intenționează sa creeze un mediu competitiv prin:

- înființarea unei autorități de reglementare în domeniu;

- transformarea unităților de producție, distribuție, reparații sau activități conexe în societăți comerciale;

- restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" și transformarea acesteia într-o societate comercială;

- acceptarea investitorilor privati și participarea unor operatori independenți la producția și distribuția energiei electrice;

- demonopolizarea producției și distribuției energiei electrice;

- descentralizarea sistemelor de termoficare în localitățile urbane.

În perioada 1998-2000 obiectivul principal al sectorului energetic este creșterea gradului de interconectare a sistemului energetic românesc cu sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeană și țările riverane Marii Negre, în valoare de aproximativ 104 milioane dolari S.U.A., pentru care se va apela la sprijin financiar extern.

În anul 1998, va fi initiata privatizarea unor societăți de producere a energiei electrice și termice, societăți rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", după cum urmează:

- centrale de termoficare și rețele de termoficare zonale, cu o valoare contabila de 1.180 miliarde lei;

- microhidrocentrale, cu o valoare contabila de 500 miliarde lei.

Se vor crea mecanismul și infrastructura Bursei de energie electrica și vor fi realizate procedurile detaliate de funcționare a acesteia.

A.2. Petrol și gaze

În acest domeniu, se preconizeaza restructurarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. București și a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, în vederea privatizării, cu sprijinul unui consultant financiar.

Procesul de privatizare a Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. București are în vedere aplicarea prealabilă a următoarelor măsuri:

- înființarea a 26 de sucursale, denumite General Petroservice, prin desprinderea activităților mecano-energetice din cadrul schelelor de producție;

- desprinderea din cadrul Schelei de petrol Moinesti, a activităților de automatizări, întreținere și exploatare a liniilor electrice de înaltă tensiune și organizarea ca sucursala, denumita Eritas - Moinesti;

- organizarea activităților de întreținere, reparare și transport material tubular, ca sucursala, prin separarea activității din cadrul Schelei de petrol Ticleni, sub denumirea Grup atelier petrol - Targu Jiu.

Privatizarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. București va fi declansata în luna iunie 1998, pentru vânzarea a 30-40% din totalul capitalului social al acestei societăți. Privatizarea se va realiza cu sprijinul unei bănci de investiții.

Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, va fi transformata în societate comercială cu activitate integrată pe verticala (exploatare - producție - distribuție), opțiunile pentru privatizare fiind pentru luna septembrie 1998 prin sistemul G.D.R./E.D.R., pentru un portofoliu de acțiuni reprezentând 30-40% din totalul acestora.

B. Sectorul minier

------------------

În conformitate cu programul de restructurare asistat prin FESAL, Guvernul intenționează sa reorganizeze regiile autonome din sectorul minier în companii/societăți naționale, pentru a le reduce pierderile cu cel puțin 50% față de nivelul atins în anul 1996, în termeni reali, și pentru a le oferi spre privatizare, în întregime sau parțial.

În cadrul acestui amplu proces de reorganizare, regiile autonome miniere au elaborat programele proprii de restructurare, având ca obiectiv de baza concentrarea activității pe obiectivele cu perspectiva favorabilă de exploatare și cu dezvoltarea și modernizarea lor, restrangerea activității la obiectivele cu costuri mari și sistarea activității nerentabile. În baza acestor programe de restructurare a fost identificat un număr de 114 obiective la care activitatea va fi parțial sau total sistata.

Prioritățile investitionale ale sectorului, pentru perioada 1998-2000, sunt:

* pregătirea și implementarea unui program vizând conservarea/închiderea graduala a unor obiective, ca urmare a restructurării industriei miniere, în valoare de 123,4 milioane dolari S.U.A.;

* aplicarea programului privind reconstructia și retehnologizarea unor mine și cariere cu condiții geologico-miniere și economice favorabile pentru continuarea restructurării, în valoare de 434,6 milioane dolari S.U.A.;

* restructurarea și retehnologizarea activităților economico-sociale în Valea Jiului, în valoare de 199 milioane dolari S.U.A.

Pentru realizarea acestor programe prioritare este nevoie de un sprijin financiar în valoare de 757 milioane dolari S.U.A.

Din sectorul minier se preconizeaza privatizarea Societății Naționale a Sarii - S.A., cu o primă faza în care se majorează capitalul social și, eventual, privatizarea a doua mine din sectorul extractiei de cărbune, potrivit politicii de restructurare stabilite de către Ministerul Industriei și Comerțului.

C. Sectorul producției de apărare

---------------------------------

În urma analizei efectuate de către Comisia de Coordonare a Producției de Apărare cu principalii beneficiari ai Sistemului național de apărare a rezultat ca atât în actuala situație, cat și în caz de criza, pentru menținerea unor surse sigure de inzestrare se impune ca activitatea desfășurată de regiile autonome din acest sector în beneficiul apărării și siguranței naționale sa rămână sub controlul statului.

De asemenea, este necesar ca pe parcursul procesului de privatizare, societățile comerciale din sectorul producției de apărare sa rămână, în proprietatea investitorilor români.

Fața de aceste considerente, Guvernul va adopta următoarele măsuri:

* Regia Autonomă "Arsenalul Armatei", Regia Autonomă "Rami-Dacia" și Regia Autonomă "Rasirom" sa rămână în proprietatea statului; după caz, la aceste regii va fi aplicat un program de restructurare, prin care se va urmări întărirea disciplinei financiare și vânzarea/concesionarea unor active care grevează activitatea regiilor;

* sucursalele Regiei Autonome pentru Producția de Tehnica Militară "Ratmil", precum și Societatea Comercială "Aerostar" - S.A. Bacau, Societatea Comercială "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea Comercială I.O.R. - S.A. București, Societatea Comercială "Rochim" - S.A. Orastie și Societatea Comercială "Elprof" - S.A. București să fie privatizate parțial, avându-se în vedere, în primul rând, capacitatile pentru producția economică. La privatizarea acestora se va urmări ca pachetul majoritar de acțiuni să fie deținut de investitori români, cu menținerea în proprietatea statului a unei acțiuni nominative de control;

* restul societăților comerciale să fie privatizat în totalitate;

* societățile comerciale supuse procesului de privatizare să aibă obligația de a păstra capacitatile de producție cuprinse în Inventarul sectorului producției de apărare, în condițiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protecția personalului și a patrimoniului din sectorul producției de apărare, cu modificările ulterioare;

* activele cu rol în producția de apărare care grevează privatizarea sau activitatea economică a unor societăți comerciale să fie transferate în patrimoniul regiilor autonome din cadrul sistemului producției de apărare.

D. Bunuri de consum

-------------------

Accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale din acest domeniu se poate realiza prin:

* divizarea, înainte de privatizare, a societăților comerciale din categoria întreprinderilor mari, cu amplasare geografică în mai multe localități, și vânzarea acțiunilor acestora prin negociere directa;

* vânzarea prin licitație cu strigare, în cazul societăților din categoria întreprinderilor mici și mijlocii;

* oferta publică de vânzare, la societățile comerciale care până la data de 30 septembrie 1998 nu se vor privatiza prin alte metode;

- scoaterea la vânzare pe piața extrabursieră a cel puțin 10% din volumul de acțiuni al fiecărei societăți comerciale;

- conversia datoriilor societăților comerciale cu datorii mari către diversi furnizori;

- vânzarea activelor aflate în conservare;

- declanșarea procedurii de lichidare potrivit

Legii nr. 31/1990 , republicată, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, modificată, pentru societățile comerciale cu datorii și fără posibilități de redresare.

E. Electrotehnica și electronică

--------------------------------

Pentru societățile comerciale din acest sector privatizarea trebuie initiata cu acele societăți care au înregistrat rezultate economico-financiare pozitive și care desfășoară activitate de export.

Sunt considerate prioritati de privatizare:

- industria de motoare, generatoare și transformatoare, care participa la modernizarea producției și distribuției de energie;

- industria de cabluri și conductoare electrice, care are un rol important în dezvoltarea programului de telecomunicații;

- calculatoare și alte echipamente electrice pentru programul național de informatizare;

- aparatura și instrumente medicale necesare programului de sănătate;

- materiale electrice pentru producția de motoare și vehicule, necesare dezvoltării industriei de autoturisme;

- industria de automatizare.

F. Construcții de mașini

------------------------

Strategia de privatizare a sectorului construcțiilor de mașini comporta doua aspecte:

a) privatizarea societăților comerciale la care statul este principalul acționar;

b) crearea unui sector privat, prin stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

În sectoarele tractoare și mașini agricole, autovehicule, echipament energetic se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând să se desfășoare paralel cu restructurarea tehnologică a acestora.

Nu exista societăți comerciale propuse sa rămână sub controlul statului.

G. Siderurgie, metalurgie

-------------------------

1. Privatizarea sectorului siderurgic și metalurgic se va realiza prin G.D.R./E.D.R. sau prin oferta publică de vânzare, pentru a evita o poziție de monopol pe piața.

Se va evita înființarea de holdinguri, dacă piața poate fi afectată.

Pentru societățile incluse în holdinguri se va aplica un program de restructurare prin desprinderea activităților auxiliare (transport auto, feroviar, reparații, activități sociale). Aceste activități se vor constitui în societăți comerciale cu capital social mic, care pot fi ușor privatizate în etapa imediat următoare.

Se apreciază ca, în acest fel, în anul 1998 va fi privatizat circa 50% din capitalul social actual, prioritare pentru vânzare fiind societățile comerciale "Sidex" - S.A., "Alro Slatina", "Altrom" și "Siderca" Calarasi, prin G.D.R./E.D.R., oferta publică de vânzare și prin negociere directa.

2. În privinta întreprinderilor din industria materialelor refractare și din industria produselor carbunoase, abrazive, feroaliaje, Guvernul apreciază ca în anul 1998 acestea pot fi privatizate în totalitate.

H. Chimie

----------

Guvernul va urmări privatizarea completa a societăților comerciale din sectoarele cu atractivitate ridicată, și anume: detergenti, sapun, cosmetice, prelucrare mase plastice, medicamente, lacuri și vopsele, diverse produse de sinteza.

În sectorul fire, fibre sintetice și artificiale, îngrășăminte chimice se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând să se desfășoare paralel cu restructurarea tehnologică, comercială și financiară a acestui sector.

2. Agricultura

În acest sector Guvernul intenționează sa promoveze dezvoltarea pieței funciare, în special prin aplicarea cadrului legal existent în ceea ce privește proprietatea asupra pământului, stabilirea unui sistem de înregistrare funciară și pregătirea cadastrului.

În paralel, Guvernul va dezvolta infrastructura instituțională. În acest sens, prioritățile includ modernizarea comercializării cerealelor și a capacităților portuare, stabilirea unor categorii de calitate și a unor standarde la nivel internațional, dezvoltarea cercetării agricole, implementarea și aplicarea normelor de control veterinar și fitosanitar prin extinderea și modernizarea rețelei de laboratoare pentru combaterea dăunătorilor și bolilor din sectorul vegetal și animal, precum și dezvoltarea unui sistem de finanțare rurală.

Totodată Guvernul va reface unele sisteme de irigații, în paralel cu transferul gestionării acestora către asociațiile utilizatorilor de apa și cu intensificarea politicii de recuperare a costurilor.

Se considera oportuna prevederea finanțării din surse externe a unui proiect de realizare a unei rețele de distribuție a ingrasamintelor chimice, activitate care prezintă o atractivitate deosebită pentru privatizare.

Următoarele operațiuni în derulare în cadrul acestui sector sunt finanțate prin surse externe:

* Banca Mondială: pregătirea unui proiect de reabilitare a sistemelor de irigații (20 milioane dolari S.U.A.) și a unui proiect pentru dezvoltarea unor servicii extinse;

* B.E.R.D.: Proiectele I și II de dezvoltare a agriculturii - 70 milioane dolari S.U.A. și 50 milioane dolari S.U.A. (proiectul I finalizat);

* PHARE: Dezvoltarea sectorului privat în agricultura (38 milioane dolari S.U.A., din care 36 milioane dolari S.U.A. deja plătite); Reforma funciară (6 milioane dolari S.U.A., din care 2,5 milioane dolari S.U.A. deja plătite); Reforma agriculturii (12 milioane dolari S.U.A.);

* S.U.A.: Importul de semințe de soia (194,5 milioane dolari S.U.A.);

* B.I.R.D.: Sprijinirea fermierilor și întreprinderilor private din agricultura (100 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Mondială: Împrumutul pentru ajustare structurală (350 milioane dolari S.U.A.).

Proiectele de dezvoltare aflate în pregătire includ un proiect de comercializare a cerealelor, un proiect de finanțare rurală, un proiect pentru cadastru (35,5 milioane dolari S.U.A.) și un proiect pentru reabilitarea a circa 50.000 ha suprafețe irigate (aproximativ 30 milioane dolari S.U.A.), care sunt pregătite cu Banca Mondială. În vederea obținerii suportului financiar pentru proiectele menționate, trebuie îndeplinite următoarele condiții: finalizarea restructurării sectorului de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, crearea unui cadru instituțional adecvat, definitivarea strategiei sectorului.

În vederea realizării reformelor în acest sector Programul de investiții publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea și finalizarea următoarelor programe, considerate prioritare:

* dezvoltarea rurală a unor zone-pilot: montană, colinară și de campie, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A.;

* protecția mediului - conservarea resurselor naturale de sol și apa -, exploatarea durabila a fondului funciar;

* refacerea și completarea sistemului de apărare împotriva inundațiilor a populației, localităților și terenurilor din Lunca Dunării, inclusiv a sistemului de monitorizare, în scopul asigurării siguranței în exploatare (urmează a se stabili);

* reabilitarea irigatiilor în sisteme viabile (urmează a se stabili);

* modernizarea și redefinirea rețelei de laboratoare specifice agriculturii și industriei alimentare, care deservesc activități de interes public în domeniile: protecția plantelor, fitosanitar, controlul calității semințelor, reproductia și selecția animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc., estimat la 63 milioane dolari S.U.A., din care 7,5 milioane dolari S.U.A. asistența tehnica;

* restructurarea distribuției mărfurilor în România prin crearea sistemului național al piețelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se solicita un sprijin financiar extern de 320 milioane dolari S.U.A.

În acest context, privatizarea societăților comerciale din agricultura are în vedere finalizarea vânzării sau lichidării societăților prestatoare de servicii pentru agricultura, a complexurilor de creștere a pasarilor și a porcilor și a societăților comerciale din industria alimentara, precum și vânzarea majorității societăților de tip "Comcereal" (cel puțin 30 de unități), "Agromec" (cel puțin 1.500 de unități, din totalul de 1.682), "Cerealcom" (cel puțin 20 de societăți), "Unisem" și "Semrom". La privatizarea "Semrom" se va proceda, într-o primă faza, la divizarea acesteia în 5 societăți comerciale distincte.

Se vor avea în vedere, totodată, divizarea și reorganizarea, în scopul privatizării, a cel puțin 100 de unități aparținând fostelor I.A.S., urmând ca, în cursul anului 1998, să fie privatizate cel puțin 50 de astfel de unități; vor fi, de asemenea, privatizate și unele activități din domeniul sanitar-veterinar, cu excepția acelora care asigura în mod direct sănătatea plantelor și animalelor.

Societățile din sectorul agroalimentar vor fi stimulate sa participe la fondul postprivatizare sau la finanțare prin alte fonduri cu capital de risc.

Pentru rambursarea datoriilor unor societăți comerciale cu obiectul de activitate în domeniul cerealelor se va proceda la vânzarea, prin licitație, cu plata integrală, a tuturor activelor acestora, societățile respective urmând a se lichidă și dizolva prin decizia Fondului Proprietății de Stat.

Se va finaliza, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmând ca societățile comerciale rezultate prin restructurarea regiilor autonome: "Cai de rasa", "Agenția Naționala a Produselor Agricole" și a Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., să se privatizeze prin G.D.R./E.D.R., vânzarea acțiunilor la bursa de valori sau prin licitație cu oferta în plic.

Vânzarea acțiunilor celorlalte societăți comerciale din agricultura se va face prin licitație, negociere directa sau oferta publică.

3. Transporturi

În perspectiva integrării în piața interna europeană, România este interesată ca valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunăre, legăturile feroviare, rutiere și maritime cu Asia.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmărește:

- stoparea deteriorării sistemului, prin reabilitarea drumurilor și a mijloacelor de transport;

- încurajarea concurentei dintre modalitățile de transport pentru îmbunătățirea calității serviciilor și a costurilor, cu o recuperare sporită a costurilor de la beneficiari;

- modernizarea sistemelor de siguranță a navigației pe Dunăre, astfel încât acestea sa devină compatibile cu normele europene;

- modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor și vehiculelor pentru integrarea graduala în sistemul Uniunii Europene;

- lansarea programelor de autostrăzi și cai ferate, situate pe marile coridoare de transport N-S și E-V;

- dezvoltarea sistemelor de transport combinat;

- stimularea dezvoltării accelerate a transporturilor containerizate de mărfuri;

- creșterea participării sectorului privat la operațiunile și managementul serviciilor de transport;

- stimularea dezvoltării activităților comerciale în zonele libere deja existente în porturi și aeroporturi;

- atragerea finanțării externe pentru construcția și concesionarea pe termen lung a exploatării de autostrăzi, canale navigabile, dezvoltări portuare și aeroportuare.

În sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va acționa pentru separarea utilităților publice în segmente care sunt monopoluri naturale și segmente pentru care concurenta este posibila și se va urmări ca managementul monopolurilor naturale să se realizeze pe principii comerciale, fixând obiective financiare și raspunderi clare.

Cu sprijinul investitorilor străini, a fost lansat un program de reabilitare a infrastructurii transportului și de imbunatatire a managementului în acest sector. Următoarele proiecte în desfășurare sunt finanțate, în mod curent, din surse externe:

* Banca Mondială: Proiectul de modernizare a transporturilor (120 milioane dolari S.U.A., din care 96 milioane dolari S.U.A. destinate reabilitării drumurilor - etapa I); Proiectul de reabilitare a caii ferate (120 milioane dolari S.U.A.); Proiectul de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (150 milioane dolari S.U.A.); Asistența tehnica pentru metrou (6,8 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.): Proiectul I de reabilitare a drumurilor (80 milioane dolari S.U.A., 57 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); Modernizarea Autostrazii București-Pitesti (53,1 milioane dolari S.U.A.) Proiectul II de reabilitare a drumurilor (85,9 milioane dolari S.U.A.) și Proiectul de reabilitare a caii ferate (72,6 milioane dolari S.U.A.);

* Banca Europeană de Investiții (B.E.I.): Proiectul de reabilitare a drumurilor: etapa I - 65 milioane ECU (80 milioane dolari S.U.A.), etapa a II-a - 70 milioane ECU (87,5 milioane dolari S.U.A.); Proiectele pentru traficul aerian I și II (48 milioane dolari S.U.A., 21,6 milioane dolari S.U.A. avansate deja); Proiectul pentru Portul Constanta: 35 milioane ECU (42 milioane dolari S.U.A.); Proiecte metrou 40 milioane ECU (44 milioane dolari S.U.A.);

* PHARE: Cofinantarea Planului de restructurare a S.N.C.F.R. (65 milioane dolari S.U.A.); Cheltuieli ocazionate de Planul de restructurare a S.N.C.F.R. (4,4 milioane dolari S.U.A.); Programe de asistare ale Ministerului Transporturilor (60 milioane dolari S.U.A.);

* Guvernul Japoniei: Credit pentru dezvoltarea Portului Constanta-Sud (114,3 milioane dolari S.U.A.) și reabilitarea unor secțiuni pe DN 6 (82 milioane dolari S.U.A.).

Pentru perioada 1998-2000, Programul de investiții publice în sectorul transporturi prevede realizarea următoarelor obiective, considerate prioritare:

* reabilitarea și modernizarea căilor ferate române pe traseul coridorului IV, estimat la 600 milioane dolari S.U.A.;

* realizarea autostrazii de legătură pe coridorul IX, evaluat la 215 milioane dolari S.U.A.;

* lucrări de completare a digului de nord în Portul Constanta-Sud, estimat la 105 milioane dolari S.U.A.

În acest context, privatizarea societăților comerciale din transporturi va avea în vedere corelarea cu investițiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea și realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeană.

Privatizarea societăților comerciale din transporturi se va efectua cu precădere prin vânzarea integrală a pachetului de acțiuni prin licitație sau prin vânzarea acțiunilor pe piața de capital naționala sau internationala, bursiera sau extrabursieră, după caz. Totodată se va proceda la privatizarea societăților comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Baneasa".

În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare și privatizare a companiilor de navigație. Pe de o parte, menținerea unei capacități de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor românești, iar pe de altă parte, menținerea unui control al statului, numai pentru realizarea nevoilor strategice și de apărare a tarii și pentru valorificarea potențialului porturilor românești.

Restructurarea actualelor trei companii de navigație se va face prin înființarea unei companii naționale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" și "Romline", a unei companii specializate în transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", și a unei agenții de personal navigant. Compania naționala urmează să se privatizeze ulterior, cu păstrarea acțiunii nominative de control.

Patrimoniul rămas la cele trei companii va fi total privatizat, în mai multe etape. Inițial se va proceda la transformarea prin novatie a contractelor de închiriere (bare-boat) a navelor în contracte de vânzare, într-un termen de maximum 5 ani. În următoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor și la privatizarea societăților comerciale rezultate din aceasta. Finalizarea privatizării celor trei companii naționale "Navrom", "Petromin" și "Romline" se va face prin vânzarea integrală a pachetului de acțiuni prin licitație, utilizând inclusiv vânzarea pe piața secundară de capital. În caz de insucces, se va proceda la vânzarea ca active a navelor și la lichidarea, potrivit

Legii nr. 31/1990 , republicată, a societăților respective.

Companiile formate prin restructurarea actualelor trei companii vor putea să-și protejeze navele prin înființarea unor filiale și transferarea navelor acestor filiale. În acest sens se va elabora o metodologie care urmează să fie aprobată, prin ordin comun, de ministerele cu sarcini în acest domeniu.

Pentru protejarea navelor și întărirea poziției pe piața a companiilor nou-formate, a filialelor acestora, precum și a companiilor private care au preluat nave în procesul de privatizare, se va adopta cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.

4. Comunicații

Dezvoltarea economiei pe piața presupune crearea unui sistem de telecomunicații competitiv, în concordanta cu cererea agregata în acest domeniu.

Având în vedere ca în prezent exista 3 milioane de linii, parțial uzate fizic și tehnic, și necesitatea largirii rețelei la peste 5 milioane linii până în anul 2005, România are nevoie de investiții, în următorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., în condițiile în care creșterea economică va depinde în mod critic de modernizarea și lărgirea rețelei de telecomunicații.

Luând în considerare investițiile foarte mari, necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, este esențială participarea sectorului privat, care să permită atât lărgirea sistemelor de operare existente, cat și crearea unui mediu competitiv.

În acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicații consta în:

- privatizarea Societății Naționale de Telecomunicații "Romtelecom" - S.A. și a Regiei Autonome "Radiocomunicatii";

- definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor și stabilirea reglementărilor pentru licențe;

- înființarea unei agenții de reglementare independente pentru acest sector.

Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor în zona rurală, pentru a promova sectorul privat în furnizarea de servicii de telecomunicații în aceste zone, pe bază de concesionari.

Următoarele proiecte sunt finanțate din surse multilaterale sau bilaterale:

* B.E.R.D.: Proiectul de telecomunicații (160 milioane dolari S.U.A., din care 111 milioane dolari S.U.A. avansate deja);

* B.E.I.: Proiect de dezvoltare a telecomunicatiilor (92,6 milioane dolari S.U.A., din care 45,3 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997);

* PHARE: Asistența pentru sectorul de telecomunicații (14,4 milioane dolari S.U.A.);

* USAID: Studiu pentru un proiect pentru telefonie celulara (400 mii dolari S.U.A.);

* Guvernul japonez: Pregătirea unui proiect cu Banca Mondială privind reforma structurală a sectorului de telecomunicații și de posta (350 mii dolari S.U.A.);

* Banca Mondială: în pregătire un proiect pentru sprijinirea reformelor în domeniul telecomunicatiilor, inclusiv privatizarea serviciilor și stabilirea unei agenții de reglementare pentru acest sector.

Împreună cu B.E.R.D., Guvernul, prin Ministerul Comunicațiilor, negociaza a doua faza a proiectului de telecomunicații (posibil 75 milioane dolari S.U.A.). Se asteapta, de asemenea, finanțarea de la Banca Internationala pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.I.R.D.) și Corporatia Internationala Financiară (I.F.C.) și participarea investitorilor direcți, care sunt deja prezenți pe piața telefoniei mobile.

Pentru a asigura tuturor cetățenilor tarii accesul echitabil și nediscriminatoriu la informație, Programul de investiții publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare și extindere a statiilor de transmisie radio și TV, care vor necesita o finanțare de 586,1 miliarde lei, și a programului de diversificare și modernizare a serviciilor poștale, pentru care va fi necesară o finanțare de 414,5 miliarde lei.

Privatizarea în acest domeniu va avea în vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vânzare pachete de acțiuni foarte mici, urmând ca salariații să aibă posibilitatea cumpărării în condiții preferențiale.

Pentru prima faza a privatizării Societății Naționale de Telecomunicații "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vânzarea a 35% din acțiuni către un investitor strategic, iar în a doua faza, vânzarea restului de acțiuni prin metode combinate.

Regia Autonomă "Posta Română" se va transforma în companie naționala, iar în vederea privatizării se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. și la oferta publică de vânzare. Se preconizeaza sa li se vândă salariaților 5% din pachetul de acțiuni.

În ceea ce privește restructurarea și privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are în vedere transformarea acestei regii într-un nucleu al viitoarei competitii în domeniul telefoniei de baza.

Inspectoratul General al Comunicațiilor - R.A. se va transforma în Agenția Naționala de Comunicații.

5. Sectorul bancar și de asigurări

În România operează aproape 35 de bănci, dintre care 5 bănci comerciale controlate de stat derulează aproape 70% din împrumuturile comerciale. Se intenționează să se imbunatateasca siguranța și eficienta sectorului financiar, în scopul de a sprijini creșterea economică și de a facilita dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Acțiunile principale care urmăresc îndeplinirea acestui obiectiv sunt:

- îmbunătățirea și întărirea capacității de supraveghere a băncilor comerciale;

- creșterea capacității de reglementare și supraveghere a Băncii Naționale a României;

- privatizarea băncilor comerciale;

- revizuirea cadrului de reglementare pentru cooperare, în scopul asigurării securității operațiunilor bancare;

- extinderea și modernizarea rețelei informationale, în scopul introducerii și urmăririi impozitului pe venitul global.

În prezent reformele în acest sector sunt susținute de instituții financiare internaționale, și anume:

* B.E.R.D. - Asistența pentru restructurarea și privatizarea Băncii Române de Dezvoltare - S.A. (58 milioane dolari S.U.A., din care 17 milioane dolari S.U.A. avansate deja);

* USAID - Asistența pentru privatizarea Băncii Române de Comerț Exterior - S.A.;

* I.F.C. - Oferă finanțare companiilor de leasing și fondurilor cu capital de risc canalizate către întreprinderile mici și mijlocii.

Pentru anul 1998, Guvernul intenționează sa privatizeze trei bănci: Banc Post - S.A., Banca Română de Dezvoltare - S.A. și Banca Agricolă - S.A., prin licitație, G.D.R/.E.G.R., oferta publică de vânzare, și sa pregătească Banca Română de Comerț Exterior - S.A. și Banca Comercială Română - S.A. pentru privatizare, cu investitori institutionali pentru primul trimestru al anului 1999. De asemenea, Guvernul va privatiza cele doua societăți de asigurare prin oferta primara.

6. Cercetare științifică și dezvoltare tehnologică

Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economică bazat pe inovare, în care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prioritățile imediate și de perspectiva, în plan național și sectorial, care se vor urmări prin politica în domeniul cercetării și dezvoltării, vor fi în directa concordanta cu următoarele obiective strategice majore:

- dezvoltarea unei infrastructuri instituționale cu rol de interfata între cercetare și învățământ, la nivel național și regional;

- creșterea capacității de elaborare și implementare a politicilor în domeniu și corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;

- stimularea inovarii și promovarea acesteia, crearea de mecanisme și instrumente instituționale și financiare menite să asigure absorbtia inovarii;

- stimularea implicarii organizațiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe;

- dezvoltarea parteneriatului internațional în domeniu, în special prin participarea la programele europene;

- sporirea ofertei de informații și inițierea unei rețele de informații.

Măsurile principale prevăzute pentru realizarea obiectivelor în domeniul cercetării sunt:

- dotarea institutelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică la nivelul obiectivelor și performantelor urmărite;

- abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare de importanța naționala (deșeuri radioactive, program spatial etc.);

- cooperarea științifică internationala;

- dezvoltarea resurselor umane.

Programul de investiții în domeniul cercetării pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiară de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilitățile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigură realizarea programelor în acest sector se impune atragerea de surse externe, în completarea necesarului.

Privatizarea în domeniul cercetării-dezvoltării va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acțiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmând ca salariații să aibă posibilitatea cumpărării de acțiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luată în considerare și posibilitatea grupării unei societăți comerciale din domeniul cercetării cu o societate comercială cu care întreține raporturi contractuale în domeniul cercetării aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea grupării unor societăți comerciale din domeniul cercetării cu alte societăți comerciale care proiectează înființarea de parcuri tehnologice.

Având în vedere caracterul strategic al activității de cercetare-dezvoltare și condițiile specifice în care se reorganizează acest domeniu, vânzarea acțiunilor societăților comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea următoarelor prevederi, care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni:

- păstrarea în custodia societății comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizează, a rezultatelor cercetării, definite în Ordonanța Guvernului nr. 58/1997, realizate de societate, până la data privatizării, din fondurile publice, cu obligația ca, la solicitarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei sau a altor solicitanți care au viza Ministerului Cercetării și Tehnologiei, să fie puse la dispoziție acestora;

- păstrarea profilului de cercetare științifică al societății comerciale pentru perioada de minimum 5 ani de la data privatizării.

La determinarea prețului pentru negociere, în cadrul contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni se vor avea în vedere următoarele:

- imobilizarile corporale și imobilizarile necorporale înscrise în bilanț;

- imobilizarile necorporale specifice, de tipul: brevete, licențe, know-how, marca, calitatea și structura personalului, documentația specifică deținută în proprietate, evaluate conform practicilor internaționale, corelate cu poziția și contribuția societății de cercetare-dezvoltare la patrimoniul științific.

7. Mediu

Strategia în acest domeniu prevede integrarea cerințelor de mediu în strategiile de dezvoltare, astfel încât proiectele de dezvoltare și privatizare, indiferent de sector, sa includă componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectării reglementărilor și standardelor de mediu.

Planul național de acțiune pentru protecția mediului prevede obiectivele și măsurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu și lung, în fiecare sector economic și social.

Având în vedere ca strategia României este dezvoltarea economică durabila, cu asigurarea protecției biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale în procesul de restructurare și retehnologizare trebuie să acopere concomitent realizarea cerințelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziționarea tehnologiilor performanțe, precum și prin reconsiderarea modelelor de producție și de consum, potrivit tendințelor pe plan mondial.

Costul estimat la promovării prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrală a măsurilor din Planul național de acțiune pentru protecția mediului va fi nevoie de resurse substanțiale de la partenerii internationali.

Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, în mod deosebit cele cu aport extern, să fie mai bine corelate și focalizate pe obiective prioritare și de importanța majoră sub aspect economic, ecologic și de sănătate publică.

Pentru perioada 1998-2000, următoarele proiecte sunt de importanța deosebită, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:

- reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, în perimetrele Zlatna și Copsa Mica, estimat la 6,9 milioane dolari S.U.A.;

- atenuarea fenomenelor de seceta și a diversificării din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecție pentru ameliorarea condițiilor de mediu, evaluat la 100 milioane dolari S.U.A.;

- alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica, estimat la 14 milioane dolari S.U.A.;

- Acumularea Azuga, evaluat la 53 milioane dolari S.U.A.;

- Acumularea Ogrezeni, județul Giurgiu, estimat la 3 milioane dolari S.U.A.;

- Canalul Siret-Baragan. Etapa I - județul Vrancea, evaluat la 64 milioane dolari S.U.A.

Pentru diminuarea problemelor de mediu care ar ingreuna privatizarea unor societăți comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investiții prevăzute în Programul național de acțiuni pentru protecția mediului, prezentate în anexa nr. 4.

Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intenționează sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonomă "Apele Române" și Regia Naționala a Pădurilor. Restructurarile celor două regii autonome vor permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa și păduri, o exploatare rațională a apelor și, în limitele posibilităților, a pădurilor, protecția și conservarea acestor resurse pentru a asigura o dezvoltare durabila a societății.

Regia Autonomă "Apele Române" se va reorganiza, plecand de la necesitatea separarii activităților de reglementare de cele economice și mentinand, totodată, principiul gospodăririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel, vor fi înființate 12 companii bazinale de gospodărire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa, spațiu Banat, Dobrogea-Litoral și pentru fluviul Dunarea, în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile și obligațiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Române" și filialelor sale teritoriale, în ceea ce privește conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apa și aplicarea mecanismului economico-financiar în domeniul apelor. Apele aparținând domeniului public, bunurile proprietate publică a statului reprezentând baraje, diguri, lucrări de regularizare, clădiri, alte lucrări de gospodărire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, precum și rețeaua naționala de observații și măsurători meteorologice, hidrologice și hidrogeologice, aflate în prezent în administrarea Regiei Autonome "Apele Române", se vor concesiona de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului companiilor bazinale de gospodărire a apelor. Aceste companii vor fi singurele în drept sa încaseze, în calitate de furnizor unic, prețul apei brute de suprafața și subterane, prețul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni și externi, precum și tarifele pentru serviciile de gospodărire a apelor. Dat fiind caracterul lucrărilor de gospodărire, și anume de interes public, finanțarea programului de investiții și de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare și, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Regia Naționala a Pădurilor se va restructura în mai multe etape, ultima urmând să aibă loc după finalizarea aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se va realiza acțiunea de privatizare a unor activități, care sunt legate de lucrările silvotehnice specifice gospodăririi durabile a pădurilor (ateliere de impletituri, pepiniere silvice, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare și valorificare a fructelor de padure și ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vânatului).

8. Comerț

Privatizarea societăților comerciale din domeniul comerțului va continua prin aplicarea combinata a vânzării de acțiuni cu vânzarea de active și leasing imobiliar.

Vânzarea pachetelor reziduale de acțiuni (corespunzător unei cote de până la 30% din totalul acțiunilor deținute de către Fondul Proprietății de Stat) se va face pe piața extrabursieră, în situația în care nu exista în contractul inițial de vânzare-cumpărare a acțiunilor un drept de preferinta în favoarea cumpărătorului. Pentru aceste situații se va proceda la sistemul de negociere directa.

În situația în care unele active ale societăților comerciale nu sunt în administrare directa, Fondul Proprietății de Stat va analiza opțiunile exprimate de cei care folosesc activele și va decide vanarea acestora către locatari sau asociați ori încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.

9. Turism

Privatizarea societăților comerciale din turism se va face, cu precădere, către investitori strategici recunoscuți pe plan internațional.

În acest sens se va urmări stabilirea unor metode combinate de privatizare, în funcție de mărimea și potențialul unei societăți, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activității, bunurile naționalizate.

În acest scop, se va avea în vedere aplicarea următoarelor măsuri:

1. Pentru societățile comerciale din turism la care Fondul Proprietății de Stat deține peste 50% din capitalul social:

a) societăți comerciale din categoria întreprinderilor mici (cu capital social de până la 2,5 miliarde lei):

- vânzarea acțiunilor prin licitație sau negociere directa. În caz de insucces, se vor oferi spre vânzare active;

b) societăți comerciale cu contracte de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participație. Pentru aceste situații se va decide vânzarea către locatar sau asociat, după caz, fără licitație sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Dacă nu se concretizează nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietății de Stat va oferi spre vânzare, prin licitație, acțiunile sau activele societăților respective;

c) societăți comerciale din categoria întreprinderilor mijlocii (cu capital social de la 2,5 până la 18 miliarde lei):

- vânzarea acțiunilor prin licitație cu publicitate naționala și internationala. În caz de insucces, se va declansa divizarea societăților în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând să fie oferite la vânzare ori să se constituie societăți mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere).

Precizam ca, în cazul societăților comerciale: "Telefericul" - S.A. Brașov, "Germisara" - S.A. Geoagiu-Băi, "Baile Govora" - S.A., "Hebe" - S.A. Sangeorz-Băi, "Predeal" - S.A., "Litoral" - S.A., "Banatul" - S.A. Timișoara, este obligatorie publicitatea internationala;

- transformarea contractelor de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participație în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Dacă sistemul nu este fezabil, se va proceda la vânzarea prin licitație a acțiunilor sau activelor societăților comerciale respective;

- vânzarea prin oferta publică;

d) societăți comerciale din categoria întreprinderilor mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei):

- Fondul Proprietății de Stat va proceda identic ca în cazul societăților comerciale mijlocii, iar publicitatea internationala va fi obligatorie pentru: "O.N.T. Carpați" - S.A., "Turism Felix" - S.A., "Mamaia" - S.A., "Neptun-Olimp" - S.A., "Poiana Brașov" - S.A., "Nord" - S.A. București.

2. Pentru societățile comerciale la care Fondul Proprietății de Stat deține sub 50% din capitalul social se va proceda la vânzare prin oferta publică, negociere directa sau licitație, după caz.

3. Situații speciale:

a) pentru cabanele de creasta:

- societățile comerciale care dețin cabane de creasta vor oferi aceste active, spre vânzare, locatarilor, prin negociere directa, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare;

b) pentru bunurile imobile naționalizate:

- societățile care au în patrimoniul lor active - bunuri imobile naționalizate - vor proceda la diminuarea capitalului social oferit spre privatizare, corespunzător valorii activelor respective, până la clarificarea situației juridice a acestora;

c) pentru activele aflate în patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat":

- activele preluate prin transfer de către Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sau fără plata, conform unor hotărâri ale Guvernului, vor fi retransferate societăților comerciale de turism de la care provin. Capitalul social al societăților respective va fi reîntregit cu valoarea activelor retransferate.