Ghidul din 20 februarie 2020

Articolul 2

Articolul 1

, alin. (2), litera (g)

«evaluarea impactului asupra mediului» înseamnă un proces care constă în:

pregătirea unui raport de evaluare a impactului asupra mediului de către inițiatorul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (1) și (2);

desfășurarea unor consultări astfel cum se prevede la articolul 6 și, după caz, la articolul 7;

examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul de evaluare a impactului asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către inițiatorul proiectului în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor în temeiul articolelor 6 și 7;

prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinării menționate la punctul

(iii) și, după caz, de propria examinare suplimentară; și

includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile menționate la articolul 8a.”;

Figura de mai jos prezintă o trecere în revistă a etapelor și a pașilor urmați în mod obișnuit la realizarea unei EIM, așa cum sunt stabiliți în Directiva EIM. Etapele definite la articolul 1 alineatul (2) litera (g) sunt obligatorii atunci când se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului.

Statele membre adaptează schema de mai jos în funcție de specificul local, însă respectă „spiritul” directivei EIM.

Incadrare

(dupa caz)

Definirea domeniului evaluarii

(dupa caz)

Intocmire RIM si evaluarea calitatii acestuia

Informare si consultare

Luarea deciziei si Aprobarea de dezvoltare

Informarea publicului cu privire la decizia finala

Monitorizarea

(dupa caz)

Autoritatea competenta ia decizia daca este sau nu necesara EIM. La sfarsitul acestei etape se ia Decizia etapei de incadrare care trebuie facuta publica.

Pentru proiectele care necesita efectuarea evaluarii impactului asupra mediului, Autoritatea competenta pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar in care se stabileste domeniul de evaluare si nivelul de detaliere al informatiilor care trebuie incluse in RIM

Titularul de proiect prin expertii competenti care au dreptul de a intocmi RIM, furnizeaza RIM care contine informatiile minime solicitate in Directiva - Anexa IV

Autoritatea competenta prezinta RIM tuturor autoritatilor relevante, precum si publicului interesat in vederea revizuirii. Astfel, toti cei interesati au ocazia de a transmite comentarii in ce priveste proiectul si efectele acestuia asupra mediului.

Autoritatea competenta examineaza RIM si analizeaza comentariile primite in etapa precedenta de la cei interesati si emite o decizie justificata care va fi parte a aprobarii de dezvoltare

Publicul este informat cu privire la decizia finala in procesul EIM

In toate etapele proiectului (constructie, operare, dezafectare), titularul de proiect trebuie sa monitorizeze efectele negative semnificative asupra mediului, identificate in procesul EIM, precum si masurile luate pentru minimizarea acestora.

Figura 1 Etape și pași în procesul de evaluare a impactului asupra mediului

PRINCIPALELE MODIFICĂRI ADUSE DIRECTIVEI EIM

Amendamentele aduse Directivei EIM în anul 2014 au produs modificări importante în procesul EIM; aceste modificări au fost transpuse în statele membre, inclusiv în România, prin Legea EIM. Una dintre cele mai importante modificări este introducerea conceptului “one-step-shop” sau aplicarea de proceduri coordonate / comune, acolo unde este cazul, pentru evaluări în temeiul directivelor EIM și / sau al directivelor privind habitatele / păsările, directiva SEA, Directiva Cadru privind apa (DCA), Directiva privind emisiile industriale (DEI), Directiva cadru privind deșeurile, Directiva SEVESO.

De asemenea, etapele procedurale EIM au suferit modificări majore, care sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1. Principalele modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014

Prevederi ale Directivei EIM care

au suferit modificări

Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014

Etapa de încadrare – principii generale și Anexa II.A și III din Directiva consolidată

Statele membre pot stabili

praguri

pentru a decide când proiectele fac/nu fac obiectul unei etape de încadrare sau a unei evaluări a impactului asupra mediului, ținând seama de criteriile de selecție relevante din anexa III (articolul 4 alineatul (3)).

Lista informațiilor care trebuie furnizate

de titular

(articolul 4 alineatul (4) și anexa II.A).

Conținutul

deciziei etapei de încadrare (articolul 4 alineatul (5)):

pe baza informațiilor furnizate de titular.

se iau în considerare, după caz, rezultatele verificărilor / evaluărilor preliminare [ SEA,

directive Habitate, DCA ].

utilizarea criteriilor din anexa III pentru fiecare decizie de încadrare (pozitivă sau negativă).

Termene

pentru decizia etapei de încadrare (articolul 4 alineatul (6)):

este de 90 de zile (de la data la care titularul a prezentat

toate

informațiile necesare).

Posibilitatea de extindere în cazuri excepționale (titularul este informat în scris cu privire la motivele prelungirii și la noua dată preconizată).

NOU

:

Articolul 8

Rezultatele consultărilor și informațiile colectate în temeiul articolelor 5-7 , inclusiv de la posibilele state membre afectate vor fi luate în considerare

în mod corespunzător

în procedura de aprobare a dezvoltării.

NOU: articolul 8a

Conținutul deciziei de

acordare a aprobării de dezvoltare :

concluzia motivată a autorității competente

privind efectele semnificative ale proiectului (C-50/09);

orice condiții de mediu aferente deciziei, o descriere a oricăror caracteristici ale proiectului și / sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului, precum și, după caz, a măsurilor de monitorizare a acestor efecte

Decizia de

neacordare

a aprobării de dezvoltare ar trebui să includă principalele motive pentru aceasta.

Procesul de luare a deciziilor reflectă diferite sisteme de evaluare a impactului asupra mediului în UE (articolul 8a alineatul (3) și considerentul 21): necesitatea unei decizii obligatorii în materie de evaluare a impactului asupra mediului în cazul în care statele membre utilizează alte proceduri decât procedurile de acordare a aprobării de dezvoltare sau o parte a unei proceduri integrate de evaluare a impactului asupra mediului .

Articolul 8

a (5) – Autoritatea competentă va lua decizia de aprobare a dezvoltării sau alte decizii într-o " perioadă rezonabilă de timp ".

Articolul 8

a alineatul (6) - Statele membre pot stabili termene pentru validitatea concluziei motivate pentru aprobarea dezvoltării sau a altor decizii.

Nou: Conflictul de interese - Articolul 9a

Obligația ca statele membre să evite acest lucru.

Asigurarea că autoritatea competentă îndeplineste sarcinile într-o

manieră obiectivă

și nu se află într-o situație care generează un conflict de interese.

În cazul în care autoritatea competentă este în același timp și titularul:

Separarea atribuțiilor autorităților.

Obligația minimă: statele membre trebuie să pună în aplicare, în cadrul organizării competențelor administrative, o separare corespunzătoare între funcțiile aflate în

conflict de interese

Informarea emiterii deciziei finale – articolul 9

Nicio modificare semnificativă:

Obligația de a informa prompt autoritățile publice și cele relevante (de mediu și locale / regionale);

Obligația de a pune la dispoziția publicului și a autorităților relevante (de mediu și locale / regionale) informații specifice:

Prevederi ale Directivei EIM care

au suferit modificări

Modificări aduse Directivei EIM prin amendamentele din 2014

Conținutul deciziei finale (fără nicio modificare).

Principalele motive (fără schimbare).

NOU:

Rezumatul rezultatelor consultărilor și al informațiilor colectate și modul în care aceste rezultate au fost încorporate sau tratate în alt mod, în special comentariile

primite de la statul membru sau statele membre afectate.

Monitorizarea – articolul 8(a) și Recital 35

NOU: Monitorizare - articolul 8a alineatul (4) și considerentul 35

Cerință NUMAI pentru proiectele cu efecte semnificative + negative asupra mediului.

Domeniul de aplicare al obligațiilor de monitorizare:

Măsurile / condițiile pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor trebuie să fie implementate de către titular.

Statele membre stabilesc procedurile adecvate pentru monitorizarea acestor efecte:

tipul de parametri care trebuie monitorizați / durata monitorizării: proporțional cu natura, localizarea și dimensiunea proiectului și semnificația efectelor sale asupra mediului;

utilizarea măsurilor de monitorizare aplicate prin alte măsuri legislative UE / naționale (pentru a evita suprapunerea).

Modificările descrise mai sus sunt adoptate în fiecare stat membru, după caz. În România, aceste modificări au fost incluse în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

ETAPA DE EVALUARE INIȚIALĂ

Titularul unui proiect solicită emiterea acordului de mediu la autoritatea competentă pentru protecția mediului (ACPM), prin depunerea unei

Notificări

a intenției de realizare a proiectului (conform Anexei 5.A la Legea EIM), însoțită de certificatul de urbanism și planurile anexă. Pentru proiectele de împăduriri sau defrișări (proiecte încadrare în Anexa 2 pct. 1 lit. d), este necesar și avizul favorabil al autorității responsabile de silvicultură).

În termen de

15 zile

de la depunerea Notificării, ACPM trebuie să finalizeze etapa de evaluare inițială. Se analizează documentele depuse și, dacă este cazul, se fac vizite pe teren. În această etapă se face o selecție

„grosieră” a proiectelor, astfel:

Proiectul este sau nu inclus în una dintre anexele I sau II la Lege ;

Proiectul intră sau nu sub incidența art. 28 din OUG nr. 57/2007

(cu modificările și completările ulterioare). Aici se încadrează orice proiect care

„nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”.

În etapa de evaluare inițială nu se intră în detalii tehnice; acestea vor fi analizate pe larg în etapa de încadrare. Dacă un proiect este situat într-o arie protejată sau în vecinătatea relevantă a acesteia și dacă proiectul implică modificări fizice în mediu, care pot duce la afectarea semnificativă a ariei, atunci acesta se încadrează la art. 28. Dacă ulterior, în etapa de încadrare, se va stabili că modificările fizice nu sunt de natură să afecteze semnificativ aria, atunci decizia etapei de încadrare va specifica acest lucru.

Conceptul de

vecinătate relevantă

înseamnă zona din jurul ariei protejate în care o anumită modificare fizică adusă mediului (printr-un proiect)

poate influența în mod cuantificabil

obiectivele de conservare ale acesteia. De exemplu, un drum al cărui traseu este proiectat în afara unei arii protejate al cărei obiectiv de conservare este menținerea populației de lupi la un anumit nivel, la distanță de cel puțin 1 km față de limita acesteia, poate influența cuantificabil populația de lupi din sit printr-un efect de barieră / fragmentare a habitatului. Astfel, proiectul de drum intră sub incidența art. 28. În schimb, un proiect de rețea electrică aeriană amplasată chiar la limita sitului nu influențează cuantificabil populația de lupi din sit și nu intră sub incidența art. 28.

În unele cazuri, prin planurile de management ale ariei protejate s-a definit conceptul de vecinătate în funcție de tipul de proiect. Este important faptul că nu se poate stabili o mărime general valabilă a vecinătății față de o arie protejată. Aceasta este stabilită de la caz la caz în funcție de tipul proiectului și de obiectivele de conservare ale sitului.

În general, în faza de evaluare inițială se recomandă aplicarea

principiului precauției în luarea deciziei . Astfel, dacă există suspiciuni sau cele mai mici semnale că proiectul ar putea influența semnificativ aria protejată, atunci se ia decizia inițială de demarare a procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului.

Proiectul intră sau nu sub incidența art. 48 și art. 54 din Legea apelor nr. 107/1996

(cu modificările și completările ulterioare). Aici sunt incluse următoarele proiecte:

Extras din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare:

Articolul 48

, aliniatul (1): Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:

lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivații hidrotehnice;

lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;

lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări;

construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare;

traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;

amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.;

depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;

plantări și defrișări de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;

lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor;

lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;

lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei.

lucrări de închidere a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate;

injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;

planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu.

lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate.

Articolul 54

, aliniatul (1) […] proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare […]:

lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, chiar dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcționat înainte de începerea execuției unor astfel de lucrări,

c) instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și evacuare cu caracter provizoriu;

reparații de drumuri și poduri.

În urma etapei de evaluare inițială, ACPM informează titularul în termen de maxim 15 zile de la depunerea notificării, cu privire la:

Clasarea notificării –

în cazul în care proiectul nu poate fi inclus în niciuna din cele 3 situații;

Decizia de respingere justificată a solicitării de Acord de mediu

– în cazul în care proiectul este amplasat în zone cu restricții de construire stabilite prin legislația specifică;

Decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

– în cazul în care proiectul poate fi inclus într-una sau mai multe din cele 3 situații de mai sus. Pentru aceste proiecte se declanșează procedura de evaluare a impactului asupra mediului, fiind supuse etapei de încadrare. Decizia de evaluare inițială (ANEXA 5.D) informează titularul cu privire la obligativitatea acestuia de a face următoarele acțiuni:

Să depună memoriul de prezentare (Anexa 5.E).

Dacă proiectul intră sub incidența legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, memoriul de prezentare se completează cu Notificarea aferentă, conform art. 7 al acesteia.

Dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007, memoriul de prezentare este completat cu capitolul XIII conform Anexei 5.E.

Dacă proiectul se realizează pe ape sau are legătură cu apele, memoriul va fi completat cu capitolul XIV - informații preluate din Planurile de management bazinale actualizate.

Să solicite Avizul de gospodărire a apelor pentru proiectele incluse în art. 48 și 54 din Legea apelor;

Schematic, etapa de evaluare inițială se prezintă astfel:

Clasarea notificarii

Solicitare de acord de mediu Notificarea

intentiei de realizare a proiectului

(Anexa 5.A)

+

Certificat de urbanism Planuri relevante

Spre etapa de incadrare

Depunere

Memoriu de prezentare

(cf. Anexa 5.D) Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016;

capitolul XIII completat petnru proiecte incluse la art. 28 din OUG 57/2007

Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996

Decizia etapei de evaluare

initiala

(demararea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului)

ACPM

Viziteaza amplasamentul dupa caz; Verifica incadrarea proiectului la:

- Art. 28 din OUG 57/2007

- Art. 48 si 54 din Legea 107/1996

Titular

al unui proiect

Decizia de respingere a solicitarii de Acord de mediu

Etapa de evaluare initiala

15 zile

Figura 2 Schema etapei de evaluare inițială

3.2 ETAPA DE ÎNCADRARE A PROIECTULUI ÎN PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Derularea etapei de încadrare

În cazul în care în etapa de evaluare inițială s-a luat decizia că proiectul necesită declanșarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, titularul depune memoriul de prezentare în format electronic și pe hârtie, moment în care începe efectiv

etapa de încadrare .

În etapa de încadrare se decide dacă un proiect inclus în Anexa II la Lege trebuie sau nu să fie supus evaluării impactului asupra mediului. Proiectele din Anexa I la Lege sunt supuse implicit evaluării impactului asupra mediului. Aceste proiecte fac obiectul etapei de încadrare numai din punct de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată și al impactului asupra corpurilor de apă.

După depunerea memoriului de prezentare și / sau a completărilor / informațiilor solicitate, ACPM desfășoară, printre altele, următoarele activități:

Organizează comisia de analiză tehnică (CAT) . În funcție de specificul proiectului, în CAT pot fi cooptate diverse autorități sau entități relevante, astfel:

Autorități publice centrale și / sau locale, inclusiv reprezentanți ai departamentelor de urbanism și amenajare a teritoriului;

Autoritatea de sănătate publică;

Autorități competente de gospodărire a apelor,

Autorități competente pentru protejarea patrimoniului cultural,

Inspectoratul pentru situații de urgență,

Autorități publice teritoriale de inspecție și control în domeniul protecției mediului,

Reprezentanți ai structurilor responsabile pentru inspectoratele teritoriale silvice,

Direcții județene pentru agricultură;

Administratori / custozi ai ariilor naturale protejate sau autoritatea responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, după caz;

În funcție de specificul proiectului, CAT poate include reprezentanți ai autorităților publice de reglementare sau control/instituții publice/foruri naționale de știință și cultură/institute de cercetare, proiectare sau consultanță precum: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Institutul Geologic al României, Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive, Academia Română, Institutul de Economie Națională, Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) etc.

Membrii CAT pot propune participarea în cadrul ședințelor,

cu rol consultativ,

a unor specialiști, cercetători și/sau cadre didactice universitare cu activitate recunoscută în domeniul respectiv.

Prezența în CAT a reprezentanților autorităților de mai sus este obligatorie la solicitarea ACPM.

De asemenea, se stabilesc și departamentele relevante din cadrul ACPM care trebuie să-și exprime punctul de vedere cu privire la proiect în cadrul CAT, de exemplu:

Direcția deșeuri și substanțe chimice periculoase;

Direcția conservarea naturii și biodiversitate;

Direcția monitorizare și calitatea factorilor de mediu;

Etc.

Documentația depusă de titular este transmisă membrilor CAT în format electronic pentru ca aceștia să poată emite opinii documentate. Membrii CAT, în scopul exprimării opiniei în cadrul ședinței CAT,

formulează în scris solicitări de completări / informații suplimentare sau, după caz, puncte de vedere cu privire la potențialul impact al proiectului

în termen de 20 zile de la data primirii memoriului de prezentare.

Dacă proiectul este inclus în art. 48 și 54 din Legea apelor, atunci titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare inițială să solicite avizul de gospodărire a apelor. Autoritatea pentru gospodărirea apelor

informează ACPM

asupra depunerii solicitării de aviz din partea titularului, în termen de 5 zile de la depunere și emite, după caz, o

decizie privind necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă.

Această decizie se emite la maxim 20 zile de la data solicitării avizului de gospodărire a apelor.

Titularul este invitat să participe în CAT.

Dacă proiectul poate avea impact semnificativ transfrontier, atunci ACPM demarează procedura specifică în acest caz.

Informarea publicului.

Solicitarea de acord de mediu este făcută publică de către ACPM și de către titularul de proiect. ACPM publică pe site-ul propriu memoriul de prezentare și anunțul conform anexei 5.H iar titularul, la cererea ACPM, publică un anunț conform anexei 5G în presa relevantă și pe site-ul propriu și la sediul propriu și la sediul autorității publice locale relevante.

Luarea deciziei etapei de încadrare

ACPM ia

decizia etapei de încadrare , în baza următoarelor informații:

Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;

Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă;

Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate;

Punctele de vedere justificate (în scris) ale membrilor CAT;

În continuare sunt detaliate criteriile de mai sus, în baza cărora se ia decizia de încadrare.

Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;

Memoriul de prezentare

se întocmește de către titular conform Anexei 5.E la Lege. Memoriul este structurat pe 3 mari secțiuni:

Prezentarea caracteristicilor proiectului propus

(capitolul III și IV). Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate determina amploarea proiectului și aspectele relevante ale acestuia și poate stabili dacă proiectul poate genera efecte semnificative asupra mediului; altfel spus, se determină

MAGNITUDINEA impactului.

Prezentarea mediului în care este amplasat proiectul

(capitolul V). Memoriul trebuie să conțină și informații detaliate privind amplasarea proiectului, astfel:

distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările si completările ulterioare;

localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei Monumentelor Istorice (OG nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare)

hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale și alte informații privind: folosințele actuale și

planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia; politici de zonare și de folosire a terenului; arealele sensibile

coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970.

Cu ajutorul acestor informații, ACPM poate determina dacă amplasamentul proiectului este unul sensibil din punct de vedere al mediului; altfel spus, se determină

SENZITIVITATEA receptorului.

Prezentarea efectelor semnificative posibile ale proiectului

(capitolul VI, VII și VIII). Cu informațiile din această secțiune, ACPM poate identifica

SEMNIFICAȚIA impactului.

Se menționează că în această etapă a evaluării impactului, titularul nu poate să dețină informații detaliate cu privire la semnificația impactului, fapt consemnat și în anexa 5E prin fraza

„[…] în limita informațiilor disponibile”.

Memoriul de prezentare nu reprezintă o evaluare a impactului asupra mediului, în sensul Legii EIM. ACPM nu trebuie să solicite informații care în mod evident nu pot fi disponibile în această etapă.

De exemplu, în cazul unui proiect care utilizează apă din subteran și deversează ape epurate în emisar natural, nu se poate cunoaște în această fază în ce măsură este afectat freaticul prin extragerea de apă din subteran și nici dacă deversările de apă modifică starea de calitate a emisarului natural. Datele furnizate de titular trebuie să conțină informații cu privire la debitul de prelevare a apei din subteran, adâncimea de prelevare și modalitatea tehnică în care se face prelevarea. Pentru evacuarea apelor în emisar se furnizează informații privind debitul de evaluare, calitatea apelor evacuate, punctul de evacuare și alte informații tehnice relevante.

Deoarece proiectul

„are legătură cu apele”

– informație stabilită în cadrul Deciziei de evaluare inițială, titularul este obligat să completeze memoriul de prezentare cu capitolul XIV care conține informații din Planul de management bazinal actualizat:

Localizarea proiectului: bazinul hidrografic; cursul de apă: denumire și codul cadastral; corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod

Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă.

Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz.

Titularul solicită Avizul de gospodărire a apelor la autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor (ACGA). Aceasta emite în termen de 20 zile de la solicitarea avizului, o decizie privind necesitatea elaborării SEICA. Dacă ACGA consideră, pe baza procedurilor proprii, că proiectul nu are impact asupra corpurilor de apă, atunci ACPM preia această decizie la încadrarea proiectului.

Informațiile transmise de titular prin memoriul de prezentare se analizează în raport cu criteriile din Anexa 3, în scopul încadrării proiectului. Aspecte privind interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2 Interpretarea criteriilor de selecție din Anexa 3 pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului asupra mediului

Criteriu conform Anexei 3

Descriere

1. Caracteristicile proiectelor

Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special în ceea ce privește:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect

Dimensiunea unui proiect trebuie analizată în contextul de mediu existent și luând în considerare potențialele efecte semnificative ale acestuia asupra mediului

De exemplu: un proiect de irigații poate avea o dimensiune spațială mare, însă efectele acestuia asupra mediului pot fi moderate, spre deosebire de un proiect de desecare a cărui extindere spațială este redusă, însă efectele

asupra biodiversității pot fi semnificative.

b)

cumularea cu alte proiecte existente și

/sau aprobate

De exemplu: emisiile unei ferme de păsări propuse prin proiect se cumulează cu emisiile altei ferme de păsări existente;

Se are în vedere faptul că efectele unui proiect asupra mediului, luate individual, pot să nu fie semnificative însă, dacă se cumulează cu aceleași efecte generate de proiecte similare, atunci efectul cumulat rezultat poate fi semnificativ.

Se analizează efectele cumulate cu alte proiecte existente și /sau aprobate,

inclusiv cu proiecte implementate, funcționale.

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității

Practic toate proiectele din Anexa II pot utiliza resurse naturale (sol, teren, apă, biodiversitate). ACPM trebuie să decidă dacă amploarea utilizării acestora este semnificativă în contextul considerat (dacă resursele sunt limitate sau cu disponibilitate redusă, atunci chiar și o amploare redusă a utilizării acestora poate genera un impact semnificativ)

De exemplu: o exploatare de agregate minerale în albia majoră a unui râu ocupă o suprafață relativ redusă (1-2 ha). Totuși, dacă terenul ocupat reprezintă un habitat prioritar sau important pentru anumite specii, atunci

impactul proiectului poate fi semnificativ

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate gestionate;

Practic toate proiectele din Anexa II generează deșeuri. ACPM trebuie să decidă dacă deșeurile generate sunt dificil de gestionat din cauza proprietății lor și / sau a cantității acestora.

De exemplu: o fermă de porci încadrată în Anexa II, generează cantități importante de dejecții. Acestea pot fi utilizate pe terenuri agricole, însă dacă disponibilitatea terenurilor agricole este limitată, gestiunea dejecțiilor poate

deveni o problemă care să genereze un impact asupra mediului.

e)

poluarea și alte efecte negative;

Acest criteriu este foarte amplu și, practic, lasă la latitudinea ACPM să decidă dacă un efect negativ este sau nu semnificativ.

Evacuarea de ape uzate, emisii în atmosferă din surse fixe sau mobile, difuze, generarea de deșeuri, ocuparea de teren etc. - toate acestea pot fi considerate efecte negative, însă trebuie avută în vedere amploarea acestora în contextul de mediu existent. Sunt sau nu aceste efecte semnificative? De exemplu, emisia unei centrale termice murale cu capacitatea de 25 kW este un efect negativ, însă acesta nu este semnificativ deoarece debitul poluantului este mic și nu cauzează modificări cuantificabile în calitatea aerului înconjurător.

Un alt exemplu este evacuarea de ape epurate într-un receptor natural: debitul de evacuare a poluanților și tipul acestora pot cauza modificarea stării de calitate a receptorului natural? Dacă da, atunci efectul poate fi

semnificativ.

f) riscurile de accidente majore și sau dezastre relevante pentru proiectul in cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice;

Riscul de accident major când sunt implicate substanțe periculoase este stabilit în etapa de evaluare inițială prin analiza încadrării în prevederile Legii 59/2016.

Se analizează proiectul în contextul schimbărilor climatice, din ambele sensuri: proiectul poate fi afectat în mod semnificativ de schimbările climatice? (de exemplu reziliența la dezastre). Proiectul generează efecte semnificative care

să contribuie la schimbările climatice? (de exemplu emisii de GES).

g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei

sau a poluării atmosferice.

Proiectul poate contamina apa (accidental) sau poate genera (accidental) emisii în atmosferă care să afecteze sănătatea umană? De exemplu, un centru

de colectare și stocare deșeuri reciclabile (plastic, hârtie) în mod normal nu

generează emisii relevante în mediu. În cazul unui incendiu însă, efectele

asupra sănătății populației pot fi semnificative.

2. Amplasarea proiectelor

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special

în ceea ce privește:

a) utilizarea actuală și aprobată a terenurilor;

În funcție de utilizarea actuală sau prevăzută a terenului pe care se amplasează un proiect, se decide dacă acesta poate afecta sau nu în mod semnificativ mediul.

De exemplu, dacă amplasamentul unui proiect este la distanță legală față de intravilanul locuibil al unei localități, trebuie avut în vedere planul de urbanism al localității respective pentru a vedea dacă pe viitor nu sunt prevăzute locuințe înspre proiect și astfel, distanța legală să nu mai fie

respectată.

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia;

De exemplu, un proiect de alimentare cu apă a unei aglomerări propune utilizarea apei din freatic în scop potabil. Totuși, dacă disponibilitatea apei în freaticul de adâncime este redusă, se pot genera efecte negative în aval prin privarea celorlalți utilizatori de apă. În acest caz, încadrarea proiectului se face pe baza informațiilor primite de la autoritatea de gospodărire a apelor, prin Avizul de gospodărire a apelor și / sau prin comentariile acesteia în cadrul

comisiei de analiză tehnică.

c) capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone:

Acest criteriu este unul foarte vast și foarte dificil de luat în considerare la etapa de încadrare deoarece în această fază nu sunt disponibile informații detaliate despre starea mediului actual și despre efectele semnificative ale

proiectului.

a. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele umede, zonele riverane sau gurile râurilor?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a

suferi modificări majore / semnificative?

b. zone costiere si mediul marin;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele costiere și mediul marin?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a

suferi modificări majore / semnificative?

c. zonele montane și forestiere;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele montane și forestiere?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative?

Influența proiectului asupra zonelor forestiere poate fi estimată în etapa de

încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții silvice)

d. arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ ariile naturale protejate?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative?

Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de

arii naturale protejate (naționale, internaționale)

e.

zone clasificate sau protejate conform legislației in vigoare: situri Natura 2000; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea PATN - Secțiunea a III-a - zone protejate; zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și

hidrogeologică;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ zonele clasificate sau protejate?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative?

Încadrarea în raport cu siturile comunitare începe încă din etapa de evaluare inițială, când se stabilește dacă proiectul intră sub incidența art. 28 din OUG 57/2007. În această fază se face încadrarea în raport cu celelalte categorii de arii naturale protejate (naționale, internaționale) sau zone clasificate sau protejate.

f.

zonele in care au existat deja cazuri de nerespectare

a standardelor de calitate a

Dacă un proiect se implementează pe un amplasament cunoscut sau înregistrat la autoritățile competente ca având probleme de nerespectare a

standardelor de mediu, atunci se analizează posibilitatea ca proiectul să

mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că

există astfel de cazuri;

agraveze efectele negative deja existente;

Astfel de cazuri sunt: situri contaminate, terenuri degradate prin fenomene naturale sau artificiale, zone adiacente unei activități poluatoare etc.

g. zonele cu o densitate mare a populației;

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ populația și sănătatea acesteia?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative?

Influența proiectului asupra sănătății populației poate fi estimată în etapa de

încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de sănătate publică)

h. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic.

Proiectul poate fi implementat fără a afecta în mod semnificativ peisajele sau siturile importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic?

Aceste elemente de mediu pot absorbi efectele negative ale proiectului fără a suferi modificări majore / semnificative?

Influența proiectului asupra patrimoniului poate fi estimată în etapa de

încadrare prin intervenția autorităților relevante (direcții de cultură)

3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la pct. 1

și 2, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) din prezenta lege, și ținând seama de:

Se analizează dacă

proiectul propus , prin caracteristicile acestuia:

poate avea efecte semnificative

asupra următorilor factori de mediu (art. 7, alin. (2)):

ținând seama de:

a) importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată;

Importanța impactului sau semnificația generală a acestuia este rezultatul înmulțirii amplitudinii impactului (mică, medie, mare) cu senzitivitatea receptorului (mică, medie, mare). Semnificația / importanța impactului poate fi minoră (nesemnificativ), moderată și majoră (semnificativ).

Extinderea spațială a impactului poate fi locală, regională, națională sau transfrontieră.

Aceste caracteristici ale impactului potențial vor fi detaliate în etapele următoarele ale evaluării de impact. În etapa de încadrare se stabilesc doar

ORIENTATIV acești parametri, pe baza informațiilor disponibile în această fază.

b) natura impactului;

Natura impactului poate fi:

c) natura transfrontieră a impactului;

Proiectul poate avea efecte transfrontalieră? De exemplu emisii în atmosferă care să influențeze calitatea aerului înconjurător al altei țări, sau emisii în ape care să genereze efecte în aval, pe teritoriul altui stat sau intervenții asupra culuarelor de migrație a păsărilor care să cauzeze declin în populațiile speciilor

pe teritoriul altor state etc.

d) intensitatea și complexitatea impactului;

Intensitatea impactului poate fi:

refacerea receptorului.

natura, dimensiunea (punctul 1)

localizarea acestuia (punctul 2)

populație și sănătate umană,

biodiversitate;

terenuri, sol, apă, aer, climă;

bunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj;

interacțiunea dintre factorii de mai sus;

Criteriile de mai jos:

Negativ

– un impact care implică o modificarea negativă (adversă) a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, indezirabil.

Pozitiv

– un impact care implică o îmbunătățire a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, dezirabil.

Ambele

– un impact care implică o modificare negativă (adversă) dar în același timp și una pozitivă a condițiilor inițiale

Mică

– atunci când factorul de mediu are o valoare sau /și o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu conduce la modificări permanente în structurile și funcțiunile receptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară

lungi de timp (>2 ani).

e) probabilitatea impactului;

Un impact se manifestă în anumite condiții. Se analizează posibilitatea ca

acest impact să apară

f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului;

Debutul unui impact este foarte important. De exemplu, dacă lucrările de construire ale unui proiect încep după finalizarea perioadei de cuibărit a păsărilor, atunci efectele negative asupra păsărilor sunt mai mici. Dimpotrivă, dacă lucrările se desfășoară în intervalul de cuibărit, atunci există riscul afectării populației speciilor.

Durata și frecvența impactului pot fi:

Reversibilitatea impactului:

g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate;

Un impact este cumulat

dacă acționează împreună cu alt impact (incluzând

impactele altor planuri / proiecte), afectând același factor de mediu sau receptor (ex. efectul combinat al altor proiecte similare în aria de influență)

h) posibilitatea de reducere efectivă a

impactului.

Se pot implementa măsuri de evirare, reducere, reparare sau compensare a

impactului?

În general, în etapa de încadrare, semnificația impactului se determină

calitativ , fără detalii de ordin cantitativ. Este necesară doar stabilirea semnificației generale a impactului unui proiect, pentru a decide dacă se spune sau nu evaluării impactului asupra mediului. Mai jos se prezintă o serie de întrebări simple pentru stabilirea semnificației impactului:

Medie

– atunci când factorul de mediu are o valoare și / sau o sensibilitate medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura / funcțiunea de bază nu este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de refacere este mediu (<2 ani)

Mare

– atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate complet. Pierderea structurilor / funcțiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile sau reversibile în perioade

Temporar –

impactul se manifestă pe o durată scurtă de timp și eventual intermitent / ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata execuției lucrărilor)

Termen scurt

– impactul se preconizează că va fi activ pentru o perioadă limitată, scurtă de timp și va înceta în totalitate la finalizarea activității care-l provoacă (de ex. zgomot și vibrații generate în timpul construcției). De asemenea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat prin măsuri adecvate sau factorul de mediu este restaurat (de ex. oprirea unei instalații dacă zgomotul produs de aceasta afectează receptorii)

Termen lung

– impactul se manifestă pe o perioadă lungă de timp (pe toată perioada de operare – estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată cu închiderea proiectului (de ex. zgomotul produs de instalații, emisii etc.). De asemenea, impactul are o durată lungă chiar dacă este intermitent, dar se manifestă pe toată durata de viață a proiectului (de ex. perturbarea biodiversității în timpul operațiilor de întreținere a instalației).

Permanent

– impactul se manifestă în toate fazele proiectului și rămâne activ și după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra resurselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distrugerea unui habitat prioritar).

Reversibil

– un impact este reversibil când factorul de mediu afectat (receptorul) poate reveni la starea inițială (dinaintea acțiunii impactului), de ex. turbiditatea apei poate reveni la inițial după încetarea cauzei turbidității – activitățile de construire);

Ireversibil

– un impact este ireversibil dacă factorul de mediu nu mai poate reveni la starea inițială (de ex. ocuparea permanentă a terenului)

Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu?

Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent?

Impactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex?

Impactul se va extinde pe o arie largă?

Va exista un potențial de impact transfrontalier?

Vor fi afectați mulți oameni?

Vor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)?

Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate?

Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate?

Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate?

Există o probabilitate mare de apariție a efectului?

Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp?

Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar?

Impactul va fi continuu sau intermitent?

Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar?

Impactul va fi ireversibil?

Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul?

Dacă se răspunde afirmativ la una dintre întrebările de mai sus, există posibilitatea ca semnificația impactului să fie mare sau medie și, implicit, proiectul să fie supus evaluării impactului asupra mediului.

Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de

evaluare a impactului asupra copurilor de apă

Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 se face încă din faza de evaluare inițială. Se verifică efectiv dacă proiectul propune lucrări sau activități care fac parte din una din categoriile incluse în art. 48 sau 54 din legea apelor. În caz afirmativ, titularul este obligat prin Decizia etapei de evaluare inițială, să solicite Aviz de gospodărire a apelor la autoritatea de gospodărire a apelor responsabilă. Dacă punctul de vedere al acesteia din urmă este că proiectul necesită SEICA, atunci decizia ACPM este corespunzătoare.

Se face precizarea că nu toate proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele necesită SEICA. Autoritățile de gospodărire a apelor vor decide necesitatea SEICA pe baza unei metodologii specifice. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele (inclusiv cele pentru care nu este necesar SEICA), memoriul de prezentare conține informațiile din capitolul XIV al Anexei 5.E., preluate din Planurile de management bazinal actualizate.

Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate

Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005 se face încă de la etapa de evaluare inițială. Se verifică dacă proiectul

„nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte […]”.

În caz afirmativ, titularul trebuie să completeze memoriul de prezentare cu informațiile solicitate în capitolul XIII:

descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.

numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului;

se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;

alte informații prevăzute în legislație in vigoare.

Informațiile de mai sus se completează conform Planurilor de management ale ariilor protejate, dacă există, sau conform informațiilor furnizate de autoritatea cu atribuții în domeniul ariilor protejate.

Necesitatea evaluării adecvate se determină prin aplicarea prevederilor

Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Conform acestuia, încadrarea se face astfel:

ACPM stabilește și decide dacă proiectul, singur sau în combinație cu alte proiecte, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra sitului și dacă proiectul va face obiectul unei evaluări adecvate.

Noțiunea de "impact negativ semnificativ" trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale sitului. Un proiect care are impact negativ semnificativ asupra unui sit poate să nu aibă același impact asupra altui sit. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcție de obiectivele de conservare ale sitului și de caracteristicile proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din proiectele localizate în interiorul unui sit, dar și din proiectele localizate în afara acestuia.

În cazul în care informațiile furnizate de către titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare (capitolul XIII) sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titularului informații suplimentare. Acestea trebuie să fie pe cât posibil colectate prin observații în teren.

Pe baza datelor furnizate de titular rezultate din observații în teren, a informațiilor bibliografice, a informațiilor puse la dispoziție de către titularul proiectului și în urma completării listei de control specifică, ACPM decide efectuarea sau nu a evaluării adecvate.

Tabelul 3 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată (conform Ord. 19/2010, în vigoare la data întocmirii prezentului ghid, Anexa 1)

Nr. crt.

Întrebări pentru etapa de încadrare

A. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu.

B. Este posibil ca impactul să fie semnificativ? Da/Nu/ Nu se poate identifica în

acest stadiu-justificare.

1.

Proiectul se va implementa în sit?

2.

Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit?

3.

Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (topografie,

utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)?

4.

Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe sau materiale care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes

comunitar pentru care situl a fost desemnat?

5.

Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, funcționării sau dezafectării care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a

fost desemnat?

6.

Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte proiecte

existente sau propuse?

7.

Există pe amplasamentul proiectului și în imediata apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes

comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului?

8.

Proiectul afectează direct sau indirect zonele de

hrănire/reproducere/migrație?

9.

Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin

zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.?

10.

Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e) de interes

comunitar?

11.

Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în

compoziția unui habitat de interes comunitar?

12.

Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde

diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și

subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit,

vânătoare, colectarea plantelor)?

13.

Alte întrebări relevante

Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuși o regulă general aplicabilă în acest sens. ACPM poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existența unui efect semnificativ sau în cazul existenței unui singur răspuns afirmativ în coloana B.

Punctele de vedere justificate ale membrilor CAT;

Membrii CAT pot influența decisiv procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Aceștia au posibilitatea de a solicita informați suplimentare sau de a emite puncte de vedere justificate.

***

ACPM ia decizia etapei de încadrare

cât mai rapid posibil

și în termen de

cel mult 90 zile

de la primirea tuturor informațiilor necesare din partea titularului. Decizia etapei de încadrare poate fi următoarea:

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului, a evaluării adecvate și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă;

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă;

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă, fără evaluare adecvată;

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă și fără evaluare adecvată;

Continuarea procedurii de emitere a aprobării de dezvoltare a proiectului pentru proiectele care nu necesită niciuna din cele 3 tipuri de evaluări.

În general, proiectele care se supun etapei de încadrare pot fi cele din Anexa I și Anexa II la Lege. Totuși, dacă un proiect nu este inclus în niciuna din cele 2 anexe, dar se stabilește că poate avea impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și/sau asupra corpurilor de apă, efectuarea evaluării impactului asupra mediului este obligatorie.

Decizia etapei de încadrare se recomandă să fie motivată în detaliu deoarece aceasta poate fi atacată din punct de vedere procedural sau substanțial conform art. 21 și 22 din Lege.

Informarea publicului asupra deciziei etapei de încadrare

Titularul, la cererea ACPM, publică un anunț conform anexei 5J în presa relevantă și pe site-ul propriu, la sediul propriu sau la sediul autorității publice locale. După dovada publicării anunțului de către titular, ACPM publică la rândul ei pe pagina de internet anunțul deciziei conform Anexei 5K și proiectul deciziei de încadrare. Publicul poate emite comentarii / observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la publicarea anunțului pe site-ul ACPM. Decizia finală este adoptată în CAT, la 10 zile de la primirea comentariilor / observațiilor justificate ale publicului interesat. Dacă este necesară reconsiderarea deciziei în urma intervenției publicului, aceasta se supune din nou informării publice. Dacă decizia nu se modifică în urma intervenției publicului, atunci aceasta devine finală.

Pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene care nu afectează în mod semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, ACPM emite o

declarație

conform Apendice 1 din cadrul Regulamentului UE 2015/207, însoțită de o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor Natura 2000. Declarația trebuie să includă:

numele sitului /siturilor în cauză,

numărul de referință,

distanta la care este situat proiectul fată de cel mai /cele mai apropiate situri Natura 2000,

obiectivele de conservare și justificarea faptului că proiectul, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului/siturilor Natura 2000 incluse sau care urmează a fi incluse în rețeaua Natura 2000 și,

dacă este cazul, o decizie administrativă.

ACPM

Max. 20 zile

AGA

Max. 20 zile

10 zile

Se organizeaza un nou CAT

Necesita EIM, EA, EICA

Decizia etapei de incadrare

Nu necesita EIM, EA, EICA

10 zile

Necesita EIM, EA

Necesita EIM

Anunt public

Decizia etapei de incadrare

Efectuarea EIM, EA si EICA

Efectuarea EIM si EA

Efectuarea EIM si EICA

Efectuarea EIM

Continuarea procedurii de emitere a aprobarii de dezvoltare

Spre etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a RIM

CAT

Proiectul este analizat in functie de:

Memoriu de prezentare și analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3; Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996;

Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra copurilor de apă; Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2007

Necesitatea efectuării evaluării adecvate; Punctele de vedere In scris ale membrilor CAT

Solicitare Aviz de gospodarire ape

pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996

Memoriu de prezentare

(cf. Anexa 5.D) Dupa caz: Notificare cf. art. 7 din Legea 59/2016;

capitolul XIII completat pentru proiecte incluse la art. 28 din OUG 57/2007

Solicitare Aviz gospodarire ape pentru proiectele incluse in art. 48 si 54 din Legea 107/1996

Comentarii justificate din partea publicului

Decizie privind necesitatea elaborarii studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apa

Membrii CAT

transmit in scris puncte de vedere sau solicitari de informatii suplimentare

Anunt public

Depunerea solicitarii de emitere a Acordului de mediu

Schematic, etapa de încadrare se desfășoară astfel:

Etapa de incadrare

Cat mai rapid posibil

Maxim 90 zile

de la primirea tuturor informatiilor solicitate

Figura 3 Schema etapei de incadrare

Liste de control pentru etapa de încadrare

Etapa de încadrare include un singur aspect subiectiv, care ține de experiența și competența ACPM. Acesta este stabilirea semnificației generale a impactului potențial: poate fi acesta semnificativ sau nu? Pentru a ușura această decizie, se propune o listă de control cu întrebări specifice. Lista de control este concepută în concordanță cu criteriile prevăzute în Anexa 3, față de care se stabilește necesitatea evaluării impactului asupra mediului.

La fiecare întrebare se răspunde în coloana 2 cu „da” sau „nu” sau „?” în caz că nu se poate da un alt răspuns (sau este incertă posibilitatea unui efect). Pentru fiecare răspuns „Da”, se aplică criteriile de evaluare a semnificației impactului din tabelul următor. După aplicarea acestor criterii, se completează coloana 3 cu răspunsurile:

Da - este posibil ca efectul să fie semnificativ; de ce?

Nu - nu este de așteptat ca efectul să fie semnificativ; de ce?

? – nu se poate estima dacă efectul este semnificativ sau nu; de ce?;

În general, dacă în coloana 3 este chiar și un singur răspuns „DA”, atunci proiectul poate fi încadrat la evaluarea impactului asupra mediului.

Tabelul 4 Lista de control pentru etapa de încadrare

Nr. crt.

Întrebare

Da / Nu / ? Descriere sumară

Este posibil ca efectul să fie semnificativ?

Da / Nu / ? – de ce?

1

2

3

Caracteristici ale proiectului

1.

Lucrările de construcție, exploatare, dezafectare sau demolare ale Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice locale (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în cursurile de

apă, etc.)?

2.

Construcția sau funcționarea Proiectul va utiliza resurse naturale cum ar fi teren, apă, materiale sau energie, sau oricare alte resurse

care nu sunt regenerabile sau nu există în cantități mici?

3.

Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca

proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației?

4.

Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii

sau încetării activității?

5.

Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depășirea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și 2004/107/EC

– Calitatea aerului înconjurător?

6.

Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emisii de lumină, energie termică sau radiație electromagnetică?

7.

Proiectul va genera gaze cu efect de sera si care este amploarea

acestora

8.

Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de suprafață, ape

subterane, ape de coasta sau ape marine?

9.

Vor exista riscuri de accidente în timpul construcției sau operării

care să poată afecta sănătatea populației sau mediul?

10.

Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale legate relevante în contextul mediului înconjurător, de exemplu, în demografie, stilul de

viață tradițional, ocuparea forței de muncă?

11.

Există alți factori care ar trebui luați în considerare, cum ar fi dezvoltări viitoare generate de proiect care ar putea duce la impact asupra mediului înconjurător sau potențialul de impact cumulativ cu

alte activități existente sau planificate în localitate?

Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect

12.

Proiectul se află în interiorul sau în apropierea unor zone protejate la nivel internațional, european, sau prin legislația națională sau locală pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, culturală sau de

altă natură, care ar putea fi afectate de Proiect?

13.

Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex. zonele umede, cursurile de apă sau alte corpuri de apă, zona de coastă, munți, păduri sau

terenuri împădurite, care ar putea fi afectate de Proiect?

14.

Există zone pe sau în jurul locației care sunt folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare, migrație, care ar

putea fi afectate de Proiect?

15.

Există ape interioare, de coastă, marine sau subterane (sau alte caracteristici ale mediului marin) pe sau în jurul locației care ar

putea fi afectate de Proiect?

16.

Există zone sau caracteristici importante de peisaj sau decorative pe

sau în vecinătatea locației care ar putea fi afectate de Proiect?

17.

Există rute sau facilități pe sau în apropierea locației care sunt utilizate de public pentru accesul la activități de recreere sau alte

facilități care ar putea fi afectate de Proiect?

18.

Există rute de transport pe sau în jurul locației susceptibile la congestionare sau care cauzează probleme de mediu care ar putea fi

afectate de Proiect?

19.

Este amplasat proiectul într-o locație în care este foarte probabil să

fie vizibil pentru mulți oameni?

20.

Există zone sau caracteristici de importanță istorică sau culturală pe

sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect?

21.

Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va duce la pierderea terenurilor verzi?

22.

Utilizări existente ale terenului în sau în jurul locației, de ex. locuințe, grădini, alte proprietăți private, industrie, comerț, recreere, spațiu public deschis, facilități comunitare, agricultură, silvicultură, turism, exploatări miniere sau cariere, care ar putea fi

afectate de Proiect?

23.

Există planuri de utilizare a terenului pe sau în jurul locației care ar

putea fi afectate de Proiect?

24.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt dens populate

sau construite, care ar putea fi afectate de Proiect?

25.

Există zone în interiorul sau în jurul locației, ocupate de utilizatori sensibili, de ex. spitale, școli, locuri de cult, facilități comunitare,

care ar putea fi afectate de Proiect?

26.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau limitate, de ex. apele de suprafață, silvicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale, care ar putea fi

afectate de Proiect?

27.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt deja supuse poluării sau altor perturbații din punct de vedere al calității factorilor de mediu, de ex acolo unde sunt depășite standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt contaminate, care ar putea fi

afectate de Proiect?

28.

Locația Proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra

mediului?

Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale localizării sale care

indică necesitatea evaluării impactului asupra mediului:

Tabelul 5 Lista de control pentru evaluarea semnificației impactului asupra mediului

Nr.

crt.

Întrebare

1.

Va fi o schimbare majoră a condițiilor de mediu?

2.

Noile caracteristici vor fi disproporționate față de caracteristicile mediului existent?

3.

Impactul va fi neobișnuit în zonă sau deosebit de complex?

4.

Impactul se va extinde pe o arie largă?

5.

Va exista un potențial de impact transfrontalier?

6.

Vor fi afectați mulți oameni?

7.

Vor fi afectați mulți receptori de alte tipuri (faună și floră, întreprinderi, facilități)?

8.

Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate?

9.

Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate?

10.

Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate?

11.

Există o probabilitate mare de apariție a efectului?

12.

Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp?

13.

Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar?

14.

Impactul va fi continuu sau intermitent?

15.

Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar?

16.

Impactul va fi ireversibil?

17.

Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul?

Exemplu de aplicare a listei de control pentru încadrare

În continuare se prezintă un exemplu de aplicare a listei de control pentru un proiect (fictiv) de parc eolian care prevede amplasarea a 20 turbine eoliene de 2 MW fiecare. Suprafața de teren alocată parcului este de 20 ha iar suprafața ocupată permanent de platforme și drumuri este de 4 ha. Cea mai apropiată locuință este situată la 800 m de turbină iar la 1200 m se găsește un sit de protecție avifaunistică.

Tabelul 6 Lista de control pentru etapa de încadrare – exemplu proiect de parc eolian

Nr. crt.

Întrebare

Da / Nu / ? Descriere sumară

Este posibil ca efectul să fie semnificativ?

Da / Nu / ? – de ce?

1

2

3

1.

Lucrările de construcție, exploatare, dezafectare sau demolare ale Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice locale (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în

cursurile de apă, etc.)?

DA

Decopertări, săpături, modificare topografie, modificarea utilizării terenului

DA

Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în

starea actuală a mediului

2.

Construcția sau funcționarea Proiectul va utiliza resurse naturale cum ar fi teren, apă, materiale sau energie, sau oricare alte resurse care nu sunt regenerabile sau nu există în cantități mici?

DA

Suprafețe mari de teren vor fi utilizate pentru drumuri, platforme

NU

Disponibilitatea terenului în zonă este bună și ocuparea a 4 ha de teren nu reprezintă un impact

semnificativ

3.

Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației?

DA

Ulei în perioada de operare – aprox. 5 tone/turbină

NU

Se poate aplica un plan de gestiune a substanțelor și materialelor care să minimizeze un eventual

impact

4.

Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii sau încetării activității?

DA

Deșeuri din săpături în timpul construcției

Deșeuri de ulei uzat și piese de schimb în timpul funcționării Deșeuri din dezafectări (corpul

turbinei) la încetarea proiectului

NU

În baza unui plan de gestiune a deșeurilor, se poate asigura minimizarea unui eventual impact

5.

Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depășirea limitelor stabilite în Directiva 2008/50/EC și

2004/107/EC – Calitatea aerului înconjurător?

NU

-

6.

Proiectul va genera zgomot și vibrații sau emisii de lumină, energie termică sau radiație electromagnetică?

DA

Zgomot, umbrire, radiație electromagnetică

DA

Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi

importante

7.

Proiectul va genera gaze cu efect de sera si care este amploarea acestora

NU

-

8.

Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de suprafață, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?

DA

Risc mediu în perioada de execuție (scurgeri accidentale) Risc scăzut în perioada de

funcționare (scurgeri de ulei)

NU

Prin implementarea de proceduri specifice de control, se pot limita

scurgerile în mediu

9.

Vor exista riscuri de accidente în timpul construcției sau operării care să poată afecta sănătatea populației sau mediul?

DA

La operare: aruncări de gheață, ruperi de elice sau incendiu

DA

Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire a

turbinei / incendiu este

mare

10.

Proiectul va avea ca rezultat schimbări sociale relevante în contextul mediului înconjurător, de exemplu, în demografie, stilul de viață tradițional,

ocuparea forței de muncă?

NU

-

11.

Există alți factori care ar trebui luați în considerare, cum ar fi dezvoltări viitoare generate de proiect care ar putea duce la impact asupra mediului înconjurător sau potențialul de impact cumulativ cu alte activități existente sau planificate în localitate?

DA

Potențial impact cumulativ cu alte proiecte similare asupra păsărilor

DA

În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se găsește un alt parc eolian a cărui impact se poate cumula cu cel generat de

proiectul propus

12.

Proiectul se află în interiorul sau în apropierea unor zone protejate la nivel internațional, european, sau prin legislația națională sau locală pentru valoarea lor ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură, care ar putea fi afectate de Proiect?

DA

La 1200 m se găsește un sit Natura 2000 SPA

DA

Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza

mortalități prin coliziune.

13.

Există alte zone pe sau în jurul locației care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex. zonele umede, cursurile de apă sau alte corpuri de apă, zona de coastă, munți, păduri sau terenuri împădurite, care ar putea fi afectate de

Proiect?

DA

Curs de apă

NU

În timpul execuției se pot preveni efectele asupra cursului de apă

14.

Există zone pe sau în jurul locației care sunt folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihnă, iernare,

migrație, care ar putea fi afectate de Proiect?

DA

Teren agricol folosit de păsări de pradă pentru hrănire și de alte păsări pentru reproducere

NU

15.

Există ape interioare, de coastă, marine sau subterane (sau alte caracteristici ale mediului marin) pe sau în jurul locației care ar putea fi

afectate de Proiect?

NU

-

16.

Există zone sau caracteristici importante de peisaj sau decorative pe sau în vecinătatea locației care

ar putea fi afectate de Proiect?

NU

-

17.

Există rute sau facilități pe sau în apropierea locației care sunt utilizate de public pentru accesul la activități de recreere sau alte facilități care ar

putea fi afectate de Proiect?

NU

-

18.

Există rute de transport pe sau în jurul locației susceptibile la congestionare sau care cauzează probleme de mediu care ar putea fi afectate de Proiect?

DA

În timpul execuției – transporturi agabaritice care pot cauza blocaje în trafic

DA

În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile efecte asupra

locuințelor

19.

Este amplasat proiectul într-o locație în care este foarte probabil să fie vizibil pentru mulți oameni?

DA

Turbinele sunt vizibile pe timp de zi și pe timp de noapte (semnalizare luminoasă), de la cel puțin 10 km

DA

Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o

zonă preponderent rurală

20.

Există zone sau caracteristici de importanță istorică sau culturală pe sau în jurul locației care ar putea fi

afectate de Proiect?

NU

-

21.

Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va duce la pierderea terenurilor

verzi?

DA

Proiectul ocupă 4 ha teren agricol

NU

22.

Utilizări existente ale terenului în sau în jurul

locației, de ex. locuințe, grădini, alte proprietăți

DA

Locuințe la minim 800 m distanță

DA

Percepția locuitorilor

private, industrie, comerț, recreere, spațiu public deschis, facilități comunitare, agricultură, silvicultură, turism, exploatări miniere sau cariere,

care ar putea fi afectate de Proiect?

– pot exista efecte de umbrire, zgomot

poate fi negativă

23.

Există planuri de utilizare a terenului pe sau în jurul locației care ar putea fi afectate de Proiect?

DA

În jurul turbinelor se trasează o zonă de protecție care restricționează dezvoltările viitoare

DA

Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă pentru

populație

24.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea fi

afectate de Proiect?

DA

Intravilan la cca. 800 m

NU

Distanța este relativ mare

25.

Există zone în interiorul sau în jurul locației, ocupate de utilizatori sensibili, de ex. spitale, școli, locuri de cult, facilități comunitare, care ar putea fi

afectate de Proiect?

NU

-

26.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau limitate, de ex. apele de suprafață, silvicultură, agricultură, pescuit, turism, minerale, care ar putea

fi afectate de Proiect?

NU

-

27.

Există zone în interiorul sau în jurul locației care sunt deja supuse poluării sau altor perturbații din punct de vedere al calității factorilor de mediu, de ex acolo unde sunt depășite standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt contaminate,

care ar putea fi afectate de Proiect?

NU

-

28.

Locația Proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și determina astfel efecte asupra

mediului?

NU

-

Rezumatul caracteristicilor Proiectului și ale localizării sale care indică necesitatea evaluării

impactului asupra mediului:

Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în starea actuală a mediului

Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi importante

Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire a turbinei / incendiu este mare

În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se găsește un alt parc eolian a cărui impact se poate cumula cu cel generat de proiectul propus

Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități prin coliziune.

În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile efecte asupra locuințelor

Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent rurală

Percepția locutorilor poate fi negativă

Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă pentru populație

În acest fel s-a evidențiat foarte clar că proiectul necesită evaluarea impactului asupra mediului. S-a identificat un potențial impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 din vecinătate. Pentru a stabili dacă este necesar ca proiectul să fie supus evaluării adecvate, se va derula și etapa de încadrare conform Ord. 19/2010. În acest sens, se completează lista de control corespunzătoare, astfel:

Tabelul 7 Listă de control în vederea încadrării proiectelor la evaluare adecvată – exemplu de completare (conform Ord. 19/2010, Anexa 1)

Nr. crt.

Întrebări pentru etapa de încadrare

A. Da/Nu/Nu se poate identifica în acest stadiu.

B. Este posibil ca impactul să fie semnificativ? Da/Nu/ Nu se poate identifica în

acest stadiu-justificare.

1.

Proiectul se va implementa în sit?

NU

-

2.

Distanța dintre amplasamentul proiectului și sit?

1200 m

-

3.

Proiectul va include acțiuni de construcție, funcționare și dezafectare care să ducă la modificări fizice în sit (topografie,

utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.)?

NU

-

4.

Proiectul implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanțe sau materiale care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes

comunitar pentru care situl a fost desemnat?

NU

-

5.

Se vor produce deșeuri solide în timpul construcției, funcționării sau dezafectării care ar putea afecta speciile și/sau habitatele de interes comunitar pentru care situl a

fost desemnat?

NU

-

6.

Există alți factori care ar trebui luați în considerare, ca de exemplu dezvoltările conexe, care ar putea duce la afectarea sitului sau există un impact cumulativ cu alte proiecte existente sau propuse?

DA

Potențial impact cumulat cu alte proiecte similare de pe sau din

vecinătatea sitului

DA

Poate fi afectată prin mortalitate / coliziune, populația de șoim dunărean; specia are o senzitivitate

foarte mare

7.

Există pe amplasamentul proiectului și în imediata apropiere a acestuia habitate naturale și/sau specii sălbatice de interes comunitar ce pot fi afectate de implementarea proiectului?

DA

În sit se găsesc cuiburi de șoim dunărean și alte păsări răpitoare mari

DA

Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități

cauzate de coliziuni.

8.

Proiectul afectează direct sau indirect zonele de hrănire/reproducere/migrație?

DA

Zonă de hrănire pentru răpitoare mari

DA

Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități

cauzate de coliziuni.

9.

Proiectul are influență directă asupra ariilor/ariei naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, devierea cursului unei ape care traversează zona, extragerea de ape subterane dintr-un acvifer compartimentat, perturbarea prin

zgomot sau lumină, poluare atmosferică etc.?

NU

-

10.

Proiectul propus provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unui (unor) habitat(e) natural(e) de interes

comunitar?

NU

-

11.

Proiectul va duce la o izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în

compoziția unui habitat de interes comunitar?

NU

-

12.

Proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit,

vânătoare, colectarea plantelor)?

NU

-

13.

Alte întrebări relevante

Rezumatul potențialelor efecte semnificative care indică necesitatea evaluării adecvate:

Poate fi afectată prin mortalitate / coliziune, populația de șoim dunărean; specia are o senzitivitate foarte mare

Zona proiectului constituie areal de hrănire pentru speciile de răpitoare mari; acestea pot fi afectate de proiect prin mortalități cauzate de coliziuni.

În urma completării listei de control, s-a concluzionat că proiectul necesită și evaluare adecvată deoarece impactul asupra păsărilor poate fi semnificativ iar în vecinătatea relevantă (la 1200 m) se găsește un sit

SPA a cărui obiective de conservare pot fi afectate de proiect. Decizia etapei de încadrare pentru proiectul de mai sus va fi:

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării adecvate, fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă.

Se precizează faptul că în etapa de încadrare s-au utilizat doar unelte calitative (nu și cantitative) de apreciere a necesității evaluării impactului. În cazul de față s-a considerat că proiectul este situat în

vecinătatea relevantă

a sitului SPA deoarece speciile de păsări pentru care a fost desemnat situl ESTE POSIBIL să fie afectate de proiect, prin natura proiectului. În etapele următoare ale evaluării, în faza de stabilire a domeniului evaluării, se aprofundează aceste efecte potențiale identificate în etapa de încadrare.

Lista de control este un instrument simplu și eficient de stabilire a necesității evaluării de impact. Totuși, subiectivitatea este mare și din acest motiv trebuie să SE EVITE ca decizia să fie luată de o singură persoană (sau un grup restrâns). În cadrul ședinței CAT a etapei de încadrare se recomandă ca fiecare din potențialele efecte semnificative identificate de ACPM să fie discutate și dezbătute. Astfel, un reprezentant al unei instituții relevante poate să modifice semnificația potențială a unui impact, cu o justificare adecvată.

În exemplul de mai sus, administratorul sitului SPA poate interveni în ședința CAT și să precizeze că rutele de migrație a păsărilor nu se suprapun cu amplasamentul proiectului și că zonele de hrănire sunt altele; astfel consideră că potențialul impact asupra păsărilor nu este semnificativ. De asemenea, reprezentantul administrației publice locale (primarul localității din vecinătatea proiectului) poate interveni cu precizarea că populația este receptivă la proiect iar impactul potențial asupra percepției locuitorilor nu este semnificativ.

Astfel, prin discuții în cadrul ședinței CAT și pa baza punctelor de vedere în scris ale membrilor CAT, se pot elimina sau adăuga potențiale efecte semnificative. Un proiect poate fi scos de la evaluarea impactului chiar dacă în urma completării listei de control a rezultat că proiectul poate avea efecte semnificative asupra mediului. Raționamentul este valabil și în sens invers: un proiect poate fi supus evaluării de impact chiar dacă în urma completării listelor de control a rezultat că nu se preconizează efecte semnificative.

Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire a domeniului evaluării. Proiectele incluse în Anexa I, pentru care evaluarea de impact este implicită, trec direct la etapa de definire a domeniului evaluării. Acestea sunt supuse încadrării doar pentru stabilirea necesității evaluării adecvate sau a impactului asupra corpurilor de apă.

Alte considerente privind etapa de încadrare

Directiva EIM revizuită în 2014 a prevede o serie de completări și modificări pentru etapa de încadrare, care au fost preluate și în legislația națională. Principalele modificări sunt:

Informațiile pe care titularul trebuie să le furnizeze în etapa de încadrare pentru proiectele cuprinse în Anexa II au fost completate. Conținutul memoriului de prezentare (Anexa 5.E la Lege) a fost completat, de exemplu cu informații privind alternativele, legătura cu alte acte normative; lucrări de demolare etc.

Se solicită titularului de proiect să țină seama de rezultatele disponibile ale altor evaluări relevante ale efectelor asupra mediului realizate în temeiul altor prevederi legale naționale, decât cele din Lege.

Oferă în mod expres posibilitatea pentru titularul de proiect de a furniza o descriere a oricăror caracteristici ale Proiectul și / sau măsurile preconizate, pentru a evita sau a preveni ceea ce altfel ar fi putut fi efecte negative semnificative asupra mediului.

Introducerea unui termen limită de 90 zile pentru emiterea deciziei de încadrare. De asemenea,

„ACPM ia decizia […] cât mai repede posibil” .

Este foarte important ca informațiile furnizate în cadrul memoriului de prezentare să fie bine structurate și prezentate și să fie suficiente pentru ca ACPM să ia decizia de încadrare în mod justificat. Se recomandă ca acest memoriu să fie întocmit de persoane competente, cu experiență în domeniu.

Schemele logice ale etapelor de evaluare inițială, de încadrare cu privire la necesitatea EIM și de încadrare cu privire la necesitatea EA, sunt prezentate mai jos.

NU

DA

DA

NU

Decizia de respingere a Acordului de mediu

Decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

Clasarea notificării

Proiectul este supus unor restrictii

legale prin care se interzice implementarea

Proiectul se incadreaza la: Anexa I, II din Lege

Articolul 28

din OUG 57/2007

Articolul 48

sau 54 din Legea 107/1996

Figura 4 Schema logică a etapei de evaluare inițială

NU

DA

DA

NU

Se evaluează impactul proiectului asupra obiectivelor de conservare ale ANPIC

NU

DA

DA

Exista soluții alternative?

Completarea studiului EA cu soluții alternative

NU

NU

DA

Există motive imperative de interes public major?

Există motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului?

NU

DA

NU

DA

Actul de reglementare nu se emite

Actul de reglementare se emite

numai după obținerea opiniei CE, în cazul existenței măsurilor compensatorii și a motivelor de interes public major, altele decât cele referitoare la sănătatea publicaă sau beneficii pentru mediu

Actul de reglementare se emite

(se informează CE asupra măsurilor compensatorii luate)

Actul de reglementare se emite

ANPIC găzduiește o specie sau un habitat prioritar?

Proiectul va afecta negativ integritatea ANPIC?

Proiectul are impact posibil asupra ANPIC?

Proiectul are legătură diectă cu sau este necesar pentru managementul ANPIC?

Figura 5 Schema logică privind încadrarea proiectelor cu sau fără evaluare adecvată

NU

NU

NU

Proiectul are legătură cu apele sau este realizat pe ape?

Proiectul poate afecta semnificativ ariile protejate?

Proiectul poate avea efecte semnificaitive asupra mediului?

DA

DA

DA

Efectuarea RIM, EA și SEICA

Efectuarea RIM și SEICA

Efectuarea RIM, EA

Efectuarea RIM

Continuarea procedurii de emitere a aprobării de dezvoltare

Figura 6 Schema logică a etapei de încadrare

4.1 DEFINIREA DOMENIULUI EVALUĂRII

Inițierea etapei de definire a domeniului evaluării

Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire a domeniului evaluării, conform Art. 10 din Lege. În această etapă, ACPM emite un

îndrumar

în care stabilește domeniul de evaluare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informațiilor furnizate de titular în memoriul de prezentare și în propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului, și ținând cont de consultarea cu celelalte autorități implicate, precum și de propunerile justificate ale publicului interesat.

După ce este informat cu privire la necesitatea evaluării impactului asupra mediului, titularul de proiect își stabilește echipa de experți cu ajutorul căreia va realiza o

propunere privind aspectele relevante

pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM), studiul de evaluare adecvata (EA) și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA). Aceste aspect este unul nou introdus odată cu noua legislație în domeniu.

Propunerea pornește de la efectele potențial semnificative identificate în etapa de încadrare. Pentru proiectele incluse în Anexa I, pentru care nu se face o etapă propriu zisă de încadrare, propunerea va conține efectele semnificative specifice proiectului în cauză. Bineînțeles că va exista o tendință din partea titularului de a micșora numărul aspectelor care să fie detaliate în RIM (sau în celelalte rapoarte). Totuși, acest aspect nu reprezintă bună practică deoarece în timpul consultărilor, aspectele omise intenționat vor fi evidențiate de membrii comisiei.

Definirea “experților competenți”

Experții care pot fi cooptați în echipă sunt definiți la art. 12 din Lege. Competența acestora trebuie să fie recunoscută conform legislației specifice în vigoare. În România se aplică sistemul de atestare a experților și de înscriere a acestora într-un registru național. Totuși, dacă un expert este înscris în registru nu înseamnă obligatoriu că el are competențele necesare pentru realizarea evaluării impactului.

Titularii de proiecte

este important să conștientizeze faptul că experții trebuie selectați cu grijă, inclusiv pe baza competențelor dovedite ale acestora și că nu trebuie să se bazeze doar pe siguranța (falsă) că expertul respectiv este înscris într-o listă. O echipă de experți competenți poate ușura cu mult procesul EIM și poate reduce consumul de resurse (financiare și de timp) pentru implementarea proiectului. Alegerea experților trebuie să fie în concordanță cu specificul și amploarea proiectului.

Studiile conexe necesare elaborării RIM, respectiv cele privind impactul asupra sănătății umane, asupra patrimoniului cultural, asupra corpurilor de apă etc., se întocmesc de către experți competenți conform criteriilor specifice autorităților cu responsabilități în domeniul respectiv.

În practică, lista de experți necesari se stabilește imediat după etapa de încadrare, când se cunosc principalele efecte potențial semnificative ale proiectului. Astfel, dacă se continuă exemplul cu proiectul de parc eolian din capitolul precedent, este evident faptul că echipa de experți trebuie să cuprindă experți care să răspundă punctual de fiecare impact potențial.

Tabelul 8 Exemplu de alegere a echipei de experți pentru realizarea unui RIM

Impact potențial semnificativ identificat în etapa de încadrare

Arie de competență experți

La lista de competențe de mai sus se adaugă competențele specifice pentru realizarea studiilor de teren (topografic, hidrologic, hidrogeologic etc.), precum și experți pentru întocmirea planurilor specifice (pentru gestiunea deșeurilor, pentru managementul de mediu, controlul scurgerilor, managementul mirosurilor etc.)

Pe parcursul procedurilor de mediu poate apărea necesitatea cooptării altor experți cu diferite arii de competență. ACPM sau membrii CAT pot propune justificat și alte arii de

competență ale experților

Săpături de amploare mare care pot cauza modificări majore în starea actuală a mediului

Din studii de caz rezultă că formele de impact fizic (zgomot, umbrire, radiație) pot fi importante

Probabilitatea unui accident este scăzută însă expunerea acestuia este mare. Riscul de căderi de gheață sau de prăbușire a turbinei / incendiu este mare

În vecinătatea relevantă (pe o rază de 10 km) se găsește un alt parc eolian al cărui impact se poate cumula cu cel generat de proiectul propus

Turbinele pot cauza perturbări în migrația păsărilor sau în activitatea de hrănire. De asemenea pot cauza mortalități prin coliziune.

În timpul execuției – drumurile de acces sunt de categorie inferioară și nu permit transporturi agabaritice. Sunt probabile efecte asupra locuințelor

Impactul vizual poate fi semnificativ deoarece se adaugă elemente artificiale de peisaj într-o zonă preponderent rurală

Percepția locuitorilor poate fi negativă

Restricțiile cauzate de turbine pot limita activitățile obișnuite și / sau dezvoltările viitoare într-o manieră semnificativă pentru populație

Competențe în evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte mari de infrastructură;

Competențe în evaluarea impactului fizic (zgomot, umbrire, radiație, căderi de gheață); expert în modelarea emisiilor de zgomot și a radiațiilor electromagnetice; expert în modelarea umbririi;

Competențe în evaluarea impactului asupra sănătății populației

Competențe în evaluarea riscului de accidente;

Competențe în evaluarea impactului asupra biodiversității în general – evaluare adecvată; expert ornitolog, expert habitate, expert faună;

Așa cum se deduce de mai sus, în general un RIM nu poate fi efectuat doar de un expert, chiar dacă acesta este inclus în registrul național. Doar în puține cazuri, când s-a solicitat RIM pentru evaluarea unui singur efect potențial semnificativ, sau pentru proiecte de amploare scăzută, este posibil ca RIM să poată fi dus la bun sfârșit de un singur expert. În rest, RIM este întocmit de o echipă multidisciplinară de experți.

Odată cu amendamentele din 2014, Directiva EIM a introdus elemente noi în ceea ce privește analiza calității RIM. ACPM

trebuie să se asigure

că dispune de cunoștințe suficiente sau că are acces la acestea, pentru examinarea RIM (sau a celorlalte rapoarte solicitate). Nu este suficient ca titularul să coopteze experți competenți care să întocmească un RIM valoros. Trebuie ca acest RIM să poată fi analizat corespunzător astfel încât să rezulte o concluzie justificată. ACPM, dacă nu dispune intern de competențe necesare pentru analiza RIM, apelează la expertiză externă, pe cheltuială proprie.

De exemplu, în cazul unui proiect de pod peste Dunăre, impactul asupra mediului poate fi unul deosebit de complex. RIM întocmit pentru acest proiect de către o echipă multidisciplinară, are o complexitate pe măsură și cuprinde detalii tehnice care depășesc aria de competență a ACPM. În această situație ACPM angajează expertiză externă, cum ar fi institute de cercetare, organizații științifice, experți internaționali etc., pentru analiza RIM.

Derularea etapei de definire a domeniului evaluării

După ce titularul depune la ACPM propunerea privind aspectele relevante, începe efectiv etapa de definire a domeniului evaluării.

ACPM derulează etapa de definire a domeniului astfel:

Transmite membrilor CAT în format electronic,

propunerea privind aspectele relevante , precum și celelalte documente depuse de titular. Membrii CAT au la dispoziție

10 zile

pentru a transmite eventuale observații;

Redactează

Îndrumarul privind problemele de mediu

care trebuie analizate în RIM, EA, SEICA, după caz, ținând cont de:

Propunerea privind aspectele relevante, depusă de titular, precum și toate documentele depuse de acesta de la inițierea procedurii până în acel moment;

Propunerile publicului interesat care au fost primite în termen de 20 zile de la publicarea pe internet a memoriului de prezentare (la începutul etapei de încadrare);

Propunerile justificate ale membrilor CAT primite în termen de 10 zile de la transmiterea informațiilor relevante;

Propunerile publicului interesat primite în urma publicării deciziei etapei de încadrare;

Aspectele relevante pentru protecția mediului, identificate în raport cu Anexa 4 la Lege

Încadrarea proiectului în incidența altor legi relevante, cum ar fi: Legea 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare; Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase;

Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea EA, îndrumarul conține necesitatea prezentării studiului EA, precum și alte aspecte relevante stabilite de către ACPM.

Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea SEICA în conformitate cu legislația specifică din domeniu, îndrumarul conține această solicitare, precum și alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor.

Îndrumarul este transmis titularului și este publicat pe pagina de internet a ACPM. Pe parcursul procedurii EIM se pot solicita (în mod justificat) și alte informații în afara celor din îndrumar.

Titularul, împreună cu echipa de experți, întocmește studiile solicitate în îndrumar, după caz, astfel:

RIM

– pentru proiectele pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării RIM; RIM + EA; RIM + EA + SEICA; RIM + SEICA, precum și pentru proiectele neincluse în Anexa I și II, dar pentru care s-a stabilit că au impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și/sau asupra corpurilor de apă.

După caz, RIM conține rezumatul celorlalte studii solicitate și este însoțit de acestea:

EA; SEICA ; politica de prevenire a accidentelor majore ( PPAM ) sau raportul de securitate ( RS ).

10 zile pentru a emite opinii

Transmite propunerea in format electronic

Se publica pe site-ul ACPM Se transmite titularului

Indrumarul privind probeleme de mediu

Care trebuie analizate in RIM, EA, SEICA

Propunere privind aspectele relevante

Intocmita de titular Dupa aflarea deciziei de incadrare

Titular

Ajutat de echipa de experti

Membrii CAT

ACPM

Publicul interesat

(comentarii la memoriul de prezentare in etapa de incadrare)

Figura 7 Schema etapei de definire a domeniului evaluării

Aspecte practice privind întocmirea îndrumarului

Îndrumarul nu reprezintă doar o simplă expunere a unor aspecte care trebuie detaliate în RIM. Există tendința de a include în îndrumar toate (sau o parte) din aspectele solicitate în Anexa 4 la Lege. Este o

abordare greșită, care nu ajută nici titularul și nici ACPM-ul care ia decizia finală. Titularul este obligat prin lege să prezinte informațiile din Anexa 4, deci este redundant ca acestea să fie solicitate și prin îndrumar.

Definirea domeniului înseamnă în primul rând

identificarea efectelor potențial semnificative , care urmează a fi evaluate în detaliu în RIM și stabilirea

gradului de detaliu

al informațiilor care trebuie furnizate în RIM. În continuare se prezintă toate aspectele care ar trebui luate în considerare în etapa de definire a domeniului evaluării.

Necesarul de studii pentru stabilirea stării actuale a mediului în zona de influență a proiectului ; de exemplu dacă este necesar să se facă observații în teren pentru stabilirea stării florei / faunei, dacă este necesar să se aplice chestionare pentru intervievarea populației; dacă este necesar să se determine calitatea fizico-chimică a solului sau a apelor din zona propusă etc.

Orice cerințe speciale pentru studiile pentru stabilirea stării actuale a mediului, privind amploarea geografică sau calendarul, de ex. din cauza schimbărilor sezoniere ale faunei și flore i; de exemplu, pentru observațiile în teren privind biodiversitatea, se stabilesc speciile care sunt importante, perioadele în care se fac observații pentru a capta cele mai bune informații, se delimitează aria pe care se fac observații.

Tipurile de alternative care ar trebui luate în considerare ; se stabilesc concret amplasamentele alternative pentru proiect (precizarea locației alternative); se stabilesc alternativele tehnologice care să fie analizate în RIM, de exemplu utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde ca alternativă la utilizarea gazului metan într-o centrală termică etc.

Nivelul de detaliere al investigațiilor solicitate ; de exemplu se stabilește numărul minim de puncte de prelevare, indicatorii minimi ce trebuie analizați etc.

Metodele care trebuie utilizate pentru a prezice amploarea efectelor asupra mediului ; de exemplu se stabilesc metodele de observație a biodiversității (transecte, observații din punct fix etc.); modelele utilizate pentru modelarea emisiilor în mediu;

Criteriile pe baza cărora trebuie evaluată semnificația efectelor ;

Tipurile de măsuri de atenuare care trebuie luate în considerare ;

Organizațiile care trebuie să fie consultate atunci când se evaluează impactul asupra mediului ;

Componența echipei de experți care va pregăti RIM, EA, SEICA și celelalte studii necesare

(de exemplu pentru EA la un sit Natura 2000 de tip SPA se solicită experți ornitologi iar la un sit SCI se solicită experți specializați pe habitate, mamifere, herpetofauna etc., după caz);

Planul de lucru și resursele pentru evaluarea impactului asupra mediului ; se stabilește un plan de lucru; de exemplu 2 luni pentru observații în teren; 2 luni pentru stabilirea scenariului de bază și 2 luni pentru întocmirea efectivă a RIM.

Se recomandă ca structura îndrumarului să urmărească structura RIM, dar cu un conținut evident mult mai redus. Conținutul acestuia se referă la cum se colectează, cum se evaluează impactul și cât de detaliat este fiecare impact semnificativ. Îndrumarul va putea fi folosit și în etapa de revizuire / analiză a calității RIM pentru a verifica dacă aspectele considerate semnificative la începutul procesului EIM au fost abordate.

Titularul, după ce primește decizia etapei de încadrare prin care s-a stabilit că proiectul necesită RIM (și după caz EA), își formează echipa de experți consultând registrul național și / sau făcând o selecție a acestora conform legislației în vigoare. Se recomandă ca selecția experților să fie făcută cu atenție, nu doar pe baza dovezii că este înscris într-un registru, ci și pe baza experienței efective în domeniul respectiv. Lista de experți rezultă din analiza deciziei etapei de încadrare, în care sunt evidențiate potențialele efecte semnificative ale proiectului asupra mediului (vezi tabelul anterior). După selecția experților, titularul întocmește

propunerea privind aspectele relevante

pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM) și în studiul de evaluare adecvata (EA).

Propunerea titularului trebuie să fie suficient de detaliată și documentată pentru a permite ACPM să

întocmească un îndrumar de calitate.

În continuare se propune o

metodologie în 4 pași

pentru realizarea propunerii de către titular și a îndrumarului de către ACPM:

Pasul 1: Identificare efectelor semnificative.

Ce efecte ar putea avea proiectul asupra mediului? Care factori de mediu sunt afectați?

Care dintre aceste efecte sunt susceptibile de a fi semnificative și, prin urmare, necesită o atenție deosebită în RIM?

Pasul 2: Identificarea alternativelor și a măsurilor de atenuare a impactului

Ce alternative și măsuri de atenuare pot fi aplicate pentru ca efectele identificate ca fiind semnificative să fie minimizate?

După aplicarea alternativelor și a măsurilor de atenuare, rămâne vre-un impact semnificativ? Dacă da, care sunt acestea (care este impactul rezidual?)

Pasul 3: Disponibilitatea datelor

Ce surse de date sunt disponibile pentru a evalua efectele asupra mediului? Există date suficiente pentru a se putea face o evaluare corectă? Sunt disponibile metode / tehnici de evaluare care să poată fi aplicate în mod fezabil?

Pasul 4: Monitorizarea efectelor

Care măsuri de monitorizare ar trebui avute în vedere pentru a urmări evoluția impactului semnificativ identificat și evaluat?

Fiecare din cei 4 pași se detaliază în continuare.

Pasul 1: Identificarea efectelor semnificative

Pentru identificarea efectelor semnificative, se utilizează pe scară largă

analiza multicriterială.

Sunt stabilite criterii comune pentru evaluarea semnificației unui impact, care se cuantifică pentru fiecare proiect în parte.

Semnificația unui impact

poate fi majoră (semnificativă), moderată, minoră, neglijabilă, fără valoare sau pozitivă. Semnificația unui impact este dată de 2 componente:

Magnitudinea impactului

care este dată de caracteristicile proiectului și ale efectelor generate de acesta, cum ar fi:

Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele;

Tipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ;

Reversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil;

Extinderea efectului: locală, regională, națională, transfrontieră;

Durata efectului: temporar, termen scurt, termen lung;

Intensitatea efectului: mică, medie, mare.

Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în funcție de caracteristicile de mai sus.

Senzitivitatea receptorului

este înțeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduce. Senzitivitatea poate fi mică, medie sau mare.

Efectele POTENȚIAL semnificative identificate în etapa de încadrare, se supun analizei multicriteriale pentru a se determina care dintre acestea ESTE întra-adevăr semnificativ în contextul analizat. Analiza multicriterială este efectuată de titular, prin experții competenți cooptați, iar rezultatele analizei sunt trecute în propunerea transmisă către ACPM. Aceasta analizează corectitudinea aplicării analizei multicriteriale (dacă este necesar solicită informații suplimentare sau solicită expertiză externă). Odată ce titularul și ACPM ajung la un consens cu privire la stabilirea efectelor care sunt într-adevăr semnificative, se emite îndrumarul.

Semnificația unui impact poate fi schimbată în urma analizei de detaliu efectuată în RIM. La etapa de stabilire a domeniului evaluării se face o analiză sumară a semnificației impactului, pe baza informațiilor disponibile imediat, fără eforturi majore. Și aici se recomandă aplicarea principiului de precauție în luarea deciziei. Astfel, dacă un impact nu poate fi evaluat satisfăcător astfel încât să se stabilească dacă este semnificativ sau nu, atunci acest impact se consideră semnificativ și va fi inclus în RIM. Mai târziu, în RIM, se colectează mai multe date și evaluarea se poate face în detaliu. În RIM se poate concluziona că impactul are o semnificație minoră sau neglijabilă.

Descrierea

metodei de analiză multicriterială

se face în continuare.

Magnitudinea impactului

Componentele magnitudinii impactului

sunt:

Natura impactului

Negativ

– un impact care implică o modificarea negativă (adversă) a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, indezirabil.

Pozitiv

– un impact care implică o îmbunătățire a condițiilor inițiale sau introduce un factor nou, dezirabil.

Ambele

– un impact care implică o modificare negativă (adversă) dar în același timp și una pozitivă a condițiilor inițiale

Tipul impactului

Direct

– impacte ce rezultă din interacțiunea directă dintre o activitate a planului și un factor de mediu (ex. ocuparea unui habitat în timpul construcției)

Indirect

– impacte ce rezultă din alte activități sau ca o consecință sau circumstanță a proiectului (de ex. intensificarea traficului rutier în zona proiectului)

Secundar

– impact direct sau indirect ca rezultat al interacțiunii repetate dintre componentele proiectului și factorii de mediu (de ex. impact secundar direct – un impact asupra faunei datorită coliziunilor; impact secundar indirect – impact asupra faunei datorită pierderii de habitat)

Cumulat

- impact care acționează împreună cu alt impact (incluzând impactele altor planuri / proiecte / activități), afectând același factor de mediu sau receptor (ex. efectul combinat al altor proiecte similare în aria de influență)

Reversibilitatea impactului

Reversibil

– un impact este reversibil când factorul de mediu afectat (receptorul) poate reveni la starea inițială (dinaintea acțiunii impactului), de ex. turbiditatea apei poate reveni la inițial după încetarea cauzei turbidității – activitățile de construire);

Ireversibil

– un impact este ireversibil dacă factorul de mediu nu mai poate reveni la starea inițială (de ex. ocuparea permanentă a terenului)

Extinderea impactului

Locală

– impactele care afectează receptori locali în vecinătatea componentelor planului / proiectului. Un impact local apare de obicei pe o rază de până la 5 km de sursă (de ex. suspensii și sedimente în apă); Trebuie definită aria de influență

Regională

– impactele care afectează receptorii (factorii de mediu) pe o rază de aprox. 5 – 40 km de sursă și au o extindere regională (termen ce trebuie definit în fiecare evaluare);

Națională

– impactele ce afectează factorii de mediu la nivel național (de ex. impacte sociale cu extindere națională).

Transfrontieră

– impacte ce afectează factori de mediu la nivel internațional

Durata impactului

Temporar –

impactul se manifestă pe o durată scurtă de timp și eventual intermitent / ocazional (de ex. depozite temporare de pământ pe durata execuției lucrărilor)

Termen scurt

– impactul se preconizează că va fi activ pentru o perioadă limitată, scurtă de timp și va înceta în totalitate la finalizarea activității care-l provoacă (de ex. zgomot și vibrații generate în timpul construcției). De asemenea, impactul are o durată scurtă dacă este eliminat prin măsuri adecvate sau factorul de mediu este restaurat (de ex. oprirea unei instalații dacă zgomotul produs de aceasta afectează receptorii)

Termen lung

– impactul se manifestă pe o perioadă lungă de timp (pe toată perioada de operare – estimată la mai mult de 25 ani), dar încetează odată cu închiderea proiectului (de ex. zgomotul produs de instalații, emisii etc.). De asemenea, impactul are o durată lungă chiar dacă este intermitent, dar se manifestă pe toată durata de viață a proiectului (de ex. perturbarea biodiversității în timpul operațiilor de întreținere a instalației).

Permanent

– impactul se manifestă în toate fazele proiectului și rămâne activ și după închiderea proiectului. Altfel spus, cauzează schimbări permanente asupra resurselor biotice și abiotice sau asupra receptorilor (de ex. distrugerea unui habitat prioritar).

Intensitatea impactului

Mică

– atunci când factorul de mediu are o valoare sau /și o sensibilitate redusă. Impactul poate fi prevăzut dar este de obicei la limita detecției și nu conduce la modificări permanente în structurile și funcțiunile receptorului. Altfel spus, efectele manifestării impactului se încadrează în limitele naturale de variabilitate ale receptorului, fără a fi necesară refacerea receptorului.

Medie

– atunci când factorul de mediu are o valoare și / sau o sensibilitate medie. Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate dar structura / funcțiunea de bază nu este afectată. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate ale receptorului, iar timpul de refacere este mediu (<2 ani)

Mare

– atunci când factorul de mediu are o valoare sau/și o sensibilitate mare (de ex. situri Natura 2000). Structurile și funcțiunile receptorului sunt afectate complet. Pierderea structurilor / funcțiunilor este vizibilă. Altfel spus, efectele manifestării impactului depășesc limitele naturale de variabilitate, cauzând perturbări ireversibile sau reversibile în perioade lungi de timp (>2 ani).

Magnitudinea impactului

este o combinație a tuturor elementelor de caracterizare a unui impact (natura, tipul, reversibilitatea, extinderea, durata, intensitatea) făcută pe baza experienței evaluatorului. Criteriile de determinare a magnitudinii impactului diferă pentru factorii de mediu fizici, biologici și sociali.

Tabelul 9 Caracterizarea magnitudinii unui impact

Magnitudinea

impactului

Factori de mediu fizici

Factori de mediu biologici

Factori de mediu sociali

MICĂ

Impact temporar sau pe termen scurt asupra receptorilor (resurselor) fizici, localizabil și detectabil, care cauzează modificări peste variabilitatea

naturală, fără a modifica

Impact asupra unei specii care se manifestă doar la nivelul unui grup de indivizi pe o perioadă scurtă de timp (o generație sau mai puțin), dar nu afectează alte niveluri

trofice sau populația speciei

Impact asupra unui grup specific

/comunitate sau asupra bunurilor materiale (culturale, turism etc.) pe o perioadă scurtă de timp, care însă nu se extinde și nu

generează perturbări ale

funcționalitatea sau calitatea receptorului (resursei). Mediul revine la starea dinaintea impactului după încetarea

activității care cauzează impactul.

respective.

populației sau resurselor.

MEDIE

Impact temporar sau pe termen scurt asupra receptorilor (resurselor) fizici care se poate extinde peste scara locală și poate produce modificarea calității sau funcționalității receptorului (resursei). Totuși, nu este afectată integritatea pe termen lung a receptorului (resursei) sau a oricărui receptor dependent. Dacă extinderea impactului este mare, atunci și magnitudinea poate fi

mare.

Impact asupra unei specii care se manifestă la nivelul unei părți din populație și poate cauza modificări în abundență și / sau o reducere a distribuției de-a lungul uneia sau mai multor generații, dar nu afectează integritatea pe termen lung a populației speciei sau a altor specii dependente. Caracterul cumulativ și mărimea consecințelor sunt importante. Dacă extinderea impactului este mare, atunci și

magnitudinea poate fi mare.

Impact asupra unui grup specific

/ comunitate sau asupra bunurilor materiale care poate genera schimbări pe termen lung dar nu afectează stabilitatea generală a grupurilor, comunităților sau a bunurilor materiale. Dacă extinderea impactului este mare, atunci și magnitudinea poate fi mare.

MARE

Impact asupra receptorilor (resurselor) care poate provoca modificări ireversibile și peste limitele admise, la scară locală sau mai mare. Modificările pot altera caracterul pe termen lung al receptorului (resursei) și al altor receptori dependenți. Un impact care persistă după încetarea activității care-l produce are o

magnitudine mare.

Impact asupra unei specii care se manifestă asupra întregii populații și cauzează declin în abundență și

/sau schimbări în distribuție peste limita de variație naturală, fără posibilitate de recuperare sau revenire sau care se manifestă de-a lungul mai multor generații.

Impact asupra unui grup specific

/ comunitate sau asupra unuia sau mai multor bunuri materiale care cauzează modificări pe termen lung sau permanent și afectează stabilitatea generală și starea acestora.

Senzitivitatea receptorului

Semnificația generală a unui impact depinde în egală măsură și de valoarea / senzitivitatea receptorului. Chiar dacă un impact are o magnitudine mare, semnificația generală a impactului poate fi medie dacă valoarea / senzitivitatea receptorului este mică. De exemplu, în cazul unui parc eolian, impactul de coliziune a paseridelor de palele turbinelor are o magnitudine medie, însă valoarea / senzitivitatea speciei este mică. În consecință, semnificația generală a impactului coliziunii paseridelor de palele turbinei este redusă.

Tabelul 10 Stabilirea senzitivității receptorului

Valoarea / senzitivitatea

receptorului

Factori de mediu (receptori) fizici

Factori de mediu (receptori) biologici

Factori de mediu (receptori) sociali

MICĂ

Un receptori / resursă care nu este important pentru funcționarea ecosistemelor sau serviciilor, sau care este important dar rezistent la schimbări (în contextul activităților propuse) și își va reveni rapid pe

cale naturală la starea dinaintea

O specie sau un habitat care nu este protejată sau listată. Este comună sau abundentă; nu este critică pentru funcțiunile ecosistemului sau a altor ecosisteme (de ex. pradă pentru

alte specii sau prădător al speciilor

Bunurile materiale și elementele socio – economice afectate nu sunt considerate semnificative din punct de vedere al resurselor, și nu au o valoare mare economică, culturală sau socială.

impactului odată ce activitatea generatoare de impact se oprește.

de rozătoare); nu reprezintă elemente cheie pentru stabilitatea

ecosistemului.

MEDIE

Un receptor / resursă care este important pentru funcționarea ecosistemelor / serviciilor. Poate fi mai puțin rezistent la schimbări dar poate fi readus la starea inițială prin acțiuni specifice, sau se poate reface pe cale naturală în timp.

O specie sau un habitat care nu este protejat sau listat; este răspândită global dar este rară în zona planului / proiectului. Este importantă pentru funcționarea și stabilitatea ecosistemului și este amenințată sau populația este în

declin.

Elementele socio – economice afectate nu sunt semnificative în contextul general al zonei analizate însă au o semnificație locală mare.

MARE

Un receptor / resursă care este critic pentru ecosisteme / servicii, nu este rezistent la schimbări și nu poate fi readus la starea inițială.

O specie sau un habitat care este protejată prin directivele relevante sau convenții internaționale. Este listată ca fiind rară, amenințată sau vulnerabilă (IUCN); este critică pentru stabilitatea și

funcționalitatea ecosistemului.

Elementele socio – economice afectate sunt protejate în mod specific prin legislația națională sau internațională și sunt semnificative pentru comunitățile din zona proiectului sau la nivel

regional / național.

Semnificația generală a impactului

Pentru determinarea semnificației generale a impactului se au în vedere următoarele elemente cheie:

Magnitudinea impactului (scară, durată, intensitate etc.)

Valoarea / senzitivitatea receptorului.

Tabelul 11 Stabilirea semnificației impactului în funcție de magnitudine și senzitivitatea receptorului

Magnitudine mică

Magnitudine medie

Magnitudine mare

Valoare / senzitivitate mică

Minor

Minor

Moderat

Valoare /

senzitivitate medie

Minor

Moderat

Major

Valoare /

senzitivitate mare

Moderat

Moderat

Major

Semnificația impactului

Fără impact sau

nesemnificativ

Impactul nu generează efecte cuantificabile (vizibile sau măsurabile) în starea naturală a mediului.

Semnificație minoră

Impactul are magnitudine mică, se încadrează în standarde și / sau este asociat cu receptori cu valoare / senzitivitate mică sau medie. Impact cu magnitudine medie care afectează receptori cu

valoare mică

Semnificație moderată

Impact care se încadrează în limite, cu magnitudine mică afectând receptori cu valoare mare, sau magnitudine medie afectând receptori cu valoare medie sau magnitudine mare afectând receptori cu

valoare medie.

Semnificație

majoră

Impact care depășește limitele și standardele și are o magnitudine mare afectând receptori cu valoare

medie sau magnitudine medie afectând receptori cu valoare mare.

Tabelul 12 Descrierea impactelor în funcție de semnificația acestora

Semnificația

impactului

Efecte asupra componentei

biotice (biodiversitate)

Efecte asupra componentei

abiotice (socio – economic)

Aria de îngrijorare

Consecințe pentru

titularul proiectului

Degradarea calității sau

Schimbări în activitatea

Adoptă măsuri pentru evitarea acestor impacte acolo unde e posibil și monitorizează îndeaproape aria afectată de impactul rezidual.

disponibilității habitatelor și

comercială care duc la

Major

- - -

/ sau a vieții sălbatice, cu recuperare mai mare de 2 ani

Exemplu: alterarea sau

pierderea unor suprafețe

pierderea veniturilor sau a oportunităților peste limita normală de variație

Efecte potențiale pe

termen scurt asupra

Îngrijorare mare care generează campanii la nivel mare (regional, național)

mari de habitate prioritare,

sănătății / calității vieții; risc

modificări majore în starea

real de accidentare

de conservare a speciilor protejate, fragmentări majore de habitat

Exemplu: pierderi importante de teren agricol, relocări de locuințe, pericole iminente de

accidentare

Moderat

- -

Schimbări în habitate sau specii peste variabilitatea naturală, cu un potențial de recuperare de până la 2 ani.

Exemplu: perturbări ale habitatelor și speciilor

Schimbări în activitatea comercială care duc la pierderi de venituri sau oportunități în intervalul de variabilitate / risc normal. Efect posibil însă puțin probabil de afectare a sănătății / calității vieții.

Risc redus de accidente

Exemplu: ocupare de suprafețe reduse de teren

valoros

Îngrijorare extinsă, articole de presă, fără campanii susținute

Măsuri de minimizare a extinderii impactelor

Minor

-

Schimbări în habitate sau specii care pot fi observate și măsurate, dar sunt la aceeași scară cu variabilitatea naturală

Exemplu: zgomot produs de utilaje

Perturbare posibilă a altor activități și influență minoră asupra veniturilor și oportunităților. Disconfort în limite acceptabile. Nu sunt efecte asupra sănătății

/ calității vieții populației

Exemplu: blocaje în trafic

Îngrijorare temporară locală a unor persoane sau grup care resimt disconfortul

Conștientizează impactul potențial și manageriază activitatea și operațiile în vederea minimizării interacțiunilor

Neglijabil

~

Schimbări în habitate și specii în limitele variabilității naturale – dificil de măsurat sau observat.

Exemplu: evitarea structurilor de către păsări .

Efecte vizibile însă acceptabile asupra altor activități comerciale (nu creează perturbare). Efect notabil, însă fără consecințe asupra sănătății și a calității vieții populației

Exemplu: creșterea

intensității traficului

Efect conștientizat la nivel local, însă fără motive de îngrijorare

Nu se impun intervenții, însă titularul trebuie să se asigure că aceste efecte nu cresc în importanță

Fără interacțiuni 0

Fără efecte

Fără efecte

Nu sunt îngrijorări

Asigurarea că eventualele modificări ale activității nu schimbă

încadrarea de impact

Pozitiv

+++

Îmbunătățirea ecosistemelor prin crearea de habitat propice, crearea de condiții pentru mărirea populațiilor și a distribuției acestora – îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor

Exemplu: Crearea de habitate noi, reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră

Beneficii asupra comunității locale, îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții

Exemplu: venituri, locuri de muncă, solicitare și asigurarea de servicii etc.

Nu sunt îngrijorări

Eforturi pentru maximizarea beneficiilor

Așa cum s-a precizat mai sus, aplicarea analizei multi-criteriale se face de către titular prin experții cooptați. Rezultatul analizei multicriteriale este un set de impacturi care pot fi semnificative și care sunt propuse de titular pentru detalierea în cadrul RIM.

ACPM, la rândul ei intră în mai multe detalii față de etapa de încadrare și analizează proiectul mai atent, încercând să evidențieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel:

Lista de control privind caracteristicile proiectului – de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum și factorii de mediu potențial afectați.

Lista de control privind receptorii – de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele identificate în prima listă.

Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă. Dacă efectul este semnificativ și valoarea receptorului este mare, atunci semnificația generală a efectului poate fi majoră.

Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în această etapă, elementul subiectiv al evaluării.

Este o procedură aparent dificilă, însă se reiterează faptul că la această etapă se utilizează doar informațiile disponibile imediat, fără eforturi mari. În multe cazuri titularul are acces la expertiză suficientă pentru a furniza o propunere care să sufere foarte puține modificări în urma consultărilor din CAT. Se recomandă ca etapa de definire a domeniului evaluării să fie făcută în principal de titular iar propunerea transmisă de acesta să fie doar ajustată în baza consultărilor cu publicul interesat și cu membrii CAT.

Pasul 2: Identificarea alternativelor și a măsurilor de atenuare a impactului

În pasul 1 s-a efectuat identificarea grosieră a efectelor semnificative asupra mediului. Este un moment oportun să se analizeze diverse alternative la proiect, astfel încât efectele semnificative să dispară sau să fie diminuate. De asemenea, încă din această fază se caută măsuri specifice care să fie aplicate proiectului, astfel încât efectele semnificative să se reducă ca număr sau ca semnificație.

De exemplu s-a identificat în urma analizei multicriteriale că efectul emisiilor în apă generate de un proiect este semnificativ și poate cauza impact asupra receptorului natural (schimbarea stării de calitate a acestuia). Este indicat ca încă din această fază să se caute alternative sau măsuri de atenuare, înainte de analiza detaliată a impactului în RIM. Această anticipare este riscantă, însă în multe cazuri se dovedește că aduce beneficii substanțiale proiectului. Astfel, în etapa de stabilire a domeniului evaluării, se introduce alternativa de recirculare internă a apelor uzate sau se aplică măsura de introducere a unei noi etape de epurare în stația de epurare din proiect. Efectul asupra receptorului poate să scadă în intensitate și să nu mai fie semnificativ prin aplicarea alternativei sau a măsurii și să nu mai fie necesar ca efectul (încadrat inițial ca semnificativ) să fie evaluat în cadrul RIM.

Unul dintre conceptele de bază ale Directivei EIM este analiza alternativelor. Pentru orice efect potențial semnificativ, trebuie concepute și analizate alternative. Îndrumarul va conține sugestii de alternative care să fie analizate în cadrul RIM, precum și sugestii de măsuri de atenuare care să fie detaliate în RIM.

Chiar dacă analiza alternativelor se face în detaliu în cadrul RIM, identificarea preliminară a alternativelor în timpul etapei de definire a domeniului evaluării, este considerată o bună practică. În mod ideal, alternativele trebuie identificate încă din primele stadii de dezvoltare ale proiectului, atunci când încă se mai pot face modificări în proiect. Identificarea timpurile a alternativelor permite de asemenea colectarea mai eficientă a datelor necesare.

Diferitele tipuri de alternative care pot fi luate în considerare se evidențiază:

Strategii alternative, de ex. pentru a gestiona cererea sau a reduce pierderile, în loc să se dezvolte o nouă resursă;

Amplasamente sau rute alternative pentru întregul proiect sau pentru o parte a acestuia;

Tehnologii alternative și materii prime, de ex. construirea unei centrale electrice cu turbină cu ciclu combinat, mai degrabă decât o centrală electrică pe bază de cărbune;

Plan de situație sau arhitectură alternative, de ex. localizarea activităților zgomotoase în afara receptorilor sensibili sau înlocuirea coș de evacuare de mari dimensiuni cu două coșuri mai mici;

Măsuri alternative de mediu, de ex. construirea unui ecoduct (ecoductul este o amenajare prin care animalele pot traversa în siguranță construcțiile și barierele umane) pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță a vieții sălbatice pe o autostradă, mai degrabă decât crearea unui habitat compensatoriu.

Mai jos este redată listă utilă care trebuie avută în vedere atunci când se proiectează diferite tipuri de alternative și măsuri de atenuare. Acestea trebuie luate în considerare încă din faza de stabilire a domeniului evaluării.

Măsuri de gestionare a cererii de bunuri sau servicii.

Măsuri de conservare sau reducere a pierderii de resurse.

Diferite abordări pentru a satisface cererea.

Locații sau rute.

Procese sau tehnologii.

Metode de lucru.

Planuri de amplasament și arhitectură.

Proiectarea structurilor.

Tipuri și surse de materiale.

Specificațiile produsului.

Calendarul de construcție, exploatare și dezafectare, inclusiv orice etapă a proiectului.

Datele de început și de terminare.

Dimensiunea locației sau a unității.

Nivelul producției.

Responsabilități pentru implementare.

Controlul poluării

Gestiunea deșeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, reutilizarea și eliminarea finală.

Moduri de acces și rute pentru trafic către și de pe site.

Facilități auxiliare.

Metode și sisteme de gestionare.

Responsabilități și proceduri de gestionare a mediului.

Angajarea și formarea personalului

Planuri de monitorizare și de urgență.

Lucrări de dezafectare, restaurarea siturilor și utilizarea ulterioară.

Scenariu „Do-nothing” (alternativa 0) sau alternativa minimă.

Pasul 3. Colectarea datelor

La realizarea propunerii și a îndrumarului, titularul, experții și ACPM trebuie să fie conștienți de ce date pot fi colectate în mod practic în timpul pregătirii RIM. Datele ar trebui colectate și interpretate de către experții relevanți și, în cazul în care se folosesc date cu caracter tehnic, acestea ar trebui verificate pentru a asigura corectitudinea interpretării și a relevanței. În cazul în care nu există astfel de experți la nivel intern, ar trebui utilizați experți externi. Experții pot fi găsiți și la nivel local deoarece aceștia uneori pot accesa mai ușor informații locale.

În general, datele solicitate pentru pregătirea RIM trebuie să poată fi colectate fără eforturi financiare care să depășească beneficiul de mediu. De exemplu pentru evaluarea impactului emisiilor unui proiect rezidențial asupra aerului înconjurător este necesar să se cunoască calitatea aerului înconjurător înainte de realizarea proiectului. Aceasta se poate alfa prin sesiuni de măsurători ale concentrației diverșilor poluanți în aer. Costurile pentru astfel de măsurători pot fi mari iar rezultatul măsurătorilor nu este cu mult mai precis decât rezultatele monitorizării calității aerului prin stațiile de monitorizare existente. Astfel nu se justifică o solicitare de măsurători speciale pentru proiectul respectiv, atât timp cât există date de monitorizare a calității aerului, care pot fi extrapolate la amplasamentul proiectului.

Uneori informațiile necesare pot fi greu de găsit; în unele cazuri, pot fi utilizați indicatori indirecți care pot furniza informații de mediu în mod indirect. De exemplu, lipsa datelor de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă urbană ar putea fi rezolvată dacă există date care evidențiază tendințele fluxurilor / volumelor de trafic în timp sau tendințele emisiilor din surse staționare. Ipotezele privind mediul pot fi generate și alte date disponibile și pot fi utile în determinarea relevanței impactului. Datele pot fi, de asemenea, colectate din surse disponibile în temeiul altor reglementări europene - de exemplu, Directiva privind habitatele, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin sau Directiva-cadru privind apa.

Experții ar trebui să fie conștienți de faptul că sursele de date pot diferi de la caz la caz, iar cea mai avansată metodă de colectare a datelor poate să nu fie cea mai bună întotdeauna. În unele cazuri, cercetarea de birou poate fi mai eficientă decât sondajele pe teren, iar Google Earth poate fi la fel de util ca imaginile din satelit achiziționate special.

Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării sunt enumerate mai jos.

Baze de date naționale / regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare;

Datele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Directiva SEA și Directiva INSPIRE);

Baze de date la nivel european și alte baze de date internaționale;

Experți la nivel local; și

Investigații primare efectuate de experți competenți.

Exemple de baze de date de mediu sunt:

Date generale

Comisia Europeană - baza de date Eurostat;

Agenția Europeană de Mediu (inclusiv emisiile naționale, apa, acoperirea terenurilor etc.);

Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (EIONET);

Copernicus (anterior, Global Monitoring for Environment and Security);

Infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE);

Organizația Națiunilor Unite pentru protecția mediului.

Date privind biodiversitatea și schimbările climatice

Sistemul de informare a biodiversității pentru Europa (BISE);

Unitatea globală de informare în materie de biodiversitate (GBIF);

Natura 2000 Network Viewer;

Raportarea în temeiul Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările

Baza de date comună privind zonele desemnate la nivel național (CDDA) gestionată de Agenția Europeană de Mediu

Evaluările ecosistemelor (MAES)

Grupul pentru Observarea Pământului - Rețeaua de observare a biodiversității (GEO BON);

EuMon (specii și habitate de interes comunitar);

Centrul de distribuire a datelor IPCC.

Date privind apele și mediul marin

Sistemul european de informații privind apa (WISE);

Rețeaua europeană de observare a mediului marin (EMODNET);

Sistemul de informații privind mediul marin (EMIS);

Atlasul european al mărilor.

Date privind chimicalele și industria

Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH);

Sistemul de raportare a accidentelor majore (MARS);

Centrul comunitar de documentare privind riscurile industriale (CDCIR);

Registrul european / național al Poluanților Emiși și Transferați (PRTR).

Pasul 4 – Măsuri de monitorizare

Mai jos sunt câteva sugestii practice pe care titularii și experții le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de monitorizare și care pot fi deja luate în considerare în timpul stabilirii domeniului evaluării:

Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă

- parametrii, frecvența, metodele, responsabilitățile și resursele trebuie identificate în avans.

ACPM trebuie să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate de autoritățile competente, denumind această autoritate dacă este relevant (acest lucru se poate face prin inspecție aleatorie). În loc să efectueze monitorizarea individuală a fiecărui proiect, măsurile ar putea fi coordonate la un nivel mai înalt (depinzând de Proiectele care pot avea loc într-o varietate de foruri diferite, cum ar fi planurile municipale, printr-o SEA sau mai informal). Aceasta ar putea implica dezvoltarea unei baze de date care să reducă timpul petrecut în sondajele de teren extinse și să faciliteze evaluările de mediu viitoare pentru proiectele similare. O astfel de bază de date ar fi, de asemenea, strâns legată de monitorizarea rezultatelor proiectelor în derulare.

În măsura în care este rezonabil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că trebuie să ia în considerare starea mediului afectat, precum și impacturile specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor) generate de proiect. Rezultatele monitorizării sunt puse la dispoziția autorităților competente și a publicului.

Liste de control pentru stabilirea semnificației efectelor în etapa de definire a domeniului evaluării

ACPM intră în mai multe detalii față de etapa de încadrare și analizează proiectul mai atent, încercând să evidențieze efectele care pot fi semnificative. Pentru a ușura această etapă, se propun liste de control care sunt structurate astfel:

Lista de control privind caracteristicile proiectului – de unde rezultă aspectele care pot cauza efecte asupra unor factori de mediu, precum și factorii de mediu potențial afectați.

Lista de control privind receptorii – de unde rezultă senzitivitatea receptorilor asupra cărora acționează efectele identificate în prima listă.

Astfel, dacă în prima listă se identifică un efect asupra unui factor de mediu, atunci factorul de mediu este analizat în a doua listă. Dacă efectul este semnificativ și valoarea receptorului este mare, atunci semnificația generală a efectului poate fi majoră.

Propunerea înaintată de titular împreună cu rezultatul aplicării listelor de control, sunt cumulate de ACPM în vederea identificării efectelor semnificative care să fie detaliate în RIM. Identificarea efectelor semnificative rămâne și în această etapă, elementul subiectiv al evaluării.

Tabelul 13

Lista de control pentru etapa de definire a domeniului evaluării - Întrebări privind caracteristicile proiectului

Întrebări ce vor fi considerate în etapa de stabilire a domeniului evaluării

DA/Nu/ ?

Care componente de mediu pot fi afectate?

Este posibil ca efectul asupra componentei sa

fie semnificativ? De ce?

1. Construcția, operarea sau dezafectarea Proiectului vor implica acțiuni care vor provoca schimbări fizice ale

amplasamentului (topografie, utilizare a terenurilor, schimbări în corpurile apă, etc.)?

1.

Schimbarea permanenta sau temporara a folosinței terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv

creșterea gradului de folosire a terenului? Efecte vizuale?

2.

Eliberarea terenului existent de vegetație si clădiri?

3.

Creare de noi folosințe a terenului?

4.

Investigații preliminare fazei de construcție (ex. Teste de sol, foraje)?

5.

Lucrări de construcții?

6.

Lucrări de demolare?

7.

Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de

construcții sau locuințe pentru constructori?

8.

Construcții supraterane, structuri sau lucrări de

terasament, inclusive excavații?

9.

Lucrări subterane inclusive mine sau tunele?

10.

Lucrări de îmbunătățiri funciare?

11.

Dragare?

12.

Structuri costiere (ex. diguri maritime)

13.

Structuri marine?

14.

Procese de producție si fabricație?

15.

Construcții pentru depozitarea mărfurilor si materialelor?

16.

Instalații pentru tratarea sau eliminarea deșeurilor solide

sau a efluenților lichizi?

17.

Construcții pentru adăpostirea muncitorilor pe durate

mari de timp?

18.

Intensificarea traficului de orice fel in timpul etapei de

construcție sau funcționare?

19.

Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate, aeriene, cai de transport pe apa sau alte infrastructuri, inclusiv

stații, porturi, aeroporturi etc. ?

20.

Închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructura conducând la modificări de trafic ?

21.

Linii de transport electric sau conducte, noi sau

modificate?

22.

Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbări in hidrologia cursurilor de apa sau a

acviferelor?

23.

Traversări de râuri?

24.

Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafață?

25.

Modificări de cursuri de apa sau de teren afectând

drenarea sau scurgerea apei?

26.

Transport de persoane sau materiale necesare in timpul

fazelor de construcție, funcționare sau dezafectare?

27.

Demontarea sau scoaterea din funcțiune pe perioade mari de timp, sau lucrări de restaurare?

28.

Activități care continua pe parcursul scoaterii din

funcțiune si care pot avea un impact asupra mediului?

29.

Aflux permanent sau temporar de populație?

30.

Introducerea de specii neautohtone?

31.

Pierderea unor specii native sau a diversității genetice?

32.

Pierderea ariilor protejate / cu biodiversitate bogată?

33.

Orice alte acțiuni?

2. Proiectul, în etapa de construcție sau de operare, va folosi resurse naturale ca teren, apă, materiale sau energie, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau există in cantitate mică?

1.

Terenuri, in special terenuri aflate in stare naturala

(virgine) sau terenuri agricole?

2.

Apa ?

3.

Minerale?

4.

Agregate/compuși?

5.

Păduri si material lemnos?

6.

Energie, inclusiv electricitate si combustibili?

7.

Orice alte resurse?

3. Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru

sănătatea populației?

1.

Proiectul implica folosirea de substanțe sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea populației

sau pentru mediu (flora, fauna, alimentare cu apă)?

2.

Proiectul va modifica incidenta bolilor sau va afecta vectorii de boala (ex. boli generate de insecte sau de ape

contaminate sau poluate)?

3.

Proiectul va afecta bunăstarea populației (ex. prin

schimbarea condițiilor de viață)?

4.

Exista grupuri de populație vulnerabile in mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacienți spitalizați,

bătrâni)?

5.

Orice alte cauze?

4. Proiectul va produce deșeuri solide in timpul construirii, funcționarii sau încetării activității?

1.

Materiale excavate, steril sau deșeuri de mina?

2.

Deșeuri orășenești (menajere si/sau comerciale)?

3.

Deșeuri periculoase sau toxice (inclusiv deșeuri

radioactive)?

4.

Alte deșeuri din procese industriale?

5.

Surplus de produse?

6.

Nămol de canalizare sau din stația de epurare?

7.

Deșeuri provenite din construcții sau demolări?

8.

Mașini sau echipamente care nu mai sunt utilizate?

9.

Soluri sau alte materiale contaminate?

10.

Deșeuri din agricultura?

11.

Orice alte deșeuri solide?

5. Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive?

1.

Emisii la arderea combustibililor fosili, din surse

staționare sau mobile?

2.

Emisii din procesele de producție?

3.

Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv

depozitarea sau transportul acestora?

4.

Emisii de activități de construcție, inclusiv din instalații

tehnice si echipamente aferente

5.

Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv

materiale de construcție, ape uzate si deșeuri?

6.

Emisii de la incinerarea deșeurilor?

7.

Emisii din arderea deșeurilor in aer liber (ex. resturi de la

operațiunile de taiere sau din activitatea de construcții)?

8.

Emisii din orice alte surse?

6. Proiectul va cauza zgomote si vibrații sau va avea ca efect radiație luminoasa, termica sau alte forme de radiații

electromagnetice?

1.

Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalații tehnice de ventilare, concasoare?

2.

Din procese industriale sau similare acestora?

3.

Din construcții sau demolări?

4.

Din explozii sau din săpături?

5.

Din traficul generat de lucrările de construcție?

6.

Din sisteme de iluminare sau răcire?

7.

Din surse de radiații electromagnetica (considerând efectele asupra populației sau asupra eventualelor

echipamente sensibile aflate in apropiere)

8.

Din orice alte surse?

7. Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau in ape de

suprafață, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?

1.

Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de

materiale periculoase sau toxice?

2.

De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor efluenți (indiferent daca aceștia sunt sau nu epurați) in

ape sau sol?

3.

Prin depunerea in ape sau pe sol a poluanților emiși in

aer?

4.

Din oricare alte surse?

5.

Exista riscul ca, pe termen lung, poluanții care provin din

aceste surse sa se acumuleze in mediu?

8. Exista riscul ca, in timpul construirii sau funcționarii proiectului sa se producă accidente care pot afecta sănătatea

populației sau mediului?

1.

Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea,

manipularea, folosirea sau producerea de substanțe

periculoase sau toxice?

2.

Din evenimente care se situează in afara condițiilor normale ale protecției mediului (ex. avarierea sistemelor

pentru controlul poluării)?

3.

Din orice alte cauze?

4.

Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundații,

cutremure, alunecări de teren etc.)?

9. Proiectul va conduce la schimbări sociale / impact asupra populației, de exemplu în demografie, stil de viață tradițional, ocuparea forței de muncă ?

1.

Schimbări in structura populației: număr, vârsta,

ocupație, grupuri sociale, etc.?

2.

Prin strămutarea populației sau demolarea de locuințe, localități sau facilități ale localităților? (ex. școli, spitale,

instituții sociale)

3.

Prin migrarea unor locuitori veniți din alte localități sau

prin crearea de comunități noi?

4.

Prin suprasolicitarea utilităților sau serviciilor locale, ca

de ex. cele pentru locuire, educație, sănătate?

5.

Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei de construcție sau funcționare sau, invers, prin reducerea locurilor de munca disponibile cu efecte asupra

șomajului si a economiei?

6.

Orice alte cauze?

10 Exista alți factori care pot fi luați in considerare cum ar fi dezvoltarea consecventă care ar putea conduce la efecte asupra mediului sau la potențialul de impact cumulat cu alte activități existente sau planificate în localitate?

1.

Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe

locuințe, drumuri noi, unități industriale suport sau utilități noi, etc.)?

2.

Proiectul va conduce la dezvoltarea facilităților suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului ex. :

Infrastructura suport (drumuri, alimentare cu energie, tratarea deșeurilor sau apei uzate etc.)?

Dezvoltarea locuințelor?

Industria extractive?

Industria alimentară

Altele?

3.

Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioara a amplasamentului astfel încât sa existe un impact

semnificativ asupra mediului?

4.

Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare

viitoare?

5.

Proiectul va avea efecte cumulative datorita vecinătății cu alte proiecte existente sau planificate si care au efecte

similare?

6.

Proiectul se referă la sistarea definitivă/ dezafectarea unor activități? În acest caz, poate exista impact

postînchidere?

Caracteristicile mediului posibil a fi afectat de proiect

Pentru fiecare caracteristică a proiectului identificată în partea 1, se analizează dacă poate fi afectată una sau mai multe componente de mediu din lista de mai jos.

Tabelul 14 Lista de control pentru etapa de definire a domeniului – caracteristicile mediului

Întrebare - Există caracteristici ale mediului local pe sau în jurul locației proiectului care ar putea fi afectate de proiect?

Zone protejate de legislația internațională sau UE, națională sau locală pentru protecția lor ecologică, peisagistică, culturală sau de altă natură, care ar putea fi afectată de Proiect?

Alte zone care sunt importante sau sensibile din motive de ecologie, de ex.

Zonele umede,

cursuri de apă sau alte corpuri apă,

zona de coastă,

munți,

păduri sau terenuri împădurite

Areale folosite de specii de faună sau floră protejate, importante sau sensibile, de ex. pentru reproducere, cuibărit, hrănire, odihna, iernare, migrație, care ar putea fi afectate de Proiect?

Apele interioare, de coastă, marine sau subterane?

Areale de înaltă calitate peisagistică sau decorative?

Areale importante pentru turism și recreere sau la care publicul are acces larg?

Căi de transport susceptibile de congestionare sau care cauzează probleme de mediu?

Domenii sau caracteristici de importanță istorică sau culturală?

Întrebare - Proiectul este într-o locație unde este foarte probabil să fie vizibilă pentru mulți oameni?

Întrebare - Proiectul este amplasat într-o zonă nedezvoltată anterior, unde va cauza pierderea terenurilor verzi?

Întrebare - Utilizările terenurilor existente pe sau în jurul amplasamentului proiectului ar putea fi afectate de Proiect?

De exemplu:

Case, grădini, alte proprietăți private,

Industrie,

Comerț,

Recreere,

Spații publice deschise,

Obiective sociale

agricultura,

silvicultură,

turism,

exploatări miniere sau cariere

Întrebare - Există planuri pentru utilizarea ulterioară a terenurilor pe sau în jurul locației care ar putea fi afectată de

Proiect?

Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt dens populate sau construite, care ar putea să fiți afectați de Proiect?

Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care sunt ocupate de utilizări sensibile ale terenurilor care ar putea fi

afectate de Proiect?

spitale,

școli,

obiective de cult,

Obiective sociale

Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației care conțin resurse importante, de înaltă calitate sau cu disponibilitate

scăzută care ar putea fi afectate de Proiect? De exemplu:

resursele de apă subterană,

apele de suprafață,

silvicultură,

agricultura,

pescuit,

turism,

minerale.

Întrebare - Există zone pe sau în jurul locației Proiectului care sunt deja poluate, de ex. acelea în care standardele de calitatea mediului sunt depășite sau acelea în care solul sau/și apele subterane sunt contaminate, care ar putea fi

afectate de proiect?

Întrebare - Localizarea proiectului este susceptibilă la cutremure, prăbușiri/alunecări de teren, eroziune sau condiții climatice extreme sau adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul și

determina astfel efecte asupra mediului?

Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze starea fizică a factorilor de mediu?

Mediul atmosferic, inclusiv microclimatul și condițiile climatice locale și la scară mai largă?

Apă - de ex. cantități, debite sau niveluri ale râurilor, lacurilor, apelor subterane, estuare, ape costiere sau marine?

Solurile - de ex. cantități, adâncimi, umiditate, stabilitate sau erodabilitate a solurilor?

Condiții geologice?

Întrebare - S-ar putea ca emisiile Proiectului să aibă efecte asupra calității factorilor de mediu?

Calitatea aerului?

Schimbările climatice și distrugerea stratului de ozon?

Calitatea apei - râuri, lacuri, ape subterane, estuare, ape costiere sau marine?

Starea nutrițională și eutrofizarea apei?

Acidifierea solurilor sau a apei?

Solurile?

Peisaj?

Zgomotul?

Temperatura, radiația luminoasă sau electromagnetică, inclusiv interferențele electrice?

Productivitatea sistemelor naturale sau agricole?

Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze disponibilitatea sau deficitul de resurse la nivel local sau global?

Combustibili fosili?

Apa?

Minerale și agregate?

Cherestea?

Alte resurse neregenerabile?

Capacitatea infrastructurii în localitate - apă, canalizare, generare și transmisie de energie electrică, telecomunicații, cai rutiere de transport a deșeurilor, căi feroviare?

Întrebare - Este probabil ca proiectul să afecteze sănătatea umană sau comunitatea sau bunăstarea comunității?

Calitatea sau toxicitatea aerului, apei, alimentelor și a altor produse consumate de oameni?

Morbiditatea sau mortalitatea persoanelor, comunităților sau populațiilor prin expunerea la poluare?

Apariția sau distribuția vectorilor bolii, inclusiv a insectelor?

Vulnerabilitatea persoanelor, a comunităților sau a populațiilor la boli?

Sentimentul individual al securității personale?

Coeziune și identitate comunitară?

Identitatea și asociațiile culturale?

Drepturile minorităților?

Condiții de locuire?

Ocuparea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă?

Condiții economice?

Instituții sociale?

4.2 ETAPA DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI (RIM)

Cerințe legislative pentru întocmirea RIM

După ce titularul primește îndrumarul rezultat în urma derulării etapei de definire a domeniului, pregătește și transmite raportul privind impactul asupra mediului (RIM), conform Art. 11 – 14 și Anexa 4 din Lege.

Conform Art. 11, alin. (2) din Lege, RIM trebuie să includă cel puțin:

o descriere a proiectului, cuprinzând informații referitoare la amplasarea, concepția, dimensiunea și alte caracteristici relevante ale acestuia;

o descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului;

o descriere a caracteristicilor proiectului și/sau a măsurilor vizate pentru evitarea, prevenirea ori reducerea și, dacă este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului;

o descriere a alternativelor rezonabile examinate de titularul proiectului, care sunt relevante pentru proiect și caracteristicile sale specifice precum și o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ținând seama de efectele proiectului asupra mediului;

un rezumat netehnic al informațiilor prevăzute la lit. a) – d);

orice alte informații suplimentare relevante specificate în anexa nr. 4 în funcție de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect și de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.

La Art. 11, alineatul (5) din Lege se precizează că RIM se bazează pe îndrumar și include informațiile care pot fi solicitate în scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, luând în considerare actualele cunoștințe și metode de evaluare. Conform Art. 5 din Directiva EIM,

„[…] raportul de evaluare a impactului asupra mediului […] include informații care pot fi solicitate

în mod rezonabil

[…]”.

Astfel, chiar dacă Legea nu precizează acest lucru, se subînțelege că informațiile care trebuie incluse în RIM se solicită

în mod rezonabil.

Nu trebuie solicitate informații care se colectează foarte greu, necesită investigații foarte complexe sau care sunt disponibile doar la anumiți experți, atât timp cât aceste informații nu ajută în mod determinant procesul de evaluare.

Articolul 11

din Lege mai prevede că autoritățile publice care dețin informații relevante pentru evaluarea efectelor proiectului, sunt obligate să pună aceste informații la dispoziția titularului de proiect. De asemenea, la întocmirea RIM trebuie să se țină seama de rezultatele evaluărilor relevante efectuate în temeiul altor prevederi legale, pentru a se evita suprapunerea evaluărilor.

Articolul 12

din Lege conține prevederi pentru

asigurarea calității RIM , astfel:

Titularul de proiect trebuie să se asigure că RIM și celelalte studii solicitate în procedura EIM (EA, SEICA, RS, PPAM) sunt întocmite de

experți a căror competență este recunoscută conform legislației specifice în vigoare . Studiile privind impactul asupra sănătății umane, asupra patrimoniului cultural și asupra corpurilor de apă se realizează de experți atestați de către autoritățile cu responsabilități în domeniul respectiv.

ACPM se asigură că

dispune de expertiza necesară sau are acces la aceasta

pentru examinarea RIM sau a celorlalte studii (EA, SEICA, RS, PPAM). Dacă este necesar, ACPM angajează expertiză externă. Dacă este necesar, ACPM solicită titularului informații suplimentare RELEVANTE pentru stabilirea concluziei motivate.

Legea prevede la art. 13 că RIM se realizează pe baza informațiilor și concluziilor rezultate din studiile conexe relevante și este însoțit de acestea, precum și de un rezumat netehnic:

studiul EA întocmit conform conținutului cadru prevăzut în ghidul metodologic privind EA;

SEICA cu conținutul prevăzut de legislația specifică;

PPAM sau RS, pentru acele proiecte care se supun prevederilor Legii nr. 59/2016, cu conținutul prevăzut de legislația specifică;

rezumatul netehnic al informațiilor furnizate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului.

RIM se supune comentariilor și observațiilor publicului, a cărui propuneri / recomandări JUSTIFICATE sunt luate în considerare în etapa de analiză a calității RIM. De asemenea, RIM este pus la dispoziția membrilor CAT care, împreună cu ACPM analizează calitatea acestuia. ACPM decide, ținând cont de observațiile justificate ale publicului și ale membrilor CAT, acceptarea, completarea sau respingerea motivată a RIM.

Directiva EIM prevede că RIM servește la:

comunicarea rezultatelor evaluării efectelor semnificative ale unui proiect propus asupra mediului;

să permită ACPM să ajungă la o concluzie rezonabilă cu privire la impactul proiectului propus asupra mediului înconjurător și dacă și cum ar trebui acordată aprobarea de dezvoltare care permite proiectului să fie implementat. Aceste dispoziții sunt prevăzute la articolele 5, 6, 7 și 8 din Directiva EIM.

Modificări legislative cu referire la întocmirea RIM

Un obiectiv-cheie al amendamentelor la Directiva EIM din 2014 a fost îmbunătățirea calității EIM inclusiv cu privire la colectarea și evaluarea informațiilor de mediu și la conținutul RIM. Pe scurt, modificările cheie includ:

Acoperirea aspectelor de mediu solicitate în RIM se extinde odată cu introducerea noilor cerințe legate de schimbările climatice, biodiversitatea, riscul de accidente majore și de dezastre (articolul 3.1

și anexa IV.4, IV.5 și IV.6). Mai mult, RIM va trebui să acopere efectele transfrontiere, iar cerințele pentru evaluarea efectelor cumulate vor fi furnizate în detaliu.

Evaluarea alternativelor rezonabile se extinde: Alternativele studiate de titular, de ex. alternative de design, tehnologice, amplasament, dimensiune, scară trebuie să fie descrise în RIM și trebuie să se indice principalele motive ale alegerii uneia dintre opțiuni (articolul 5.1 litera (d) și anexa IV punctul 2);

Au fost introduse dispoziții referitoare la exhaustivitatea și calitatea RIM (articolul 5.3);

Cerințe de monitorizare pentru Proiectele cu efecte negative semnificative (articolul 8a alineatul (4);

Decizia ACPM privind emiterea acordului de mediu trebuie să fie justificată (articolul 8a alineatul (1)) și trebuie să fie eliberată într-un termen rezonabil (articolul 8a alineatul 5). În plus, această decizie trebuie să includă o serie de elemente, cum ar fi justificarea deciziei și orice condiții de mediu asociate deciziei, cum ar fi măsurile de atenuare, compensare și monitorizare (articolul 8a).

Aceste modificări și alte modificări aduse directivei și modul în care acestea ar trebui puse în aplicare în practică sunt prezentate mai detaliat în continuare.

Cerințe privind conținutul RIM

În Anexa 4 a Legii se furnizează un conținut detaliat al raportului EIM, care respectă cerințele directivei EIM. Principalele capitole sunt:

Descrierea proiectului ;

Descriere a alternativelor rezonabile;

Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului

(scenariul de bază) și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat,

Descriere a factorilor de mediu relevanți

susceptibili de a fi afectați de proiect

Descriere a efectelor semnificative

pe care proiectul le poate avea asupra mediului

Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoza

utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului,

Descriere a măsurilor

avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse

Descriere a efectelor negative semnificative

preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.

Un rezumat netehnic

al informațiilor furnizate la punctele precedente.

Listă de referință

care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport.

În continuare este detaliat fiecare capitol al RIM.

Descrierea proiectului

Conform Anexei 4 la Lege, descrierea proiectului trebuie să cuprindă în special:

amplasamentul proiectului ;

caracteristicile fizice ale întregului proiect , inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire și funcționare;

principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului

– în special, orice proces de producție – de exemplu, necesarul de energie și energia utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea;

o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate

- de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații si altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare.

Informațiile care trebuie incluse în capitolul de descriere a proiectului sunt suficient de detaliate în cadrul

Anexei 4. Principala diferență adusă prin noua Lege EIM este

includerea lucrărilor de demolare

necesare în timpul etapelor de construcție și de exploatare. În plus, RIM trebuie să conțină:

o estimare a deșeurilor și a emisiilor în timpul fazei de construcție, spre deosebire de vechea legislație prin care se solicitau date privind emisiile doar pentru faza de exploatare. Această modificare lărgește sfera de cuprindere a descrierii proiectului și urmărește identificarea mai multor potențiale efecte asupra mediului.

Necesarul de energie și energia utilizată trebuie descrise în contextul fazei de operare;

Resursele naturale trebuie descrise în contextul fazei de operare;

Lista cu reziduurile și emisiile preconizate a fi generate nu mai este exhaustivă, iar factorul de mediu subsol a fost adăugat ca factor de mediu;

Acest capitol nu ar trebui să pună probleme experților. Majoritatea informațiilor sunt disponibile în această fază a proiectului. Totuși, există riscul de a furniza prea multe informații irelevante în contextul RIM. Informația trebuie structurată în mod logic și ușor de urmărit și să fie adaptată tipului de proiect și extinderii acestuia.

În funcție de specificul proiectului și respectând cerințele Anexei 4, informațiile care pot fi incluse în acest capitol sunt:

Amplasamentul proiectului

Localizarea fiecărei părți din proiect folosind hărți, planuri și diagrame;

Descrierea amplasamentul proiectului (inclusiv cota terenului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă, instalații de depozitare, ape, spatii verzi, coridoare de acces, granițe etc.);

Caracteristicile fizice ale întregului proiect

Obiectivele și caracteristicile fizice ale proiectului:

Necesitatea proiectului;

Programul pentru implementarea proiectului, detaliind durata estimativă, datele de început și de sfârșit ale construcției, funcționării și dezafectării (aceasta trebuie să includă fazele diferitelor activități din cadrul fazelor principale ale proiectului)

Descrierea componentelor importante ale proiectului

Pentru lucrările de tip liniar, se descriu traseul, aliniamentele orizontale si verticale, excavațiile si lucrările de terasament;

Se descriu toate activitățile implicate in construcția proiectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului, organizare de șantier)

Se descriu toate activitățile implicate in funcționarea proiectului (incluzând cerințele de utilizare a terenului și lucrările de demolare)

Se descriu toate activitățile implicate in dezafectarea proiectului (ex. includerea, demontarea, demolarea, degajarea, refacerea terenului, refolosirea amplasamentului etc.)

Sunt descrise orice alte servicii adiționale necesare proiectului (ex. căi de acces, canalizare, depozitarea deșeurilor, electricitate, telecomunicații) sau dezvoltări (ex. drumuri, porturi, linii de înalta tensiune, conducte)

Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil sa apară ca urmare a proiectului (ex. noi locuințe, drumuri, alimentare cu apa sau canalizare, extragerea agregatelor, alte lucrări de infrastructura)

Sunt identificate orice alte activități existente care vor fi modificate sau schimbate ca o consecința a proiectului;

Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative;

Se descrie întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările asociate / auxiliare;

Se descriu lucrările asociate / auxiliare care sunt excluse de la evaluare și se justifică aceste excluderi;

Mărimea proiectului

Suprafața de teren ocupata de fiecare dintre componentele permanente ale proiectului este cuantificata si indicate pe o harta (inclusiv căile de acces asociate, amenajarea teritoriului și facilitățile auxiliare)

Suprafața de teren ceruta temporar pentru construcție este cuantificata si indicate pe o harta

Sunt descrise refacerea stării inițiale si folosințele ulterioare ale terenului ocupat temporar cu activitățile implicate de proiect (de exemplu utilizarea terenului pentru minerit sau exploatare)

Este identificata mărimea oricăror structuri sau altor lucrări de dezvoltate ca parte a proiectului (ex. suprafață si înălțimea construcțiilor, mărimea excavațiilor, suprafața sau înălțimea instalațiilor tehnice, înălțimea unor structuri cum ar fi taluzul, podurile, coșurile de fum, debitul si adâncimea apei)

Sunt descrise forma și aspectul oricăror structuri sau altor lucrări dezvoltate ca parte a proiectului (ex. tipul, finisajul și culoarea materialelor, arhitectura clădirilor și structurilor, speciile de plante, suprafețele de teren etc.)

Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, sunt descrise numărul precum și alte caracteristici ale noii populații sau mediului de afaceri

Pentru proiectele ce presupun strămutarea populației sau afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte caracteristici ale populație strămutate;

Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte generatoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, distribuția temporală și geografică a traficului generat sau diversificat ca o consecință a proiectului

Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului

Sunt descrise toate procesele implicate în funcționarea proiectului (ex. procese de fabricație, producerea de materii prime de bază, practici agricole și silvice, procese de extracție)

Sunt descrise tipul si cantitatea de produse finite rezultate din proiect (acestea pot fi produse primare sau fabricate, bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi locuințe, transport, comerț, recreere, educație, servicii ale municipalității (apa, gunoi etc.)

Sunt discutate tipurile si cantitățile de materii prime si de energie necesare pentru construcție si funcționare (incluzând apă, sol, teren, biodiversitate)

Sunt discutate implicațiile extracției de materii prime asupra mediului (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)

Este discutata eficienta și sustenabilitatea folosirii energiei si materiilor prime (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)

Este identificat și cuantificat orice material periculos folosit, stocat, manevrat sau produs in cadrul proiectului in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Se prezintă transportul de materii prime, inclusiv resurse naturale (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) si creșterea traficului implicat (inclusiv transportul auto, feroviar si naval) in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Sunt prezentate implicațiile sociale și socio-economice relevante din punct de vedere al mediului (de ex. dacă va fi creat sau pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiectului) in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Sunt estimate planurile de acces si creșterea traficului pentru transportul muncitorilor si vizitatorilor in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Este discutata cazarea si furnizarea de servicii pentru angajații temporari sau permanenți ai proiectului (relevant pentru proiectele care necesita migrarea unei substanțiale forte de munca in zona in perioada construcției sau pe termen lung).

O estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate

Sunt identificate tipurile si cantitățile de deșeuri solide generate de proiect (inclusiv deșeuri provenite din construcții si demolare, pierderi suplimentare, deșeuri din procese tehnologice, produse secundare, plus producție sau rebuturi, deșeuri periculoase, deșeuri menajere sau comerciale, deșeuri provenite din curățarea amplasamentului, deșeuri agricole sau forestiere, deșeuri miniere, deșeuri din dezafectare) în timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea deșeurilor solide produse de proiect

Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul si depozitarea finala a acestor deșeuri

Sunt prezentate locațiile pentru eliminarea finală a tuturor deșeurilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de gestionare a deșeurilor în cauză;

Sunt identificate tipurile si cantitățile de efluenți lichizi generate de proiect (inclusiv scurgerea și descărcarea, deșeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, ape uzate epurate), in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor efluenților lichizi produși de proiect

Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul si depozitarea finala a acestor efluenți lichizi

Este discutat amplasamentul depozitarii finale a tuturor efluenților lichizi

Sunt identificate tipul si cantitățile de emisii de poluanți gazoși si de pulberi generate de proiect (inclusiv emisii din proces, emisii spontane, emisii din arderea combustibililor fosili din surse staționare si mobile, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, mirosuri), in timpul construcției, funcționării și a dezafectării

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor emisiilor in atmosfera produse de proiect

Sunt descrise metodele de colectare, tratare si eliminarea finala a acestor emisii

Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii in atmosfera precum si caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea, înălțimea coșului de evacuare, viteza si temperatura emisiei etc.)

Sunt descrise metodele de captare, tratare și stocare a acestor emisii

Sunt identificate locațiile pentru stocarea tuturor emisiilor și sunt identificate caracteristicile unității de stocare (de exemplu, tipul de unitate de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate)

Este discutat potențialul de recuperare a resurselor din deșeuri si reziduuri (inclusiv refolosirea, reciclarea sau recuperarea energiei din deșeuri solide sau efluenți lichizi)

Sunt identificate si cuantificate toate sursele de zgomot, căldura, lumina sau alta forma de radiație electromagnetica provenite din proiect (inclusive echipamente, procese, lucrări de construcții, trafic etc.)

Sunt discutate metodele de estimare a cantităților și compoziției tuturor reziduurilor și emisiilor identificate (precum și eventualele dificultăți)

Este discutată incertitudinea legată de estimările reziduurilor și emisiilor

Descrierea alternativelor rezonabile

Conform Anexei 4 la Lege, descrierea alternativelor rezonabile cuprinde, de exemplu:

Alternativele de concepție, tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură a proiectului, analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus,

Caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii uneia dintre alternative;

Compararea efectelor alternativelor asupra mediului.

Conform Directivei EIM, în contextul procesului EIM, alternativele sunt modalități diferite de a realiza Proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit. Alternativele pot lua diverse forme și pot varia de la ajustări minore ale Proiectului, la o reimaginare completă a Proiectului.

Noțiunea de alternativă

Identificarea Alternativelor la Proiect reprezintă dintotdeauna o cerință a Directivei EIM, dar este adesea menționată de către experți ca fiind un element dificil al procesului EIM. Considerarea Alternativelor este un pas important al procesului EIM, care ar trebui să se reflecte în efortul și resursele alocate întocmirii RIM.

Identificarea și luarea în considerare a alternativelor poate oferi o oportunitate concretă de a adapta designul proiectului în vederea minimizării impactului asupra mediului și, astfel, a minimizării efectelor semnificative ale proiectului asupra mediului. În plus, identificarea și analizarea adecvată a Alternativelor de la bun început pot reduce întârzierile inutile în procesul EIM, în adoptarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau în implementarea Proiectului.

Numărul de alternative la un proiect propus este, în teorie, infinit, având în vedere că directiva nu precizează câte alternative trebuie luate în considerare. Numărul de alternative care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare împreună cu tipul de alternative, adică "alternative rezonabile" la care se face referire în directivă. "Alternative rezonabile" trebuie să fie relevante pentru Proiectul propus și caracteristicile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie cheltuite numai pentru evaluarea acestor alternative. În plus, selecția alternativelor este limitată în termeni de fezabilitate. Pe de o parte, nu ar trebui exclusă o alternativă pur și simplu pentru că ar cauza costuri inconveniente pentru titular. În același timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau dificilă din punct de vedere tehnic sau juridic, ar fi nerezonabil să considerăm că este o alternativă fezabilă.

La analiza alternativelor trebuie avute în vedere inclusiv costurile măsurilor de monitorizare propuse pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau eliminarea efectelor adverse semnificative, având în vedere că acestea pot face proiectul nefezabil din punct de vedere economic.

În cele din urmă, alternativele trebuie să fie capabile să asigure îndeplinirea obiectivelor Proiectului într- o manieră satisfăcătoare și ar trebui, de asemenea, să fie fezabile în ceea ce privește criteriile tehnice, economice, politice și de altă natură, relevante în contextul proiectului. O alternativă poate fi considerată nerezonabilă / nefezabilă dacă:

Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot face ca această alternativă să nu fie o opțiune viabilă sau lipsa cunoștințelor tehnologice poate împiedica analiza anumitor opțiuni;

Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse financiare prea mari pentru a pune în aplicare alternativele de proiect;

Există opoziție clară din partea anumitor părți interesate pentru anumite alternative;

Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează

/ interzic dezvoltarea unei alternative specifice.

Fezabilitatea alternativelor propuse poate fi determinată de la caz la caz. Setul final de alternative rezonabile identificate va fi apoi supus unei descrieri și evaluări detaliate în RIM. Acest set de alternative poate fi stabilit încă de la faza de definire a domeniului evaluării.

Principalele modificări ale Directivei EIM în ceea ce privește alternativele, sunt:

În articolul 5, "prezentarea principalelor alternative" a fost înlocuită cu o "descriere a alternativelor rezonabile" studiate de inițiatorul proiectului.

Anexa IV oferă exemple de tipuri de alternative rezonabile (proiectare, tehnologie, locație, dimensiune și scară). Anexa IV prevede, de asemenea, o comparație a efectelor asupra mediului a alternativelor ca justificare pentru selectarea opțiunii alese, în timp ce în vechiul text al directivei era suficient ca aceste efecte să fie "luate în considerare".

Identificarea alternativelor

În această secțiune se detaliază tipurile de Alternative care ar trebui identificate și evaluate în RIM. Trebuie remarcat faptul că fiecare proiect și fiecare EIM este diferit și nu poate fi prevăzută o listă cu modurile de identificare și evaluare a alternativelor. În unele cazuri, Alternative vor fi dezvoltate în etapa de planificare (de exemplu un plan pentru sectorul de transport, un plan de dezvoltare regională sau un plan de urbanism) sau de către titular în timpul designului inițial al proiectului. În astfel de cazuri, acele Alternative care au fost deja analizate și excluse, nu vor mai fi luate în considerare. În alte cazuri, experții competenți trebuie să identifice / elaboreze Alternative sau variante ale componentelor Proiectului pentru a atenua impacturile semnificative asupra mediului care sunt identificate în timpul evaluării. Procesul este iterativ și necesită o anumită flexibilitate și o bună comunicare între toate părțile.

În funcție de proiectul în cauză, Alternativele care ar trebui luate în considerare se referă la designul fundamental al Proiectului în sine sau se pot referi la detalii mai mici, cum ar fi specificațiile tehnice ale Proiectului. În unele cazuri, trebuie luate în considerare și alternative la tipul de proiect. Ar putea fi chiar cazul în care Alternativele importante nu se încadrează în expertiza sau competența inițiatorului de proiect (adică nu pot fi implementate de către titular). Dacă este cazul, acestea nu trebuie să fie respinse ca fiind nerezonabile de la bun început.

Identificarea alternativelor poate fi ușurată de informațiile disponibile la faza de planificare sau a informațiilor primite în urma consultării publice. Dacă au fost explorate alternative de proiect într-un plan sau program, evaluatorii trebuie să le ia în considerare. Consultările publice pot contribui, de asemenea, la identificarea alternativelor rezonabile. Nu numai că publicul în cauză are cunoștințe locale, care ar trebui să fie utilizate, dar pot da și o indicație a rezonabilității unei alternative. Mutarea unui pod cu 15 km în aval poate crește beneficiile pentru mediul înconjurător, dar dacă titularii trebuie să compenseze sau să lupte cu navetiștii deranjați de creșterea distanței până la locul de muncă, atunci Alternativa poate fi considerată nerezonabilă.

Cu toate acestea, alternativele trebuie identificate și evaluate atât de către titular, cât și de ACPM și este foarte important ca identificarea și examinarea alternativelor să nu fie tratate ca o simplă formalitate.

Tipuri de alternative care pot fi luate în considerare

Articolul 5

alineatul (4) din Directiva EIM impune statelor membre, dacă este necesar, să se asigure că orice autoritate care deține informații relevante pune aceste informații la dispoziția titularului. Aceasta înseamnă că titularul ar trebui să poată obține cu ușurință informații relevante de la diferitele autorități și să obțină îndrumări în acest sens din partea autorității competente.

Unele surse tipice de informații utilizate pentru colectarea datelor în etapa de definire a domeniului evaluării și pentru scenariul de bază sunt enumerate mai jos.

Baze de date naționale / regionale ale evaluărilor impactului asupra mediului anterioare;

Datele colectate în temeiul altei legislații UE (în special Directiva SEA și Directiva INSPIRE);

Baze de date la nivel european și alte baze de date internaționale;

Experți la nivel local; și

Investigații primare efectuate de experți competenți.

Schimbul de informații în realizarea scenariului de bază

Schimbul de rezultate din alte tipuri de proceduri de evaluare a mediului sau din EIM-uri ale proiectelor similare este, de asemenea, important pentru evaluarea scenariului de bază. De exemplu, dacă pentru scenariul de bază al unui parc eolian s-au colectat date timp de un an, aceste date pot fi utilizate în mare parte pentru un proiect similar amplasat într-o locație similară sau vecină. Astfel se evită consumuri însemnate de resurse (financiare și de timp) prin utilizarea de date relevante deja colectate.

Directiva SEA, DCA, DEI și Habitate au ca cerințe elaborarea unei forme de scenariu bază: de exemplu, în temeiul Directivei Habitate, scenariul de bază reprezintă obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000. Dar foarte puține state membre au dispoziții clare despre cum trebuie făcută evaluarea scenariului de bază. În orice caz, experții ar trebui să verifice scenariile de bază, precum și rapoartele de mediu sau alte evaluări relevante privind starea mediului, care au fost întocmite în conformitate cu directivele relevante, dacă acestea sunt în vecinătatea proiectului supus EIM. Trebuie făcută o verificare dacă datele sunt încă actualizate și relevante, ținând seama de diferențele dintre domeniile de aplicare ale diferitelor instrumente.

Informațiile colectate în cadrul celorlalte evaluări de mediu pot reprezenta un punct de plecare pentru o EIM dat fiind faptul că titularii trebuie să furnizeze periodic autorităților, date și informații în diferite aspecte de mediu. Inițiativele la nivelul UE, cum ar fi INSPIRE, oferă colectarea standardizată de date, făcând mai ușoară compararea diferitelor evaluări de mediu. DEI, de exemplu, cere ca titularii să furnizeze informații anuale cu privire la emisiile lor în apă, aer, sol, volumul și cantitatea de materiale gestionate pe amplasament (stocate, depozitate, etc.). Aceste informații, colectate exclusiv în scopurile DEI, este posibil să nu poată fi transferate direct în RIM, având în vedere că domeniul de aplicare și scopul acestor baze de date pot fi diferite față de cerințele EIM. Cu toate acestea, informațiile raportate anterior se pot dovedi inestimabile pentru stabilirea scenariu de bază și pentru proiectarea unor evoluții în timp.

Scenariul de bază - rezumat

Scenariul de bază este punctul de plecare al evaluării impactului asupra mediului. Scenariul de bază și evaluarea acestuia furnizează o descriere a mediului afectat, așa cum este în prezent, și cum ar fi de așteptat să se dezvolte dacă proiectul nu s-ar realiza;

În mod obișnuit, un scenariu de bază a fost întotdeauna inclus în EIM, însă modificările din 2014 ale Directivei EIM specifică oficial faptul că scenariul de bază trebuie inclus în RIM și că acesta trebuie să includă situația actuală a mediului, precum și evoluțiile viitoare (scenariul „do-nothing”);

Evaluarea scenariului de bază trebuie să fie suficient de detaliată și de cuprinzătoare pentru a permite înțelegerea gradului de extindere a impactului asupra mediului, dar trebuie să se realizeze într-un interval rezonabil de timp și cu depunerea unui efort rezonabil din partea titularului. Etapa de definire a domeniului evaluării contribuie la stabilirea extinderii investigațiilor și a gradului de detaliu necesar

Colectarea datelor relevante este esențială pentru o evaluare robustă a scenariului de bază. Datele trebuie identificate și evaluate de experți calificați;

Se recomandă colectarea datelor din bazele de date existente, surse gratuite de date și alte evaluări de mediu relevante.

Ținând cont de prevederile Anexei 4 a Legii, de prevederile Directivei EIM, precum și de aspectele prezentate mai sus, prezentarea scenariului de bază trebuie să includă următoarele aspecte, în funcție de specificul proiectului:

Aspecte ale stării actuale a mediului

Sunt descrise folosințele existente și împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect și este identificată populația ce locuiește sau folosește terenul (inclusiv folosirea ca reședințe, spații comerciale, industriale, de recreere și agrement, clădiri structuri sau alte întrebuințări)

Sunt descrise topografia, geologia, solul și împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect

Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei și geologiei arealului și sunt descrise starea și folosința terenului (inclusiv calitatea solului, stabilitatea și eroziunea, folosința agricolă și calitatea suprafeței agricole)

Biodiversitatea terenului / mării potențial afectată precum și habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect și împrejurimile acestuia, sunt descrise și ilustrate pe o hartă corespunzătoare

Sunt descrise populațiile speciilor și caracteristicile habitatelor care pot afectate de proiect și sunt definite orice specii protejate sau desemnate a fi protejate

Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de suprafață curgătoare și stătătoare, apele subterane, delta, ape de coastă și marine), inclusiv scurgerea și drenajul (întrebarea nu este relevantă dacă factorul de mediu apa nu este afectat de proiect)

Sunt descrise hidrologia, calitatea apei și folosința oricărei surse de apă care poate fi afectată de proiect (inclusiv folosința pentru alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, îmbăiere, agrement, navigație, evacuarea efluentului)

Sunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale precum și calitatea aerului în arealul respectiv (întrebarea nu este relevantă dacă atmosfera nu va fi afectată de proiect)

Este descrisă situația existentă privind zgomotul (întrebarea nu este relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat de proiect)

Este descrisă situația existentă privind radiațiile de lumină, căldură și alte forme de radiație electromagnetică (întrebarea nu este relevantă dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de proiect)

Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care pot fi afectate de proiect (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de apă)

Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de importantă culturală din zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv orice alt sit protejat

Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi afectat de proiect, inclusiv orice peisaj protejat

Sunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-economice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a forței de muncă)

Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate aspectele referitoare la mediu, care pot apare în absența proiectului

Colectarea datelor și metodele de efectuare a investigărilor

Mărimea zonei investigată prin studiu este definită suficient de cuprinzător, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate semnificativ de proiect

Sunt contactate toate agențiile/autoritățile/ instituțiile locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul

Sursele datelor și informațiilor asupra mediului existent sunt indicate corect în referirile bibliografice

Sunt descrise metodele folosite, dificultățile întâmpinate și incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului în situația fără proiect

Metodele folosite sunt corespunzătoare scopului urmărit

Existența lipsurilor importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri

Dacă au fost necesare investigații pentru a descrie starea existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt explicate motivele și sunt indicate propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la o etapă ulterioară.

Descrierea factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect

Conform Anexei 4 a Legii, acest capitol include o descriere a factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) susceptibili de a fi afectați de proiect:

populația,

sănătatea umană,

biodiversitatea – de exemplu, fauna și flora,

terenurile – de exemplu, ocuparea terenurilor,

solul – de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea,

apa – de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea,

aerul,

clima – de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare,

bunurile materiale,

patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice,

peisajul,

interacțiunea dintre aceștia.

Printre efectele asupra factorilor de mai sus se numără cele preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectelor față de riscul de accidente majore și/sau dezastre, respectiv schimbări climatice, relevante pentru proiectul în cauză.

Sănătatea umană este un factor foarte cuprinzător care depinde foarte mult de proiect. Noțiunea de sănătate umană trebuie luată în considerare în contextul celorlalți factori de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva EIM și, prin urmare, în materie de sănătate legate de mediu (cum ar fi efectele asupra sănătății provocate de eliberarea de substanțe toxice în mediul înconjurător, de la pericolele majore asociate cu Proiectul, efectele cauzate de schimbările cauzate de proiect, modificările condițiilor de viață, efectele asupra grupurilor vulnerabile, expunerea la zgomotul traficului sau la poluanții atmosferici) sunt aspecte evidente ale studiului. În plus, acestea vor viza punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea unui proiect în raport cu lucrătorii din Proiect și cu populația învecinată.

Prin amendarea Directivei EIM s-au adăugat elemente noi ca răspuns la evoluția înțelegerii interacțiunii dintre proiecte și mediu și la alte acțiuni politice adoptate în lumina acestei evoluții. Aceste elemente sunt:

Schimbările climatice - atât atenuarea, cât și adaptarea;

Riscuri de accidente majore și dezastre;

biodiversitatea;

Utilizarea resurselor naturale.

În continuare sunt detaliați acești factori de mediu.

Impactul asociat cu schimbările climatice

Cerințe legislative și aspecte cheie

Anexa IV la Directiva EIM include trimiterea directă la climă și schimbările climatice în două dispoziții. Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice:

Atenuarea schimbărilor climatice:

aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră;

Adaptarea la schimbările climatice : aceasta ține seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei și la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă.

În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informații despre aspectele legale ale înțelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile și provocările legate de integrarea

acestora în procedurile de evaluare și abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte.

Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice

Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea și funcționarea acestora și prin activitățile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative:

emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului și de funcționarea acestuia pe durata sa de viață (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie)

emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activități încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu:

Infrastructura de transport: creșterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcționarea Proiectului

Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul.

Evaluarea trebuie să țină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, regional și local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum și să identifice oportunități de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative.

Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice

Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine și măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieții sale. Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece

solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers și

implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere că prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendințele și evaluarea riscurilor.

În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), care stabilește un cadru pentru pregătirea UE la impactul schimbărilor climatice acum și în viitor. Unul dintre obiectivele sale principale este legat de promovarea unui proces decizional bazat pe informații relevante – scop în care a fost lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE- ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a sprijini factorii politici de decizie la nivel european, național, regional și local, la dezvoltarea măsurilor și politicilor de adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părți interesate. În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: "Adaptarea infrastructurii la schimbările climatice" (SWD (2013) 137 final), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanța deosebită a investițiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG Climate Action).

Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în EIM

Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic dependentă de metodologia utilizată și există deja o serie de metodologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazului specific în cauză precum și aspecte legate de colectarea datelor, sunt importante. Calculul impactului direct este mai simplu decât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe estimări în unele cazuri.

Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în EIM identifică principalele surse europene de date, inclusiv arhive de date și baze de date disponibile online, considerate utile atunci când se integrează schimbările climatice în EIM. Acest ghiduri furnizează, de asemenea, link- uri către softuri de calcul a emisiilor de carbon și către alte metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisiilor absolute și relative de GES promovată de Banca Europeană de Investiții (BEI) (BEI - Metodologie pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a variațiilor emisiilor).

La nivel global, în 2011, Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un document intitulat "Evaluarea impactului și vulnerabilității schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoștință de cauză" (CCONUSC, Repere ale contribuției programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului și a vulnerabilității schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoștință de cauză) care conține secțiunile despre, inter alia, dezvoltarea și diseminarea metodelor și a instrumentelor, furnizarea de date și informații și evaluarea impactului și a vulnerabilității la scări diferite și în diferite sectoare.

Evaluarea ciclului de viață (LCA) poate fi utilizată pentru a lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu efect de seră directe și indirecte ale unui proiect.

Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM

După cum sa discutat mai sus, integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provocare: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor și luarea în considerare a eventualelor riscuri și incertitudini pe termen lung. Îmbunătățirile recente ale bazelor de date pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice si riscurile pentru o varietate de sectoare si locații au făcut această provocare mai puțin descurajatoare, însă baza de informații si dobândirea de experiență pe acest subiect este in creștere rapida. Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice, cunoscută sub numele de Climate- ADAPT, este un loc bun pentru a găsi instrumente de sprijin și legături către cele mai recente cunoștințe de adaptare, incluzând studii detaliate privind vulnerabilitățile și riscurile.

Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în EIM reprezintă o altă sursă importantă de informații și idei privind modul de efectuare a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum ar fi valurile de căldură, secetele, precipitațiile extreme, furtunile și vânturile, alunecările de teren, creșterea nivelului mării și altele. De asemenea, ghidul explică modul în care trebuie luate în considerare tendințele, factorii de influență ai schimbării și abordările de gestionare a riscurilor în EIM. Acesta sugerează abordări pentru construirea capacității de adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schimbarea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcție pentru fi mai rezistente la riscurile așteptate. Acesta arată, de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de adaptare și gestionarea proiectelor prin recunoașterea clară a ipotezelor și a incertitudinii lor în ceea ce privește impactul asupra climei și prin propunerea unor măsuri practice de monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicțiilor și a răspunsurilor în timp.

Impact asociat cu riscul de accidente majore și dezastre

Cerințe legislative și aspecte cheie legate de accidente și risc de dezastre

Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:

Articolul 3

Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează într-o manieră corespunzătoare, în funcție de fiecare caz, efectele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

(b) biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE;

Articolul 3

din Directiva EIM prevede domeniul de aplicare a factorilor de mediu care ar trebui evaluați prin EIM. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă prin modificările aduse directivei din 2014, adăugând în special următorii factori: schimbările climatice - atât atenuarea, cât și adaptarea; riscurile de accidente majore și dezastre; biodiversitate; și utilizarea resurselor naturale;

În consecință este necesar ca experții EIM să acorde mai multă atenție aspectelor legate de risc, incertitudine și utilizarea resurselor la evaluarea unui proiect, utilizând metode sau tehnici noi de evaluare.

În plus față de ghidurile furnizate în această secțiune, se face referire la un număr mare de inițiative, în special la nivelul UE, pentru a sprijini în continuare experții în evaluările de impact asupra mediului.

Acest capitol cuprinde o descriere a fiecărui factor de mediu posibil a fi afectat de proiect. Descrierea este proporțională și în legătură cu magnitudinea efectului preconizat. Se descriu de asemenea și modalitățile de colectare a datelor și sursele de date. În general, la descrierea factorilor de mediu trebuie să se țină

cont de:

Definirea mărimii zonei investigată prin studiu, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate semnificativ de proiect;

Contactarea tuturor agențiilor /autorităților/ instituțiilor locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul;

Indicarea sursele datelor și informațiilor asupra mediului existent;

Descrierea metodelor folosite, dificultățile întâmpinate și incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru caracterizarea stării mediului în situația fără proiect;

Metodele folosite trebuie să fie corespunzătoare scopului urmărit;

Evidențierea lipsurilor importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a suplini aceste lipsuri;

Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului

Conform Anexei 4 din Lege, în acest capitol se descriu efectele semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului și care rezultă, printre altele, din:

construirea și existența proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;

utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;

emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ținând cont de hârțile de zgomot și de planurile de acțiune aferente acestora 4

elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influență a proiectului;

riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu – de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;

cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanță deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;

impactul proiectului asupra climei – de exemplu, natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră – și vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice – tipurile de vulnerabilități identificate, cuantificarea tendințelor de amplificare a vulnerabilităților existente in contextual schimbărilor climatice;

tehnologiile și substanțele folosite.

Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor specificați la art. 7 alin. (2) din prezenta lege ar trebui să cuprindă efectele directe și eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontiere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative ale proiectului. Descrierea trebuie să țină seama de obiectivele de protecția mediului, stabilite la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru proiect.

Cadru legal privind efectele semnificative

Articolul 3

al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să descrie și să evalueze efectele semnificative. Secțiunea de mai sus vizează identificarea factorilor de mediu care ar putea fi afectați de Proiect. Această secțiune se concentrează pe expresia "efecte semnificative"; adică identificarea efectelor care trebuie luate în considerare și a celor care au doar un efect neglijabil asupra mediului. Conceptul de efecte cumulative a fost, de asemenea, inclus în această secțiune, având în vedere că efectele considerate a fi nesemnificative atunci când sunt luate individual, pot avea un impact semnificativ asupra mediului atunci când interacționează cu alte efecte.

Directiva EIM prevede că trebuie luate în considerare efectele "semnificative" atunci când este vorba

4

Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

despre evaluarea efectelor (sau a impactului) asupra mediului. Conceptul de semnificație reliefează dacă impactul unui proiect poate fi considerat inacceptabil în contextul de mediu și social al acestuia. Evaluarea semnificației se bazează pe o opinie științifică informată despre ceea ce este important, de dorit sau acceptabil în ceea ce privește schimbările declanșate de Proiectul în cauză.

Acest lucru limitează evaluarea la acele efecte care ar putea avea un impact semnificativ sau suficient de important asupra mediului pentru a merita costurile de evaluare, de revizuire și de luare a deciziilor. În timp ce conceptul de efecte semnificative este menționat de mai multe ori în cadrul Directivei EIM, nu este prevăzută o definiție clară a acestuia și semnificația trebuie evaluată în lumina circumstanțelor specifice ale proiectului. În cazul în care a fost efectuată evaluarea, semnificația efectelor poate fi indicată sau, în unele cazuri, deja determinată în etapa de definire a domeniului evaluării și, prin urmare, în acele cazuri se aplică ghidul privind etapa de definire a domeniului evaluării.

Directiva 2011/92/EU amendată de Directiva 2014/52/EU prevede următoarele:

Expresia "efect semnificativ" este utilizată în întreaga directivă, în diverse contexte. Următoarele extrase le evidențiază numai pe cele relevante pentru înțelegerea frazelor în contextul Raportului EIM. Referințele la efectele cumulative au fost de asemenea evidențiate.

Articolul 1

alineatul (1) din directivă prevede că:

"Prezenta directivă se aplică evaluării efectelor acestor proiecte publice și private asupra mediului care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului."

Articolul 3

alineatul (1) din directivă prevede că:

"Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează într-o manieră adecvată, în funcție de fiecare caz, efectele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori ...".

Articolul 5

alineatul (1) din directivă prevede că:

"În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului, titularul trebuie să pregătească și să prezinte un raport de evaluare a impactului asupra mediului. Informațiile care trebuie furnizate de titular trebuie să includă cel puțin:

„(...)

(b) o descriere a efectelor potențiale semnificative ale proiectului asupra mediului

(c) o descriere a caracteristicilor proiectului și / sau a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea acestuia și, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra mediului;

(...)“

Articolul 5

Articolul 5

alineatul (3) din Directiva EIM cere ca autoritățile competente să aibă acces la expertiza necesară pentru a evalua cu acuratețe un raport de evaluare a impactului asupra mediului. Considerentul 33 al Directivei EIM prevede că: "Expertiza suficientă în domeniul relevant al Proiectului în cauză este necesară în scopul examinării sale de către autoritățile componente pentru a se asigura că informațiile furnizate de titular sunt complete și că au un nivel ridicat de calitate". Autoritatea competentă trebuie să verifice structura și logica RIM, precum și calitatea generală a datelor, judecățile și concluziile prezentate.

ACPM poate avea expertiză internă sau poate avea acces la această expertiză prin intermediul canalelor externe. În cazul în care expertiza nu este disponibilă intern, institutele de cercetare și organismele profesionale pot fi invitate să efectueze revizuiri.

Identificarea expertizei suficiente

Autoritățile competente pot urma diferite abordări pentru a se asigura că au acces la expertiza necesară pentru a examina RIM, atunci când acest lucru nu este disponibil intern. În cazul în care experții individuali sunt contractați de la caz la caz, multe dintre abordările adoptate de titulari în trecut, detaliate mai sus, pot fi de asemenea utilizate pentru a găsi experți competenți pentru a examina RIM.

În temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva EIM, autoritatea competentă poate solicita orice informații suplimentare pe care le solicită de la titular înainte de a lua o decizie, atât timp cât informațiile sunt direct relevante pentru a ajunge la concluzia motivată. Autoritățile competente trebuie să se asigure că informațiile suplimentare pe care le solicită pot fi în mod clar legate de procesul de luare a deciziilor și nu sunt doar de natură preventivă.

În România, calitatea RIM se analizează în cadrul unei

Comisii de analiză tehnică

definită la articolul 6 din Lege. Conform art. 12 din Lege, alin. (1), litera b): ACPM se asigură că dispune de expertiza necesară sau are acces la aceasta pentru a examina RIM. La aliniatul (10) și (11) se prevede „Pentru parcurgerea procedurii și examinarea RIM și EA, ACPM utilizează ghiduri pentru diferite domenii și categorii de proiecte. În cazul proiectelor a căror complexitate este deosebit de mare, ACPM poate utiliza expertiză externă pentru examinarea RIM, EA și a RS”.

Liste de control pentru verificarea calității RIM

Lista de verificare este organizată în șapte secțiuni:

Descrierea proiectului;

Descrierea mediului care ar putea fi afectat de proiect (inclusiv scenariul de bază);

Descrierea efectelor potențiale semnificative ale proiectului;

Alternative;

Descrierea măsurilor de atenuare și compensare;

Descrierea măsurilor de monitorizare;

Calitate (prezentare, rezumat tehnic și calitate a experților).

Lista de control este utilă inclusiv titularilor și evaluatorilor, pentru a se verifica dacă RIM-ul întocmit pentru proiectul respectiv satisface cerințele ACPM.

De obicei, volumul de informație furnizat prin RIM este foarte mare și este dificil pentru verificator să găsească / localizeze în timp util răspunsul la toate întrebările din listă, chiar dacă acest răspuns există și este bine evidențiat în RIM. Astfel, de multe ori este util ca titularii să completeze lista de control și să o anexeze la RIM, cu indicarea locației unde se găsește informația respectivă în cadrul RIM. Acest lucru ușurează foarte mult munca de verificare a RIM și contribuie la evitarea unor erori din partea verificatorilor.

Se verifică mai întâi dacă întrebarea este relevantă pentru proiectul analizat. Dacă nu, atunci se notează

„NU” în coloana „Relevanță”, și invers: dacă este relevantă, se notează „Da”. Pentru întrebările relevante se analizează dacă informațiile prezentate în RIM sunt suficiente pentru luarea unei decizii, caz în care se notează „Da” în coloana „Tratată adecvat?”. Dacă nu sunt suficiente, atunci se trece la ultima coloană unde se notează necesarul de informații suplimentare pentru ca RIM să răspundă eficient la întrebarea respectivă.

Tabelul 16 Liste de control pentru verificarea calității RIM

1

DESCRIEREA PROIECTULUI

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da/Nu

Tratată adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

Obiectivele si caracteristicile fizice ale proiectului

1.

Este explicată necesitatea obiectivelor proiectului?

2.

Este descris programul pentru implementarea proiectului, detaliind durata estimativă, datele de început și de sfârșit ale construcției, funcționării și dezafectării? (aceasta trebuie să includă fazele diferitelor activități din

cadrul fazelor principale ale proiectului)

3.

Sunt descrise toate componentele importante ale proiectului? (vezi Lista de Activități din Ghidul pentru etapa de Definirea Domeniului)

4.

Este identificată localizarea fiecărei părți din proiect folosind hărți, planuri

și diagrame?

5.

Este descris amplasamentul proiectului? (inclusiv cota terenului, clădiri, structuri, lucrări subterane, lucrări de coastă, instalații de depozitare, ape,

spatii verzi, coridoare de acces, granițe)

6.

Pentru lucrările de tip liniar, sunt descrise traseul, aliniamentele orizontale

si verticale, excavațiile si lucrările de terasament?

7.

Sunt descrise toate activitățile implicate in construcția proiectului?

(incluzând cerințele de utilizare a terenului, organizare de șantier)

8.

Sunt descrise toate activitățile implicate in funcționarea proiectului? (incluzând cerințele de utilizare a terenului și lucrările de demolare)

9.

Sunt descrise toate activitățile implicate in dezafectarea proiectului? (ex. includerea, demontarea, demolarea, degajarea, refacerea terenului,

refolosirea amplasamentului etc.)

10.

Sunt descrise orice alte servicii adiționale necesare proiectului (ex. cai de acces, canalizare, depozitarea deșeurilor, electricitate, telecomunicații)

sau dezvoltări (ex. drumuri, porturi, linii de înaltă tensiune, conducte)

11.

Sunt descrise orice alte dezvoltări ulterioare posibil sa apară ca urmare a proiectului? (ex. noi locuințe, drumuri, alimentare cu apa sau canalizare,

extragerea agregatelor, alte lucrări de infrastructura)

12.

Sunt identificate orice alte activități existente care vor fi modificate sau

schimbate ca o consecință a proiectului?

13.

Sunt identificate orice alte dezvoltări existente sau planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative?

14.

A fost descris întreg proiectul, de ex. inclusiv toate lucrările asociate /

auxiliare?

15.

Sunt excluse din evaluare acele activități descrise ca parte a "întregului proiect"? Sunt justificate astfel de excluderi? (de exemplu, activitățile asociate / auxiliare pot fi incluse fie pentru că intră sub incidența directivei (anexa I sau II), fie pentru că pot fi considerate ca parte integrantă a principalelor lucrări de infrastructură care utilizează "testul de centru de

greutate". Privind lucrările asociate și auxiliare a fost publicat de Comisia

Europeană un ghid disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Note%20-

% 20Interpretation% 20of% 20Directive% 2085-337-EEC.pdf)

Mărimea proiectului

16.

Suprafața de teren ocupata de fiecare dintre componentele permanente ale proiectului este cuantificata si indicate pe o harta? (inclusiv căile de

acces asociate, amenajarea teritoriului și facilitățile auxiliare)

17.

Suprafața de teren ceruta temporar pentru construcție este cuantificata si

indicate pe o harta?

18.

Sunt descrise refacerea stării inițiale si folosințele ulterioare ale terenului ocupat temporar cu activitățile implicate de proiect? (de exemplu

utilizarea terenului pentru minerit sau exploatare)

19.

Este identificata mărimea oricăror structuri sau altor lucrări de dezvoltate ca parte a proiectului? (ex. suprafață si înălțimea construcțiilor, mărimea excavațiilor, suprafață sau înălțimea instalațiilor tehnice, înălțimea unor structuri cum ar fi taluzul, podurile, coșurile de fum, debitul si adâncimea

apei)

20.

Sunt descrise forma și aspectul oricăror structuri sau altor lucrări dezvoltate ca parte a proiectului? (ex. tipul, finisajul și culoarea materialelor, arhitectura clădirilor și structurilor, speciile de plante,

suprafețele de teren etc.)

21.

Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau altele similare, sunt descrise numărul precum și alte caracteristici ale noii populații sau mediului de

afaceri?

22.

Pentru proiectele ce presupun strămutarea populației sau afacerilor acesteia, este descris numărul sau alte caracteristici ale populație

strămutate?

23.

Pentru noile infrastructuri de transport sau proiecte generatoare de trafic intens, sunt descrise tipul, volumul, distribuția temporală și geografică a

traficului generat sau diversificat ca o consecință a proiectului?

Procese de producție si resurse utilizate

24.

Sunt descrise toate procesele implicate în funcționarea proiectului? (ex. procese de fabricație, producerea de materii prime de bază, practici

agricole și silvice, procese de extracție)

25.

Sunt descrise tipul si cantitatea de produse finite rezultate din proiect? (acestea pot fi produse primare sau fabricate, bunuri cum ar fi energia sau apa, sau servicii cum ar fi locuințe, transport, comerț, recreere, educație,

servicii ale municipalității (apa, gunoi etc. )

26.

Sunt discutate tipurile si cantitățile de materii prime si de energie necesare pentru construcție si funcționare? (incluzând apă, sol, teren,

biodiversitate)

27.

Sunt discutate implicațiile extracției de materii prime asupra mediului?

(incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)

28.

Este discutata eficienta și sustenabilitatea folosirii energiei si materiilor

prime? (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea)

29.

A fost identificat si cuantificat orice material periculos folosit, stocat, manevrat sau produs in cadrul proiectului?

30.

A fost discutat transportul de materii prime, inclusiv resurse naturale (incluzând apa, solul, terenul și biodiversitatea) si creșterea traficului implicat? (inclusiv transportul auto, feroviar si naval)

31.

Au fost discutate implicațiile sociale și socio-economice relevante din punct de vedere al mediului? Va fi creat sau pierdut un loc de muncă ca rezultat al Proiectului, de exemplu?

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

32.

Sunt estimate planurile de acces si creșterea traficului pentru transportul muncitorilor si vizitatorilor?

33.

Este discutata cazarea si furnizarea de servicii pentru angajații temporari sau permanenți ai proiectului? (întrebare relevanta pentru proiectele care necesita migrarea unei substanțiale forte de munca in zona in perioada

construcției sau pe termen lung)

Deșeuri si emisii

34.

Sunt identificate tipurile si cantitățile de deșeuri solide generate de proiect? (inclusiv deșeuri provenite din construcții si demolare, pierderi suplimentare, deșeuri din procese tehnologice, produse secundare, plus producție sau rebuturi, deșeuri periculoase, deșeuri menajere sau comerciale, deșeuri provenite din curățarea amplasamentului, deșeuri agricole sau forestiere, deșeuri miniere, deșeuri din dezafectare)

35.

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea deșeurilor

solide produse de proiect?

36.

Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea, transportul si depozitarea finala a acestor deșeuri?

37.

Au fost discutate locațiile pentru eliminarea finală a tuturor deșeurilor solide, luând în considerare Planul (planurile) de gestionare a deșeurilor în

cauză?

38.

Sunt identificate tipurile si cantitățile de efluenți lichizi generate de proiect? (inclusiv scurgerea si descărcarea, deșeuri din procese tehnologice, ape de răcire, ape uzate, ape uzate epurate)

39.

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor

efluenților lichizi produși de proiect?

40.

Sunt descrise metodele pentru colectarea, depozitarea, tratarea,

transportul si depozitarea finala a acestor efluenți lichizi?

41.

Este discutat amplasamentul depozitarii finale a tuturor efluenților lichizi?

42.

Sunt identificate tipul si cantitățile de emisii de poluanți gazoși si de pulberi generate de proiect? (inclusiv emisii din proces, emisii spontane, emisii din arderea combustibililor fosili din surse staționare si mobile, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, mirosuri)

43.

Este discutata compoziția si toxicitatea sau periculozitatea tuturor

emisiilor in atmosfera produse de proiect?

44.

Sunt descrise metodele de colectare, tratare si eliminarea finala a acestor emisii?

45.

Sunt identificate caracteristicile surselor de emisii in atmosfera precum si

caracteristicile acestor eliminări? (ex. localizarea, înălțimea coșului de evacuare, viteza si temperatura emisiei etc.)

46.

Au fost descrise metodele de captare, tratare și stocare a acestor emisii?

47.

Au fost identificate locațiile pentru stocarea tuturor emisiilor și au fost identificate caracteristicile unității de stocare? (de exemplu, tipul de

unitate de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate)

48.

Este discutat potențialul de recuperare a resurselor din deșeuri si reziduuri? (inclusiv refolosirea, reciclarea sau recuperarea energiei din

deșeuri solide sau efluenți lichizi)

49.

Sunt identificate si cuantificate toate sursele de zgomot, căldura, lumina sau alta forma de radiație electromagnetica provenite din proiect?

(inclusive echipamente, procese, lucrări de construcții, trafic etc.)

50.

Sunt discutate metodele de estimare a cantităților și compoziției tuturor

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

in timpul construcției

in timpul funcționarii

in timpul dezafectării

reziduurilor și emisiilor identificate (precum și eventualele dificultăți)?

51.

Este discutată incertitudinea legată de estimările reziduurilor și emisiilor?

Riscuri de accidente și pericole

52.

Este discutat orice risc asociat cu proiectul?

alunecări de teren etc.)

53.

Sunt descrise măsurile de prevenire și modul de răspuns la accidente și evenimente nedorite? (măsuri de prevenire, pregătire, planuri pentru

orice incidente, planuri de urgență etc.)

54.

Există un plan care detaliază pregătirea pentru o situație de urgență (de

exemplu, sugerată ca parte a măsurilor de atenuare în RIM)?

55.

Este acest plan în conformitate cu alte cerințe ale legislației UE, în special Directiva Seveso (Directiva 2012/18 / UE privind controlul riscurilor de accidente majore care implică substanțe periculoase) care se referă la

planurile de urgență?

Alte întrebări pentru descrierea proiectului

56.

Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera necesare

57.

….

58.

………….

59.

………………..

60.

……………………..

din manevrarea materialelor periculoase

datorită focului, exploziilor

datorită accidentelor de trafic

avarii

expunerea proiectului la dezastre naturale (cutremure, inundații,

2.

DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU POSIBIL AFECTATI DE PROIECT

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da/Nu

Tratata adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

Aspecte ale stării actuale a mediului

1.

Sunt descrise folosințele existente și împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect și este identificată populația ce locuiește sau folosește terenul? (inclusiv folosirea ca reședințe, spatii comerciale, industriale, de

recreere și agrement, clădiri structuri sau alte întrebuințări)

2.

Sunt descrise topografia, geologia, solul și împrejurimile terenului ce va fi

ocupat de proiect?

3.

Sunt descrise trăsăturile semnificative ale topografiei și geologiei arealului și sunt descrise starea și folosința terenului? (inclusiv calitatea solului,

stabilitatea și eroziunea, folosința agricolă și calitatea suprafeței agricole)

4.

Biodiversitatea terenului / mării potențial afectată precum și habitatele de pe terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect și împrejurimile acestuia,

sunt descrise și ilustrate pe o hartă corespunzătoare?

5.

Sunt descrise populațiile speciilor și caracteristicile habitatelor care pot afectate de proiect și sunt definite orice specii protejate sau desemnate a

fi protejate?

6.

Sunt descrise siturile Natura 2000 care pot fi afectate de proiect?

7.

Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele de suprafață curgătoare și stătătoare, apele subterane, delta, ape de coastă și marine), inclusiv scurgerea și drenajul? (întrebarea nu este relevantă dacă factorul de

mediu apa nu este afectat de proiect)

8.

Sunt descrise hidrologia, calitatea apei și folosința oricărei surse de apă care poate fi afectată de proiect? (inclusiv folosința pentru alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, îmbăiere, agrement, navigație, evacuarea

efluentului)

9.

Sunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale precum și calitatea aerului în arealul respectiv? (întrebarea nu este relevantă dacă

atmosfera nu va fi afectată de proiect)

10.

Este descrisă calitatea aerului înconjurător în zona proiectului, incluzând,

acolo unde este relevant, valori limită conform legislației în vigoare?

11.

Este descrisă situația existentă privind zgomotul? (întrebarea nu este

relevantă dacă mediul acustic nu va fi afectat de proiect)

12.

Este descrisă situația existentă privind radiațiile de lumină, căldură și alte forme de radiație electromagnetică (întrebarea nu este relevantă dacă

aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de proiect)

13.

Sunt descrise bunurile materiale din arealul respectiv care pot fi afectate de proiect? (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de

apă)

14.

Sunt descrise toate amplasamentele sau caracteristicile siturilor arheologice, istorice, arhitecturale sau cele de importanță culturală din

zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv orice alt sit protejat?

15.

Este descris peisajul natural sau urban al arealului ce va fi afectat de

proiect, inclusiv orice peisaj protejat?

16.

Sunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-economice din arealul respectiv (ex. gradul de ocupare a forței de muncă)?

17.

Sunt descrise toate modificările ulterioare sub toate aspectele referitoare

la mediu, care pot apare în absența proiectului?

Colectarea datelor și metodele de efectuare a investigărilor

18.

Mărimea zonei investigată prin studiu a fost definită suficient de cuprinzător, astfel încât să includă toate suprafețele posibil a fi afectate

semnificativ de proiect?

19.

Au fost contactate toate agențiile/autoritățile/ instituțiile locale și naționale relevante pentru culegerea datelor de bază privind mediul?

20.

Au fost investigate toate sursele de date și informații din baze de date

existente, servicii gratuite și alte evaluări de impact de mediu relevante?

21.

Sursele datelor și informațiilor asupra mediului existent au fost indicate

corect în referirile bibliografice?

22.

Este furnizată o justificare cu privire la care seturi de date existente au fost

(sau nu) invocate, spre deosebire de altele?

23.

Sunt descrise metodele folosite, dificultățile întâmpinate și incertitudinile cu privire la date, atunci când s-au întreprins studii/cercetări pentru

caracterizarea stării mediului în situația fără proiect?

24.

Metodele folosite au fost corespunzătoare scopului urmărit?

25.

Metodele utilizate pentru prezicerea impactului asupra schimbărilor

climatice au fost descrise? (dacă este relevant)

26.

Metodele utilizate pentru prezicerea impactului schimbărilor climatice asupra proiectului au fost descrise? (dacă este relevant)

27.

Este discutată incertitudinea legată de predicțiile evoluției schimbărilor

climatice? (dacă este relevant)

28.

A fost luată în considerare evaluarea ciclului de viață al Proiectului pentru a descrie impactul proiectului asupra schimbărilor climatice? (dacă este

relevant)

29.

Există lipsuri importante cu privire la datele care descriu starea existentă a mediului; sunt explicate mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a

suplini aceste lipsuri?

30.

Dacă au fost necesare investigații pentru a descrie starea existentă a mediului, dar ele nu s-au putut efectua, sunt explicate motivele și sunt indicate propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la o etapă

ulterioară?

Alte întrebări pentru descrierea proiectului

Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera necesare

Ex. :

………..

……………….

3.

DESCRIEREA POSIBILELOR EFECTE SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI INCLUSIV A CELOR TRANSFRONTIERA

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da / Nu

Tratata adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

Domeniul efectelor

1.

Este descris procesul prin care s-a definit domeniul studiului de impact? (vezi Ghidul pentru definirea domeniului)

2.

Este evident faptul că definirea domeniului a fost abordată în mod

sistematic?

3.

Este evident că s-a efectuat o consultare riguroasă la definirea

domeniului?

4.

Sunt prezentate comentariile și punctele de vedere rezultate în urma consultărilor?

Prognoza efectelor directe

5.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra folosinței terenului, populației și proprietății?

6.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe

asupra aspectelor geologice și caracteristicilor solului?

7.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra biodiversității, inclusiv florei și faunei precum și habitatelor? (dacă

este relevant, sunt făcute referiri la siturile Natura 2000?)

8.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe

asupra hidrologiei și calității apei?

9.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra folosirii mediului acvatic? (dacă este relevant, sunt făcute referiri

la Planul de management bazinal aferent?)

10.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra calității aerului? (dacă este relevant sunt făcute referiri la Planurile

de calitate a aerului?)

11.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe

asupra climei?

12.

Sunt descrise și sunt cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra mediului acustic (zgomot și vibrații)? (dacă este relevant, sunt

făcute referiri la hărțile de zgomot?)

13.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe ale

radiației termice, luminoase, și ale altor forme de radiație electromagnetică?

14.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra bunurilor materiale și epuizarea resurselor naturale neregenerabile

(combustibili fosili, minereuri)?

15.

Sunt descrise efectele primare directe asupra așezărilor sau peisajelor de importanță culturală?

16.

Sunt descrise și ilustrate, dacă este cazul, efectele primare directe asupra

calității peisajului natural și asupra punctelor cu priveliște deosebită?

17.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare directe asupra

demografiei, condițiilor socio-economice din zonă?

18.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele secundare cauzate de efectele primare asupra oricăror aspecte ale mediului? (ex. efecte asupra faunei, florei sau habitatelor cauzate de poluarea solului, aerului sau apei și de zgomot, efecte asupra folosințelor de apă cauzate de modificările în hidrologia sau calitatea apei, efecte asupra vestigiilor arheologice cauzate

de desecarea solului)

19.

Prognozarea efectelor secundare, temporare, pe termen scurt,

permanente, pe termen lung, accidentale, indirecte și cumulative

20.

Sunt descrise efectele temporare/pe termen scurt produse în timpul construcției sau în timpul unor faze limitate ale funcționării proiectului sau

în timpul dezafectării?

21.

Sunt descrise efectele permanente asupra mediului cauzate de

construcția, funcționarea sau dezafectarea proiectului?

22.

Sunt descrise efectele pe termen lung asupra mediului provocate de funcționarea proiectului pe durata de viață sau provocate de creșterea

gradului de poluare, inclusiv GES, asupra mediului în zona studiată?

23.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele care pot apărea din accidente, evenimente neobișnuite sau expunerea proiectului la dezastre

naturale sau antropice?

24.

Sunt descrise efectele asupra mediului provocate de activitățile auxiliare? (activitățile auxiliare fac parte din proiect dar în mod obișnuit sunt localizate la distanță față de proiectul principal; ex. construcția rutelor de

acces și infrastructurii, traficul, extragerea agregatelor sau materiei prime,

generarea și alimentarea cu energie electrică, depozitarea efluenților și

deșeurilor)

25.

Sunt descrise efectele indirecte asupra mediului provocate de dezvoltarea firească a zonei? (dezvoltare firească înseamnă proiecte suplimentare, care nu fac parte din proiectul principal, stimulate să apară prin implementarea proiectului; ex. pentru furnizarea de mărfuri noi sau servicii necesare proiectului, găzduirea noii populații sau afaceri stimulate

de proiect)

26.

Sunt descrise efectele asupra mediului produse de proiect care se

cumulează cu cele ale altor proiecte existente sau planificate în zonă?

27.

Sunt identificate în mod corespunzător extinderea geografică, durata,

frecvența, reversibilitatea și probabilitatea apariției fiecărui efect?

Prognozarea efectelor asupra sănătății populației și aspecte ale dezvoltării durabile

28.

Sunt descrise și cuantificate, după caz, efectele primare și secundare asupra sănătății și bunăstării populației? (ex. efecte asupra sănătății provocate de emiterea de substanțe toxice în mediu, riscuri asupra sănătății provenind din pericole majore asociate cu proiectul, efecte cauzate prin schimbarea vectorilor boală, schimbări în condițiile de viață,

efecte asupra grupurilor vulnerabile

29.

Este discutat, după caz, impactul asupra problemelor cum ar fi biodiversitatea, mediul marin, schimbări climatice globale, utilizarea

resurselor naturale și riscurile de dezastre?

Evaluarea importanței efectelor

30.

Semnificația sau importanța fiecăruia dintre efectele prognozate este discutată în raport cu conformarea la cerințele legale și cu numărul, importanța și sensibilitatea populației, resurselor sau altor receptori

afectați?

31.

Evaluarea efectelor s-a realizat prin compararea cu cerințele standardelor și normativelor naționale sau/și ale recomandărilor internaționale?

32.

Efectele pozitive asupra mediului sunt descrise la fel de bine ca și cele

negative?

Metode de evaluare a impactului

33.

Sunt descrise metodele folosite pentru prevederea efectelor și sunt discutate în totalitate motivele pentru alegerea lor, dificultățile

întâmpinate și incertitudinile asupra rezultatelor obținute?

34.

Dacă există incertitudine în ce privește detaliile precise ale proiectului și impactul său asupra mediului, sunt descrise prognozele pentru cea mai

nefavorabilă situație?

35.

Dacă au fost dificultăți în prelucrarea datelor necesare în prognozarea și evaluarea efectelor, sunt discutate aceste dificultăți și implicațiile lor

asupra rezultatelor?

36.

Este descrisă clar baza de evaluare a semnificației și importanței

impactului?

37.

Este descris impactul rezidual (rămas după ce s-au întreprins toate măsurile de limitare a efectelor)?

38.

Nivelul de tratare al fiecărui efect este corespunzător importanței sale pentru luarea deciziei de emitere a acordului de mediu? Comentariile din studiu sunt focalizate pe problemele cheie și sunt evitate informațiile

irelevante sau inutile?

39.

S-a acordat o atenție corespunzătoare celor mai severe efecte negative ale

proiectului și mai puțină atenție efectelor mai puțin importante?

Alte întrebări pentru descrierea proiectului

Se vor înscrie întrebările pe care ACPM le va considera necesare

Este descris, după caz, posibilul impact transfrontieră al proiectului?

Au fost luate în considerare, în vederea evitării dublei evaluări, rezultatele disponibile ale altor evaluări relevante în temeiul legislației comunitare

sau naționale în pregătirea RIM? Dacă da, cum a fost făcut acest lucru?

……………….

4,

ALTERNATIVELE CONSIDERATE

Nr.

Întrebarea

Relevanța

Tratata

Ce informații

crt.

Da/Nu

adecvat?

suplimentare

sunt necesare

1.

Au fost examinate și evaluate diferitele Alternative sugerate în timpul

stabilirii domeniului evaluării și, dacă nu, a fost furnizată o justificare?

2.

Titularii și experții care pregătesc RIM, au identificat și evaluat alternative suplimentare (altele decât cele sugerate în timpul definirii domeniului

evaluării)?

3.

Este descris procesul prin care a fost dezvoltat proiectul și sunt luate în considerare alternativele din timpul acestui proces? (vezi tipurile de

variante din Ghidul pentru etapa de definire a domeniului)

4.

Au fost descrise Alternativele la designul proiectului în timpul acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de stabilire a

domeniului evaluării)

5.

Au fost descrise Alternativele la tehnologia proiectului în timpul acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de stabilire a

domeniului evaluării)

6.

Au fost descrise Alternativele la locația proiectului în timpul acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de stabilire a

domeniului evaluării)

7.

Au fost descrise Alternativele la mărimea proiectului în timpul acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de stabilire a

domeniului evaluării)

8.

Au fost descrise Alternativele la amploarea proiectului în timpul acestui proces? (pentru asistență, a se vedea și instrucțiunile privind tipurile de alternative care ar putea fi relevante în ghidul privind etapa de stabilire a

domeniului evaluării)

9.

Este descris scenariul de bază sau scenariul “Fără proiect”

10.

Alternativele sunt realiste? Sunt ele alternative veritabile pentru proiect?

(îndeplinesc obiectivele proiectului?)

11.

Sunt explicate principalele motive ale alegerii proiectului propus, inclusive

toate motivele din punct de vedere al protecției mediului?

12.

Sunt comparate principalele efecte asupra mediului produse de proiect cu

cele ale alternativelor studiate?

13.

În evaluarea alternativelor sunt luate în considerare și măsurile de reducere?

Alte întrebări cu privire la alternative:

5.

DESCRIEREA MASURILOR DE REDUCERE A EFECTELOR

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da/Nu

Tratata adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

1.

Acolo unde sunt efecte adverse semnificative asupra oricărui factor de

mediu, este discutată posibilitatea reducerii acestor efectelor?

2.

Sunt descrise clar toate măsurile pe care titularul propune să le implementeze pentru a reduce efectele adverse și sunt explicate clar

efectele acestor măsuri asupra mărimii și semnificației impactului?

3.

Au fost descrise eventualele efecte negative ale strategiei de atenuare propuse?

4.

Dacă efectul măsurilor de reducere asupra mărimii și semnificației

impactului este incert, este explicat acest lucru?

5.

Este clar faptul că titularul s-a angajat să implementeze măsurile de reducere propuse sau, dimpotrivă, este clar că aceste măsuri de reducere

sunt doar sugestii și recomandări?

6.

Măsurile de atenuare acoperă atât etapele de construcție cât și cele

operaționale ale Proiectului?

7.

Sunt explicate motivele titularului pentru alegerea măsurilor de reducere

propuse?

8.

Sunt definite clar responsabilitățile pentru implementarea acestor măsuri, inclusiv fondurile necesare?

9.

Acolo unde nu se pot aplica măsurile de reducere a efectelor negative semnificative sau dacă titularul nu a propus nici un fel de reducere, este

explicat clar acest lucru?

10.

Este evident faptul că echipa de evaluare a impactului și titularul proiectului au luat în considerare toate variantele posibile de evitare, reducere sau compensare a impactului inclusiv prin variante de amplasamente, variante de proiectare, metode și procese, epurarea efluenților finali, schimbări în planurile de implementare și practicile

manageriale etc.?

Alte întrebări

Se completează de către autoritatea competentă pentru protecția

mediului ..............

………………….

…………………

6.

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da/Nu

Tratata adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

1.

În cazul în care se așteaptă efecte negative asupra oricărui aspect al

mediului, a fost discutat potențialul de monitorizare al acestor efecte?

2.

Măsurile pe care dezvoltatorul le propune pentru a le monitoriza sunt

descrise clar și au obiectivul clar explicat?

3.

Este clar dacă titularul a făcut un angajament ferm pentru punerea în aplicare a programului de monitorizare propus sau că măsurile de

monitorizare nu sunt doar sugestii sau recomandări?

4.

Au fost explicate motivele titularului pentru alegerea programului de

monitorizare propus?

5.

Au fost clar definite responsabilitățile pentru implementarea monitorizării, inclusiv rolurile, responsabilitățile și resursele?

6.

În cazul în care monitorizarea efectelor adverse nu este posibilă sau dacă titularul a ales să nu propună măsuri de monitorizare, au fost explicate în

mod clar motivele pentru aceasta?

7.

Este evident că experții care elaborează RIM și titularul au luat în considerare întreaga gamă posibilă de măsuri de monitorizare, inclusiv măsuri de monitorizare care să acopere toate cerințele legale de mediu existente, măsuri de monitorizare care derivă din altă legislație și pentru care trebuie evitată duplicarea, monitorizarea măsurilor de atenuare (asigurarea efectelor semnificative așteptate sunt atenuate conform planificării), măsuri de monitorizare capabile să identifice efecte

importante neprevăzute?

8.

Au fost propuse măsuri pentru monitorizarea și gestionarea impacturilor

reziduale?

Alte întrebări

Se completează de către autoritatea competentă pentru protecția

mediului ..............

………………….

…………………

7.

CALITATEA RIM

Nr. crt.

Întrebarea

Relevanța Da/NU

Tratata adecvat?

Ce informații suplimentare

sunt necesare

Calitatea prezentării

1.

Studiul de impact/evaluarea impactului asupra mediului se prezintă în

unul sau mai multe documente clar definite?

2.

Documentul este organizat logic și este structurat clar astfel încât cititorul

să poată localiza informația cu ușurință?

3.

Exista un cuprins la începutul fiecărui document?

4.

Există o descriere clară a procesului de evaluare?

5.

Prezentarea este comprehensivă dar concisă, evitându-se datele și

informațiile irelevante?

6.

Prezentarea face uz efectiv de tabele, figuri, hărți, fotografii și alte tipuri

de materiale grafice?

7.

Prezentarea folosește anexe pentru a prezenta în detaliu datele care nu

sunt esențiale în înțelegerea textului principal?

8.

Analizele și concluziile sunt susținute adecvat cu date și dovezi?

9.

Sursele datelor sunt menționate corect?

10.

Este folosită o terminologie adecvată și consecventă pe tot parcursul

documentului?

11.

Raportul este un document unitar? De la o secțiune la alta, se fac trimiteri

utile pentru cel care citește?

12.

Prezentarea este corectă în mod demonstrabil și, pe cât posibil, imparțială și obiectivă?

Rezumat fără caracter tehnic

13.

Studiul de impact include un rezumat fără caracter tehnic?

14.

Rezumatul furnizează o descriere concisă dar comprehensivă a proiectului, a mediului, a efectelor proiectului asupra mediului și a propunerilor de

reducere ale acestora?

15.

Rezumatul subliniază orice incertitudini semnificative despre proiect și

efectele sale asupra mediului?

16.

Rezumatul se referă la procesul de reglementare pentru proiect și la rolul

evaluării impactului în acest proces?

17.

Rezumatul include prezentarea generală a modului de abordare în evaluarea impactului?

18.

Rezumatul este scris într-un limbaj fără caracter tehnic, evitându-se

termenii tehnici, datele detaliate și prezentările cu caracter științific?

19.

Poate fi ușor de înțeles pentru public?

Experți și expertiză

20.

Competența experților, responsabili de pregătirea RIM, este indicată sau explicată în alt mod în RIM?

21.

Titularul a respectat cerințele și practicile legale naționale și locale pentru

selectarea experților responsabili cu pregătirea RIM?

Alte întrebări privind calitatea prezentării

22.

23.

Liste de control pentru verificarea calității studiului EA

Listele de control pentru verificarea calității studiului EA sunt prezentate în Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din 13.01.2010 și sunt redate în continuare.

Cantitatea de informație necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite proiecte și pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de foarte puțină informație pentru anumite proiecte, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informație. Pentru a reflecta aceste cerințe diferite de informare, abordarea pentru analiza calității trebuie să fie proporțională cu nivelul de informație cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată și să permită judecăți conforme cu cantitatea de informație.

Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:

A = informația furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile și obiective;

B = informația furnizată nu este completă, însă, în circumstanțele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile și obiective;

C = informația furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative și va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile și obiective;

D = informația furnizată este complet inadecvată și nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidențiate.

Fiecare criteriu primește câte un calificativ de la A la D și la sfârșitul fiecărei secțiuni cu criterii, secțiunea, în ansamblul ei, primește un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secțiuni, tot așa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanță mai mare în anumite circumstanțe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secțiunea 1 din Lista de control pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secțiune este de categoria

D. La sfârșitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.

Lista de control este utilizată de autoritățile competente pentru protecția mediului. Secțiunile acestei liste vor fi completate în funcție de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un proiect supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a soluțiilor alternative sau etapa de analiză a măsurilor compensatorii, respectivele secțiuni din Lista de control pentru analiza calității studiului de evaluare adecvată nu se vor completa.

Tabelul 17 Listă de control pentru verificarea calității studiului de evaluare adecvată

Nr. crt.

Întrebarea

Calificativ (A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Obiectivele proiectului

1.

Scopurile/Obiectivele proiectului au fost integral explicate?

2.

Au fost furnizate planuri, diagrame și hărți prin care se identifică locația exactă a

proiectului?

3.

Există informații în documentație despre dimensiunea, scara, suprafața și

utilizarea/gradul de acoperire a terenului de către proiect?

4.

Documentația oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare etc.) și care vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementare a proiectului?

5.

Sunt descrise resurse naturale necesare pentru construcție/ funcționare și dezafectare

ale PP (resursele de apă, materialele de construcție și prezența umană)?

6.

Resursele naturale necesare pentru implementarea proiectului vor fi utilizate din cadrul

ariei naturale protejate?

7.

Prezintă eșalonarea perioadei de implementare a proiectului: durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului etc.?

8.

Prezintă activitățile care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului?

9.

Prezintă modalitățile de eliminare a deșeurilor care rezultă sau alte reziduuri (inclusiv cantități) și modul lor de evacuare/eliminare?

10.

Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (relocări de conducte,

rețele electrice etc., locația lor și modalitatea de construcție)?

11.

Criterii suplimentare, după caz

12.

Calificativ general, secțiunea 1

2

Efecte cumulative

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Au fost identificate toate proiecte care pot avea, singure sau în combinație cu alte

proiecte, impact negativ semnificativ asupra siturilor Natura 2000?

2.

Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate?

3.

A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerație efectele

cumulative?

4.

Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?

5.

Criterii suplimentare, după caz

6.

Calificativ general, secțiunea 2

3

Descrierea sitului Natura 2000

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Prezintă date privind aria naturală de importanță comunitară: suprafața, structura peisajului, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea PP, factorilor biotici și abiotici cu rol în menținerea pe termen lung a speciilor și habitatelor

de importanță comunitară?

2.

2Prezintă date privind distribuția speciilor și/sau habitatelor de importanță comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului?

3.

3Prezintă date privind funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor afectate și relația acestora cu ariile naturale protejate de importanță comunitară învecinate?

4.

Descrie tipul de habitat, oferind informații privind mărimea și locația acestuia, speciile

caracteristice?

5.

Prezintă informații privind statutul favorabil de conservare a speciilor și/sau habitatelor

de interes comunitar?

6.

Prezintă date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate:

evoluția numerică a populației în cadrul ariei naturale protejate de importanță comunitară;

mărimea populației (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populației la fiecare specie posibil afectată de implementarea proiectului), cât și procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea proiectului;

date privind faptul că numărul populației de specii afectate nu va fi redus prin implementarea proiectului;

suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe

termen lung?

7.

Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanță comunitară, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de

funcționare?

8.

Identifică starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de importanță

comunitară, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor?

9.

Prezintă măsurile de conservare planificate care au potențialul de a influența statutul

ariei naturale protejate de importanță comunitară în viitor?

10.

Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informațiilor privind

speciile și habitatele de importanță comunitară afectate?

11.

Precizează organizațiile/instituțiile/specialiști implicate/implicați în obținerea informațiilor privind speciile și habitatele de importanță comunitară afectate de implementarea PP, inclusiv detalii despre acestea/aceștia (experiență, activitatea în

domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)?

12.

Criterii suplimentare, după caz

13.

Calificativ general, secțiunea 3

4

Încadrarea în procedura de evaluare

Calificativ (A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Dacă au fost identificate impacturi potențiale semnificative, acestea au fost clar

explicate?

2.

Au fost evidențiate metodologiile utilizate în procesul de încadrare?

3.

Se evidențiază clar în documentație că a fost luată în considerare posibilitatea

impacturilor cumulate ale altor proiecte?

4.

Criterii suplimentare, după caz

5.

Calificativ general, secțiunea 4

5

Evaluarea impactului

Calificativ

Comentarii

(A /B/ C/ D)

1.

Metodele de evaluare și predicție sunt clar explicate, iar sursele de informație

specificate sunt pe deplin justificate?

2.

Efectele proiectului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sunt în

totalitate explicate?

3.

Orice pierdere din suprafața ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor populației speciei este cuantificată și evaluată sub raportul impactului asupra

obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate și asupra habitatelor și speciilor?

4.

Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate datorită perturbării, degradării,

fragmentării și modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate și explicate?

5.

A fost identificat și evaluat impactul asupra integrității ariei naturale protejate de importanță comunitară, ținându-se cont de structura, funcțiile ecologice și obiectivele

de conservare, precum și de vulnerabilitatea acestora la modificări?

6.

A fost identificat și evaluat impactul direct și indirect?

7.

A fost identificat și analizat impactul pe termen scurt sau lung?

8.

A fost identificat și evaluat impactul din faza de construcție, de operare și de dezafectare?

9.

Au fost identificate PP care pot provoca, în combinație cu alte PP, impact cumulativ

asupra ariei naturale protejate de importanță comunitară?

10.

A fost evaluat impactul cumulativ?

11.

Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi identificate impacturile cumulative?

12.

A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare impacturile cumulative?

13.

Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor?

14.

Au fost analizați indicatorii-cheie cuantificabili pe baza cărora a fost evaluată semnificația impactului?

15.

Criterii suplimentare, după caz

16.

Calificativ general, secțiunea 5

6

Măsuri de reducere a impactului

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Se evidențiază clar că măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu și

lung prin mecanisme legislative și financiare?

2.

A fost evaluat impactul cauzat de proiect, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului?

3.

A fost evaluat impactul rezidual cauzat de proiect după implementarea măsurilor de

reducere a impactului?

4.

A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de proiect, fără a lua în considerare măsurile

de reducere a impactului?

5.

A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de proiect, după implementarea

măsurilor de reducere a impactului?

6.

Au fost identificate și descrise măsurile de reducere a impactului?

7.

Există calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului?

8.

Este specificată persoana juridică sau fizică responsabilă de implementarea măsurilor de

reducere a impactului?

9.

Criterii suplimentare, dacă este nevoie

10.

Calificativ general, secțiunea 6

7

Soluții alternative

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Au fost identificate toate soluțiile alternative fezabile?

2.

A fost evaluată integral în mod distinct fiecare soluție alternativă identificată?

3.

Alternativele identificate au fost revizuite și evaluate?

4.

Analiza și evaluarea alternativelor de implementare a proiectului s-au făcut luându-se în considerare structura, funcțiile, obiectivele de conservare și statutul ariei naturale

protejate de importanță comunitară?

5.

5Dintre soluțiile alternative evaluate, alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puțin habitatele, speciile și integritatea ariei naturale protejate de

importanță comunitară?

6.

Orice constatare care avansează ideea că nu există soluții alternative este pe deplin

explicată și justificată?

7.

Criterii suplimentare, după caz

8.

Calificativ general, secțiunea 7

8

Motive imperative de interes public major

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Există motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială și economică, care să justifice implementarea proiectului într-o variantă care nu reduce

semnificativ impactul?

2.

Motivele care au stat la baza implementării proiectului conform art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și

completările ulterioare, au fost pe deplin explicate și argumentate?

3.

Criterii suplimentare, după caz

4.

Calificativ general, secțiunea 8

9

Măsuri compensatorii

Calificativ

(A /B/ C/ D)

Comentarii

1.

Este explicată natura măsurilor compensatorii în detaliu?

2.

Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în ceea ce privește capacitatea lor

de a asigura coerența rețelei ecologice Natura 2000?

3.

Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere financiar și tehnic?

4.

Reiese din studiu responsabilitatea implementării măsurilor compensatorii?

5.

Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de implementare care include în mod explicit obiectivele și regimul de monitoring și management?

6.

Se specifică că, în cazul în care în cadrul activității de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul inițial, vor fi

întreprinse acțiuni care să remedieze aceste aspecte?

7.

Criterii suplimentare, după caz

8.

Calificativ general, secțiunea 9

Calificativul general al calității studiului de evaluare

Articolul 6

(3) al Directivei Habitate cere realizarea evaluarii adecvate cand orice proiect, singur sau in combinatie cu alte planuri si proiecte, poate avea un effect semnificativ asupra siturilor Natura 2000 ( Arie Speciala de Protectie – SPA sub Directiva Pasari sau Arie Speciala de Conservare – SCI – sub Directiva Habitate). Exista deci o legatura clară cu procedura de evaluarea aimpactului asupra mediului, dar EIM acopera o mai mare zona, atata vreme cat trebuie sa consdidere intreaga biodiversitate si nu numai impactul asupra siturilor Natura 2000. Functie de natura si scara proiectului si a siturilor posibil a fi afectate de proiect, evaluarea impactului asupra mediului si evaluarea adecvata se pot derula concomitant, in alte cazuri date si infornmatii din evaluarea adecvata pot fi utilizate in cadrul procedurii EIM si invers.

Astfel, se recomandă ca EIM si EA să se deruleze concomitent, iar concluziile evaluării adecvate sa fie preluate in cadrul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Aspectele privind includerea schimbarilor climatice si a biodiversitatii in cadrul procedurii de evaluare a impactului de mediu sunt tratate pe larg in ghid. Listele de control sunt și ele adaptate în consecință.

Directiva 2008/98/EC privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, transpusă prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor

Directiva 2008/98/EC privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, transpusă prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, introduce o ierarhizare in cinci pasi a deseurilor , cu prevenirea generarii deseurilor pe primul l0 loc urmata de pregatirea desurilor pentru reutilizare, reciclare , valorificare, inclusiv

valorificarea

energiei

si

depozitarea

deseurilor

pe

ultimul

loc.

Noua

legislatie

permite incineratoarelor de deseuri municipale sa fie clasificate ca operatiuni de recuperare deoarece contribuie la generarea de energie de inalta eficienta astfel promovand utilizarea deseurilor pentru producerea de energie in incineratoare pentru deseuri municipale eficiente energetic si incurajeaza inovatiile in incinerarea deseurilor. In acest context este important sa se retina ca „valorificare ” inseamna orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general (pct. 24 din Anexa 1 la Legea 211/2001). Lista operatiunilor de valorificare, neexhaustiva, in Anexa 3 la Lege defineste R1 ca operatiune de valorificare inteleasa fiind ca „întrebuințarea în principal drept combustibil sau ca altă sursă de energie”.

Directiva 2012/18/UE privind controlul accidentelor majore produse de substanțe periculoase (SEVESO III) transpusă în legislația românească prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase

Principalele modificări aduse de așa-numita Directivă Seveso III sunt:

Actualizări tehnice pentru a ține seamă de modificările din UE în ceea ce privește clasificarea substanțelor

chimice.

În

anul

2008,

Consiliul

și

Parlamentul

European

au

adoptat

un Regulament (CE) No 1272/2008privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) a substanțelor și a amestecurilor (denumite anterior preparate), care aliniază legislația UE anterioară, cu GHS (Sistemul Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Produselor Chimice). La rândul său, acest Regulament a declanșat necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE SevesoII, deoarece domeniul său de aplicare se bazează pe clasificarea substanțelor chimice ale fostelor Directive care vor fi abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015.;

Un mai bun acces al cetățenilor la informații cu privire la riscurile care rezultă din activitățile companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în cazul unui accident;

Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso;

Accesul la justiție al cetățenilor cărora nu li s-a acordat acces la informațiile adecvat sau participare;

Standarde mai stricte pentru inspecțiile amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai eficientă a normelor de securitate.

ia

Documente strategice în sectorul schimbărilor climatice în Român a

Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfășurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un pas important în abordarea internațională a fenomenului schimbărilor climatice. Ca măsură de aliniere, în iulie 2013, Guvernul României a adoptat Decizia nr. 529/2013 privind Strategia Națională în Schimbări Climatice (2013-2020), care stabilește obiectivele post-Kyoto, țintele și acțiunile a două componente principale, respectiv reducerea concentrației gazelor cu efect de seră și adaptarea la schimbarea climatică. Ca stat membru al Uniunii EuropenE, România s-a implicat în mod responsabil în efortul internaționalîn vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice. astfel, prin Hotărârea nr. 739/2016 a fost aprobata Strategia Naționala privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (CRESC) și Planul Național de Acțiune pentru implementarea strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (PNASC), in vigare de la 20.10.2016

În ceea ce privește reducerea impactului schimbărilor climatice, factorul determinant îl constituie politicile de îndeplinire a țintei de la orizontul anului 2030 privind reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 și o îmbunătățire cu 27% a eficienței energetice, ambele în conformitate cu obligațiile României față de Uniunea Europeană. În ceea ce privește componenta de adaptare, România trebuie să răspundă impacturilor semnificative ale schimbărilor climatice pe care deja le resimte și care vor crește în viitor.

Obligațiile României în calitate de stat membru al UE includ participarea la mecanismul de limitare și comercializare al UE sau la Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) pentru toate instalațiile mari consumatoare de energie. Unitățile și operatorii mai mici din sectoarele cu consum mai mic de energie au ca obiective reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 19 % în 2020 față de nivelul aferent anului 2005. De asemenea, România s-a angajat să crească ponderea energiei din surse regenerabile în consumul de energie de la 18 % în 2005 la 24 % până în 2020. (Sursa:

http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-12-11_Declaratie_titular.pdf

)

Analiza OM 863/2002 și propuneri de revizuire in baza Directivei 2014/52/UE si a legislatiei relevante

Tabelul comparativ între OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

și Directiva 2014/52/UE cu evidențierea aspectelor asemănătoare si diferite ale

conținutul raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, precum si cu un set de concluzii/ recomandari care se vor reflecta in modul de adaptare a listelor de control, precum si in continutul propriu zis al ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este prezentat in continuare.

121

Tabel 2– Tabel comparativ OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și Directiva 2014/52/UE

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1

Informații generale

- informații despre titularul proiectului: numele și adresa

companiei titularului, numele, telefonul și faxul persoanei de

contact;

Nu sunt specificate in mod expres

Sunt informatii necesare ce se

incadreaza in fapt in descrierea generala

- informații despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului asupra mediului și al raportului la acest studiu:

numele și adresa (persoanei fizice sau juridice), numele,

telefonul și faxul persoanei de contact;

Pentru a garanta integralitatea și calitatea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului titularul proiectului se asigură că raportul de evaluare a impactului asupra mediului este pregătit de autori atestati

Se va inlocui sintagma "autor atestat" cu "expert competent". Propunem urmatoarea definitie pentru "experti competenti":Persoane fizice si juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele din cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si care se inscriu in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia

mediului

- denumirea proiectului;

nu specifica in mod expres

Sunt informatii necesare ce se incadreaza in fapt in descrierea generala

- descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia

(construcție, funcționare,

demontare/dezafectare/închidere/postînchidere);

OM 863/2002 prevede in continutul Raportului o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, a lucrărilor de

demolare necesare

1.

- durata etapei de funcționare;

OM 863/2002 prevede in continutul Raportului o descriere a principalelor caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului (în special, orice proces de producție), de exemplu, necesarul de energie și

OM 863/2002 nu prevede in continutul Raportului descrierea naturii și cantitatii materialelor și resursele naturale utilizate (inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea);

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

energia utilizată, natura si cantitatea materialelor

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- informații privind producția care se va realiza și resursele

folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării

producției

informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele

chimice

informații despre poluanții fizici și biologici care afectează

mediul, generați de activitatea propusă - unde prin tipul

poluării se înțelege: zgomot, radiație electromagnetică, radiație

ionizantă, poluare biologică (microorganisme, viruși);

OM 863/2002 face referire la descrierea poluantilor generati de catre proiect si a unor tipuri de poluare in particular

OM 863/2002 nu utilizeaza termenii actuali respectiv deseuri si emisii preconizate a proiectului pe parcursul etapelor de construire si functionare

Se propune reformulare conforma cu Directiva: o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deseurilor și emisiilor preconizate (de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații etc.), precum și cantitățile și tipurile de deseuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare.

- alte tipuri de poluare fizică sau biologică;

descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;

pentru fiecare alternativă: informații despre utilizarea curentă

a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice,

culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate,

zone de protecție sanitară etc

OM 863/2002 include descrierea

principalelor alter native studiate

de titularul proiectului, si

indicarea motivelor alegerii

uneia dintre ele.

OM 863/2002 nu face referire la alternativa *0* fara proiect

Se propune explicit introducerea si a descrierii alternativei "0" - fara proiect si coroborarea cu cap.5, in sensul ca la cap.1 se va prezenta rezumatul analizei de la cap 5. -Analiza alternativelor din cuprinsul Raportului EIM

- localizarea geografică și administrativă a amplasamentelor

pentru alternativele la proiect;

o descriere a amplasamentului proiectului

122

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

OM 863/2002 nu face referire la prezentarea in cadrul alternativelor al scenariului de baza si al efectelor nerealizarii proiectului

Se recomanda introducerea unui nou paragraf: descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi rezonabile, pe baza informațiilor privind mediul și a cunoștințelor științifice disponibile.

- informații despre documentele/reglementările existente

privind planificarea/amenajarea teritorială în zona

amplasamentului proiectului;

raspunde la cerinta Directivei privind cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate

Se recomanda pastrarea acestei cerinte

- informații despre modalitățile propuse pentru conectare la

infrastructura existentă.

Se recomanda pastrarea acestei cerinte

2

corespunde cerintelor art.5 al 1 (a)

Se recomanda coroborarea cu capitolul privind alternativele

Procese tehnologice

2.1.

Procese tehnologice de producție:

- descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor și

echipamentelor necesare; alternative avute în vedere;

valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular și prin cele

mai bune tehnici disponibile

2.2.

Activități de dezafectare

corespunde cerintelor art.1 (a)

din Anexa II lA a Directivei

Se recomanda pastrarea acestei cerinte si completarea cu: indicarea operatorului/operatorilor care va proceda la preluarea, transportul si stocarea/eliminarea substantelor identificate

Echipamentele, instalațiile, utilajele, clădirile ce urmează a fi dezafectate: descriere; substanțe conținute/stocate (inclusiv azbest și PCB); tehnologia de dezafectare aferentă; măsuri, echipamente și condiții de protecție.

123

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

3

Deșeuri

corespunde cerintelor art.1 (d) din Anexa IV a Directivei

nu specifica tratarea acestui subiect atat pentru etapa de constructie, cat si pentru cea de

functionare

Se va reformula: Generarea deșeurilor, managementul deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor pe parcursul etapelor de construire si functionare

Generarea deșeurilor, managementul deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor. Aceste aspecte se tratează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

4

corespunde partial art. 5 din Anexa IV

nu include schimbarile climatice, riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu (de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre)

Se recomanda restructurarea, astfei incat sa fie acoperiti toti factorii mentionati la art 3 al (1): populația, sănătatea umană, biodiversitatea (de exemplu, fauna și flora), terenurile (de exemplu, ocuparea terenurilor), solul (de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea), apa (de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea), aerul, clima (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare), bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul. Functie de rezultatul analizei de la pct.1 privind estimarea, în funcție de tip și cantitate, a deseurilor și emisiilor preconizate, se mai pot analiza si alti factori de mediu cum ar fi zgomot si vibratii, lumina,

caldura, radiatii, etc.

Impactul potențial, inclusiv cel transfrontieră, asupra

componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora:

Descrierea și analiza impactului potențial datorat atât perioadei

de construcție, cât și perioadei de funcționare a proiectului.

După caz, se descrie și se analizează impactul potențial datorat

și perioadelor de închidere a activității, refacere a mediului și

postînchidere.

Se analizează orice impact semnificativ (direct, indirect,

cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv

sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a

impactului și de evaluare.

OM 863/2002 nu acopera efectul pe termen scurt, mediu si lung

se va include si efectul pe termen scurt, mediu si lung

124

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Se recomandă exprimarea cantitativă în ceea ce privește

mărimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural

sau antropic.

Descrierea și analiza măsurilor de prevenire/evitare, reducere

sau eliminare a impactului negativ. Aceste măsuri se stabilesc

pentru fiecare componentă de mediu.

Descrierea și analiza impactului transfrontieră.

4.1.

Apa:

este unul din factorii de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din Anexa IV

absenta mentionarii realizarii unei proceduri coordonate si a evaluarii de aplicabilitate a prevederilor art. 4(7) din DCA pentru a vedea dacă proiectul propus poate conduce la o deteriorare sau poate afecta capacitatea corpului de apă de a atinge starea/potențialul bun

pentru proiectele care au legatura directa cu corpurile de apa de suprafata si /sau subterane se recomanda ca procedura EIM sa se deruleze de la inceput in paralel cu procedura de emitere a avizului de gospodarire a apelor, derulata de catre ANAR si/sau Administratii;e Bazinale de apa, astfel incat in cadrul Raportului de mediu sa se regaseasca concluziile si masurile impuse prin avizul de gospodarire a apelor. Analiza impactului se va realiza la nivelul corpului de apa posibil a fi afectat si raportand-o la obiectivele stabilite pri n Planurile de management la nivel de bazin hidrografic si Plan urile

de management al riscului la inundatii.

4.2.

este unul din factorii de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din Anexa IV

Aerul

4.3.

Solul:

este unul din factorii de mediu necesar a fi analizati conf. art 5

al (b) din Anexa IV

Se propune unificarea celor doua componente sub denumirea * Sol si

Subsol*. In subcapitolul sol vor fi

125

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

prezentate si aspectele care tin de ocuparea terenului si impactul proiectului asupra acestui aspect, corelat cu cele prezentate in acest sens la pct.1 . Informatiile privind geologia subsolului vor fi preluate din studiile de specialitate, respectiv studiile hidrologice si/sau cele hidrogeologice realizate pentru proiect in fazele initiale de studiu ale amplasamentului si se va

corela cu pct.4.1. apa

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

4.4.

Geologia subsolului:

nu este specificat ca factor de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din Anexa IV

4.5.

Biodiversitatea:

este unul din factorii de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din Anexa IV

Pentru proiectele care pot avea impact semnificativ asupra biodiversitatii se recomanda derularea procedurii de evaluare adecvata in paralel cu procedura EIM , astfel incat Raportul EIM sa includa si concluziile EA. De asemenea, procedura de obtinere a avizului din partea custozileo/administratorilo sau ANAAP este recomandabil sa se desfasoare in paralel cu procedura EIM astfel incat Raportul EIM sa includa concluziile si

masurile impuse prin acestea.

4.6.

Peisajul:

este unul din factorii de mediu necesar a fi analizati conf. art 5

al (b) din Anexa IV

4.7.

Mediul social și economic:

nu este specificat ca factor de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din Anexa IV

propunem inlocuirea sintagmei *Mediu social si economic* cu sintagma

* Populatie si sanatate umana *

126

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

4.8.

Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural:

necesita reformulare

propunem inlocuirea sintagmei * Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural * cu *

Patrimoniu cultural

* care va include si aspectele arhitecturale si arheologice. In acest sesn se vor consulta planurile urbanistice generale, zonale si de detaliu, Lista Monumentelor Istorice anexa la Ordinul Ministrului culturii nr 2828/2015, pentru modificarea an exei nr.1 la Ordinul ministrului culturii si cultelor nr 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata si a Listei Monumentelor Istorice disparute; Lista monumentelor istorice, pe judete, este disponibila pe site-ul Ministerului Culturii: www.cultura.ro/lista-monumentelor-

istorice

4.9.

Bunuri materiale

factorul de mediu * Bunuri materiale * nu este specificat in OM 863/2002 ca factor de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al

(b) din Anexa IV

recomandam Introducerea factorului de mediu *Bunuri materiale* , in special cu proiectele amplasate in zone de risc sau al caror impact asupra bunurilor materiale din zona de amplasare a proiectului poate fi semnificativ. In acest caz, se recomanda ca procedura EIM sa se deruleze concomitent cu procedura de evaluare a riscului proiectului asupra mediului, astfel incat in cadrul Raportului EIM sa se includa concluziile si masurile din Raportul de

Securitate,

127

ORDIN nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

Aspecte asemanatoare cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Aspecte diferite cu continutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului in conformitate cu Directiva 2014/52/UE

Concluzii si recomandari

Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

4.10

Schimbari climatice

factorul de mediu * Schimbari climatice * nu este specificat in OM 863/2002 ca factor de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al

(b) din Anexa IV

recomandam introducerea factorului de mediu * Schimbari climatice*. In cadrul acestui capitol se va face analiza naturii și amplorii emisiilor de gaze cu efect de seră si vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice se vor, respectiv analiza impacturile relevante pentru adaptare. ( a se vedea cap. 3 din

prezentul document

4.11

Zgomot si vibratii/caldura/lumina/radiatii

acesti factori de mediu nu sunt specificati in OM 863/2002 ca factori de mediu necesar a fi analizati conf. art 5 al (b) din

Articolul 5

din Directiva EIM stabilește ce trebuie inclus în RIM și cum trebuie să se asigure că este de o calitate suficientă și completă. În caseta de mai jos se prezintă un extras din textul articolului.

Caseta 1: Directiva 2011/92/EU amendată prin Directiva 2014/52/EU

Articolul 5

Articolul 5

(3)

(3) Pentru a garanta integralitatea și calitatea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului:

(a) inițiatorul proiectului se asigură că raportul de evaluare a impactului asupra mediului este pregătit de experți competenți;

(b) autoritatea competentă se asigură că dispune de cunoștințe suficiente sau că are acces la acestea, dacă este necesar, pentru a examina raportul de evaluare a impactului asupra mediului; și

(c) după caz, în conformitate cu anexa IV, autoritatea competentă solicită inițiatorului proiectului informații suplimentare relevante în mod direct pentru stabilirea concluziei motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului.”

Actualizarea legislatiei menționată in OM 863/2002 este prezentata in continuare.

130

Tabel 3 Actualizarea legislatiei menționată in OM 863/2002

Nr.c rt

Legislatia/ghiduri prezentata in cadrul OM 863/2002

Observatii

Legislatia/ghiduri actualizata/legislatie necesar a fi luata in considerare

1.

Hotărârea Guvernului

nr. 918/2002

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau

private supuse acestei proceduri

abrogata

HOTĂRÂRE Nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificarile ulterioare

2.

Hotărârii Guvernului

nr. 17/2001

pentru organizarea și funcționarea Ministerului Apelor și Protecției Mediului, cu modificările și completările ulterioare

abrogata

HOTĂRÂRE nr. 19 din 12 ianuarie 2017privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative

3.

Ghidul metodologic corespondent, realizat de un grup de experți, la cererea Comisiei Europene - Direcția generală de mediu.

Urmare amendarii Directivei 2011/92/EU prin Directiva 2014/52/EU, Comisia Europeana decide necesitatea actualizarii si revizuirii celor trei ghiduri referitoare la etapele evaluarii impactului de mediu, respectiv: incadrare, definire a domeniului si analiza calitatii raportului astfel incat acestea sa reflecte atat modificarile legislative, cat si situatia actuala a bunelor

practici.

Prin Contractul cadru Nr. ENV.F.1/FRA/2014/0063, implementat pentru Comisia Europeana de catre COWI A/S and Milieu Ltd, au fost elaborate in anul 2017, urmatoarele trei ghiduri:

Ghid pentru realizarea Raportului pentru Evaluarea Impactului asupra mediului

Ghid pentru etapa de incadrare

Ghid pentru etapa de definire a domeniului Documentele sunt disponibile la adresa web: http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-support.htm

4.

Legea protecției mediului

nr. 137/1995 , republicată

In vigoare de la 30 decembrie 1995 până la 28 ianuarie 2006, fiind abrogata și înlocuita prin Ordonanță

de urgență 195/2005

Ordonanța de urgență 195/2005, cu modificarile si completarile ulterioare

5.

Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului

nr. 125/1996

pentru aprobarea

Procedurii

de reglementare a activităților economice și sociale cu

impact asupra mediului, cu modificările ulterioare

Abrogat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1076 din 8 iulie 2004

Hotărârea de Guvern Nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe

6.

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 91/2002

pentru

modificarea și completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995

Abrogata

A se vedea pct.4

7.

Legea

nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.

Modificata prin OUG 49/2016

OUG nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului național — Secțiunea a III-a — zone protejate, aprobata prin Legea nr. 60/2017

8.

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 236/2000

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, aprobată prin Legea

nr. 462/2001

prin care se stabilește cadrul legislativ

necesar dezvoltării rețelei Natura 2000 în România.

In vigoare de la 04 decembrie 2000 până la 28 iunie 2007, fiind abrogat și înlocuit prin Ordonanță de urgență 57/2007

Ordonanța de urgență 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

Nr.c rt

Legislatia/ghiduri prezentata in cadrul OM 863/2002

Observatii

Legislatia/ghiduri actualizata/legislatie necesar a fi luata in considerare

9.

Ordinul ministrului apelor și protecției mediului

nr.

860/2002 privind Procedura

de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu

În vigoare de la 30 ianuarie 2003

până la 26 aprilie 2010, fiind abrogat prin Ordin 135/2010.

Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private

10.

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor

nr. 125/1996 privind Procedura

de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra

mediului

În vigoare de la 11 aprilie 1996 până la 02 decembrie 2004, fiind abrogat și înlocuit prin Hotărâre 1076/2004.

Hotărârea nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe

11.

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 200/2000

privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, aprobată și modificată

prin Legea

nr. 451/2001

În vigoare de la 22 noiembrie 2000 până la 06 noiembrie 2008, fiind abrogat prin Ordonanță de urgență

145/2008.

Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare

12.

Hotărârea Guvernului

nr. 490/2002

pentru aprobarea

Normelor

metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

În vigoare de la 28 mai 2002 până la 13 decembrie 2008, fiind abrogat și înlocuit prin H.G.1408/2008.

Hotărârea nr. 539/2016 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și a Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea la introducerea pe piață a

preparatelor periculoase

HG nr. 539/2016 pentru abrogarea HG 1408/2008 privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si a HG 937/2010

privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a

preparatelor periculoase

13.

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 34/2002

privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată și modificată prin Legea

nr. 645/2002

În vigoare de la 12 decembrie 2002 până la 29 noiembrie 2005, fiind abrogat prin Ordonanță de urgență 152/2005, abrogata si inlocuita prin

Legea 278/2013

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificarile si completarile ulterioare

14.

Hotărârea Guvernului

nr. 856/2002

privind evidența

gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase

HG 856/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

15.

Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 78/2000

privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea

nr. 426/2001

In vigoare de la 25 iulie 2001 până la 27 noiembrie 2011, fiind abrogat prin Lege 211/2011, forma aplicabila de la 28 noiembrie 2011 până la 27 martie 2014, fiind înlocuită

prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 28 martie

2014

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

131

Nr.c rt

Legislatia/ghiduri prezentata in cadrul OM 863/2002

Observatii

Legislatia/ghiduri actualizata/legislatie necesar a fi luata in considerare

16.

NTPA 002/2002

Modificat de HG nr. 352/2005

HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

17.

NTPA 001/2002

Modificat de HG nr. 352/2005 si HG nr. 210/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în

domeniul protecției mediului

HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

18.

Hotărârea Guvernului

nr. 101/1997

pentru aprobarea

Normelor

speciale privind caracterul și mărimea zonelor

de protecție sanitară

În vigoare de la 10 aprilie 1997 până la 01 octombrie 2005, fiind abrogat și

înlocuit prin HG 930/2005.

HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

19.

Legea nr. 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/19961

20.

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

21.

OUG nr. 57/2007 adoptată prin Legea nr. 49/2011

132

1 STRATEGIA COMUNĂ DE IMPLEMENTARE A DIRECTIVEI CADRU APA (2000/60/CE) Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

INTRODUCERE

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă, întreprinderea de acțiuni concrete la nivel internațional, regional, național și local.

Schimbarea climatică se referă la variațiile semnificative din punct de vedere statistic ale stării medii a parametrilor climatici sau a variabilității lor observată în cursul timpului, fie datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacțiunilor dintre cornponentele sale, fie ca rezultat al acțiunii factorilor externi naturali sau rezultați din activitățile umane.

Sistemul climatic are cinci componente principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera, care interacționează atât între ele, cât și cu factorii externi, iar procesele fundamentale care dirijează sistemul climatic sunt încălzirea datorată radiației solare de undă scurtă și răcirea datorată pierderilor în spațiu a radiației terestre și a radiației de undă lungă. Activitatea umană nu poate fi nici ea neglijată fiind considerată factor extern care influențează sistemul climatic. Principala sursă de energie care controlează clima terestră este radiația solară.

Conform Raportului de evaluare cu numarul 5 1 , elaborat de IPCC 2

pentru anul 2014, evolutia rapida a schimbarilor climatice din ultimele decenii a cauzat un impact major asupra sistemelor naturale si construite din intreaga lume. Distributia impactului cauzat de schimbarile climatice evidentiaza riscuri diferite, determinate de vulnerabilitate si expunere, de factorii non-climatici (caracteristicile geologice ale regiunilor, distribuția neuniformă a căldurii solare, interacțiunile dintre atmosferă, oceane și suprafața uscatului) si diferentele economico-sociale.

Din cauza acestor variații regionale, este necesar să se implementeze o abordare orientată a impactului climei asupra lucrarilor proiectate, pentru a evalua expunerea si vulnerabilitatea si a stabili masurile corecte de adaptare si atenuare (Figura 1).

1

https://www.ipcc.ch/report/ar5/

2Intergovernamental panel on Climat Change

Cuantificarea valorii adaugate de adaptare

Identificarea masurilor de adaptare

Conditiilor prezente si prognoze viitoare

Evaluarea vulnerabilitatii (Senzitivitate, expunere)

Figura 1. Ciclul evaluarii proiectului la efectele schimbarilor climatice

În ultimii ani, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme de prevenire și combatere a dezastrelor naturale și a celor antropice, evaluând astfel riscurile asociate acestora și urmărind reducerea, pe cat posibil, a impactului negativ produs asupra societatii. Acțiunile de prevenire trebuie să fie corelate cu acțiunile de pregătire și răspuns la dezastre, prin încurajarea unui schimb de informații între nivelurile administrative din interiorul unui stat dar și între statele membre, pentru a folosi eficient resursele și a evita dublarea eforturilor.

Adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unui management corespunzător al sistemelor proiectelor propuse necesită cunoștințe privind caracteristicile regionale/locale ale climei prezente și viitoare, precum și evaluarea riscurilor asociate.

Fenomenele extreme legate de variabilitatea și schimbarea climatică stau la originea unor tipuri de dezastre naturale, cum sunt inundatiile, alunecarile de teren, seceta, uragane violente, cutremure puternice etc.

Figura 2 Fenomene naturale induse de schimbarile climatice

Societatea are trei abordări diferite de răspuns la schimbările climatice: de atenuare, de adaptare și de acceptare a daunelor climatice inevitabile. Cea mai bună soluție pare a fi o combinație a acestor abordări. Pentru elaborarea studiilor privind schimbările climatice este necesar să se prezinte informații cu privire la:

ce acțiuni de atenuare ar putea fi necesare pentru a produce un rezultat climatic;

care va fi potențialul de adaptare;

ce impact inevitabil s-ar putea să apară pentru o serie de proiecții ale schimbărilor climatice. Procesul de elaborare a politicilor necesită realizarea unui compromis între costurile relative, beneficiile, riscurile și efectele secundare neașteptate ale diferitelor niveluri ale schimbărilor climatice.

În contextul evaluării riscurilor climatice, distincția între necesitățile pe termen lung și scurt pentru a răspunde impactului climei nu este de obicei foarte clară. Variabilitatea climatică este importantă pentru intervalele scurte de timp (de obicei, pe scări intra-anuale și inter-anuale), în timp ce schimbările climatice acționează pe termen lung, dincolo de scara decenală.

1. FACTORI CARE PROVOACĂ MODIFICĂRI ALE CLIMEI

Schimbările climatice reprezintă schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile

.

Principalii factori ce influențează schimbările climatice sunt:

factori naturali

(de ex.

Insolația – este definită în meteorologie ca fiind expunerea unui unei zone la radiațiile solare). Schimbările climatice naturale se petrec în perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale și animale la condițiile climatice noi.

factori datorați intervenției umane ( factori antropici ) – cei mai importanți, deoarece schimbările climatice sunt foarte rapide și în consecință amenință enorm ecosistemele caracterizate prin fragilitate.

Aceste schimbări sunt datorate industrializării planetei și utilizării masive a combustibililor fosili. Încălzirea climatică se datorează

efectului de seră , adițional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activitățile umane.

Efectul de seră

este un fenomen natural prin care se încălzește atmosfera joasă datorită prezenței gazelor de seră, care sunt transparente pentru radiația solară preponderent de undă scurtă, dar absorb radiația de undă lungă (radiație infraroșie, termică) emisă de Pământ, emițând-o înapoi. Efectul de seră natural este amplificat de efectul de seră datorat creșterii concentrației gazelor cu efect de seră (GES) ca rezultat, în principal, al activităților umane.

Principalele gaze de seră naturale

sunt: vaporii de apă (H 2 O), dioxidul de carbon (CO 2 ), metanul (CH 4 ), ozonul (O 3 ) și oxidul de azot (N 2 O), la care se adaugă

gaze produse din surse artificiale

(activități umane)

un grup de compuși sintetici, precum clorofluorcarburile (CFCs).

Cel mai important gaz cu efect de seră

, nu prin prisma potențialului de încălzire globală, ci prin prisma cantității mari a acestuia în atmosferă,

este

CO

2.

După tipul de efect al gazelor, sunt:

gaze cu efect direct de seră: CO2, CH4, N2O, hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC- uri), SF6 și NF3;

gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx, Compuși Organici Volatile Non-Metan (NMVOC) și SO2.

Cea mai importantă creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră se datorează activităților umane urmare a: consumului energetic, arderii combustibilor fosili, transporturilor și industriei.

Printre alte activități antropice care contribuie la creșterea gazelor cu efect de seră, se mai pot menționa: defrișările, agricultura, urbanizarea, etc.

În ciuda eforturilor din ultimii zeci de ani cu privire la prevenirea intensificării efectului de seră, o serie de schimbări climatice s-au produs deja și omenirea experimentează efectele acestora. Cele mai importante

efecte ale schimbărilor climatice

sunt legate de creșterea mediei globale a temperaturii, precum și intensificarea fenomenelor climatice extreme cum ar fi precipitații abundente (care pot provoca la rândul lor inundații), secetă, furtuni violente sau valuri de căldură. Alte efecte indirecte, în care factorul climatic joacă un rol important, ar putea fi declanșarea unor avalanșe, alunecări de teren sau incendii de vegetație.

CARACTERISTICI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN FUNCȚIE DE CELE DOUĂ COMPONENTE (REDUCEREA EMISIILOR DE GES ȘI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE)

Precizarea sectorului în care sunt necesare măsuri privind schimbările climatice;

Abordarea schimbărilor climatice actuale trebuie făcută prin prisma celor două componente importante ale acestora și anume:

Reducere

– proces prin care se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă;

Adaptare

– proces / set de măsuri prin care se urmărește reducerea vulnerabilității sistemelor naturale sau umane față de efectele schimbărilor climatice. Adaptarea poate fi văzută și ca un mecanism prin care omenirea învață să conviețuiască cu schimbările climatice care se vor intensifica în deceniile următoare.

Prin urmare, în toate proiectele ar trebui să se realizeze o analiză a relației acestora cu schimbările climatice, cel puțin prin prisma măsurilor de adaptare la acestea.

Cât privește componenta de reducere a gazelor cu efect de seră, există anumite sectoare care au un impact ridicat din acest punct de vedere, necesitând o analiză detaliată a acestui aspect în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Politica națională de reducere a emisiilor de GES urmărește abordarea europeană, pe de o parte, prin implementarea schemei EU-ETS, și pe de altă parte, prin adoptarea unor politici și măsuri la nivel sectorial, în așa fel încât la nivel național emisiile de GES aferente acestor sectoare, să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii anuale alocate în baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE. Prin analizarea Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, denumit în continuare INEGES, au fost identificate sectoarele economice pentru care sunt necesare măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES:



Energie (Acest sector de activitate economică cuprinde emisiile de GES din sursele staționare și mobile, aferente proceselor de ardere a combustibililor sau din neetanșeități, avarii sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de emisii fugitive). Include subsectoarele:

Generarea de energie electrică și termică.

Transporturile (rutiere și aeriene în primul rând). Principala sursă de gaze cu efect de seră în transporturi o reprezintă arderea combustibililor fosili (în special motorină și benzină);

Spațiu locativ și planificare urbană. Principalele surse de emisii gaze cu efect de seră asociate sunt legate de arderea combustibililor fosili în clădiri, mașini și utilaje

Procese industriale. Sursele de gaze cu efect de seră asociate industriei sunt arderea combustibililor fosili și emisii de substanțe chimice din procesele de producție. Sectoarele industriale considerate ca având o contribuție ridicată în emisia gazelor cu efect de seră și care cad sub incidența Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii se numără:

Prelucrarea metalelor feroase și neferoase;

Fabricarea de produse chimice organice și anorganice de bază;

Rafinarea produselor petroliere

industria celulozei și hârtiei

Fabricarea cimentului, varului și ipsosului;

industria ceramicii și sticlăriei.

Depozitarea și incinerarea deșeurilor;

Tratarea apei si epurarea apelor uzate



Agricultura. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră din agricultură provin din respirația animalelor, utilizarea de fertilizanți/pesticide, cultivarea orezului. In Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emisii de protoxid de azot (N2O) și metan (CH4) provenite din depozitarea și împrăștierea îngrășămintelor animale. Emisiile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu un grad ridicat de incertitudine deoarece activitățile din agricultură implică o mare varietate de procese biologice care conduc la emisii naturale de GES.



Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură. Pădurile au un rol important

în absorbția de CO 2

din atmosferă, prin urmare defrișările contribuie indirect la creșterea

concentrației acestui gaz în atmosferă. În procesul de degradare a pădurilor și despădurire, suplimentar emisiilor de CO2, se produc și emisii de CH4. După defrișare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poate deveni o sursă suplimentară de emisii. În acest mod, bilanțul de carbon al terenului defrișat și atribuit altor utilizări poate fi defavorabil capacității de sechestrare a carbonului din atmosferă.



Gestiunea Deșeurilor. Emisiile din sectorul deșeurilor sunt reprezentate în principal de gazul metan rezultat din descompunerea anaerobă a deșeurilor solide eliminate prin depozitele de deșeuri și tratarea apelor uzate. Totodată, cantități importante de dioxid de carbon sunt generate prin depozitarea deșeurilor solide și incinerarea deșeurilor. Cantități reduse de protoxid de azot sunt emise din tratarea apelor uzate. Totodată, prin transportul deșeurilor de la locul generării către locul prelucrării/depozitării/eliminării se generează, în mod indirect, emisii de GES.

Specificarea măsurilor de reducere/de adaptare la schimbările climatice.

Măsuri de reducere a emisiilor de GES:

Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice care se pot adopta la nivel de proiect vizează reducerea la minimum posibil a emisiei de gaze cu efect de seră asociate activității pe care o pregătește proiectul.

Titularul proiectului și elaboratorii studiilor de mediu vor trebui să ofere informații în cadrul acestora cu privire la modalitățile prin care aceștia au înțeles să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Tabel 1 Măsuri specifice de reducere a emisiilor de GES în funcție de sectoarele economice

Sector

Măsuri de reducere a emisiilor de GES

ENERGIE

Generarea energiei electrice și termice :

-

Valorificarea resurselor de energie regenerabilă:

energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale

Promovarea Sistemelor Inteligente pentru producerea, transportul, distribuția și consumul energiei electrice

Îmbunătățirea eficienței energetice:

reabilitare clădiri, reabilitare iluminat public, reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice.

Realizarea de investiții în instalații și echipamente pentru întreprinderile din industrie care să conducă la economii de energie:

investiții în instalații sau echipamente cu consum mai mic de energie .

Creșterea eficienței energetice în sectorul Agricultură:

utilizare de biocarburanți la executarea lucrărilor

agricole mecanizate, utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile.

Sector

Măsuri de reducere a emisiilor de GES

Proiectare ecologică privind performanța energetică a produselor cu impact energetic : Utilizarea unor materiale de construcție carbon neutre sau care conțin carbon în proporție mică, Adoptarea unor tehnici constructive care să stimuleze eficiența energetică ( ex:

izolarea cu celule cu aer cald, utilizarea unor dispozitive electrice eficiente energetic)

Crearea de rezervoare locale de carbon:

plantare copaci .

Transport:

Reducerea emisiilor din transport rutier : Încurajarea creșterii ponderii de utilizare a transportului feroviar, Utilizarea transportului public ca alternativă a transportului rutier.

Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului:

autovehicule cu altă sursă de energie: hibride, electrice, cu hidrogen și alte asemenea sau autovehicule echipate cu motoare convenționale, cu ardere internă, care utilizează parțial sau integral combustibili alternative.

Utilizarea biocarburanților Utilizarea transportului nemotorizat

Reducerea GES în transport aerian:

Îmbunătățirea eficienței utilizării combustibilului de aviație

Spațiu locativ și dezvoltare urbană:

PROCESE INDUSTRIALE

AGRICULTURĂ

Măsuri care vizează în mod indirect diminuarea emisiilor de GES:

-modernizarea exploatațiilor agricole;

fi : peleți, brichete.

AGRICULTURĂ

Subsectorul vegetal

promovarea sistemelor de producție moderne, cu consum redus de energie;

AGRICULTURĂ

Subsectorul creșterii animalelor

AGRICULTURĂ

Subsectorul management al

Îmbunătățirea performanței termice a clădirilor:

reabilitare clădiri

Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei termice în sisteme centralizate

achiziționarea de către consumatori de articole electrice și electrocasnice cu eficiență energetică crescută

reducerea consumului de apa

Creșterea suprafețelor de spații verzi în zonele urbane și periurbane

Promovarea tehnologiilor eficiente și a industriilor curate : investiții aferente unor echipamente care să permită generarea de emisii scăzute de GES.

Promovarea tehnologiilor verzi

promovare și susținere a sistemelor de agricultură ecologică

implementarea sistemului de eco-condiționalitate;

programul de modernizare a fermelor agricole:

inclusiv Programul Rabla la tractoare;

creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere;

renovarea și dezvoltarea satelor;

creșterea suprafețelor împădurite;

tehnologii de producere și utilizare a biocarburanților la nivel de fermă și de valorificare a biomasei, cum ar

diversificarea culturilor;

promovarea culturilor de leguminoase în asolamente;

utilizarea semințelor și materialului săditor cu calități superioare de adsorbție și valorificare a îngrășămintelor, în special cele natural organice;

practicile de management al solului care să prevină degradarea și sărăcirea solului în elemente nutritive;

asigurarea și sprijinirea de soiuri de culturi cu potențial mare pentru adaptarea la schimbările și riscurile climatice;

reducerea emisiilor de protoxid de azot și de metan din agricultură prin utilizarea redusă de îngrășăminte cu azot și a pesticidelor;

interzicerea acțiunilor de ardere a miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil;

promovarea utilizării eficiente a energiei de către fermieri și operatori economici din agricultură.

ameliorarea hranei animalelor în vederea în vederea îmbunătățirii proceselor digestive;

practici îmbunătățite pentru gestionarea efectivului de animale;

asigurarea și sprijinirea de rase de animale locale cu potențial mare pentru adaptarea la schimbările climatice și riscurile climatice;

ameliorarea genetică, întreținerea pajiștilor permanente, evitarea pășunatului excesiv sau prin cosirea lor cel puțin o dată pe an;

interzicerea acțiunii de incendiere a pajiștilor permanente.

îmbunătățirea managementului reziduurilor zootehnice prin utilizarea mijloacelor tehnice de stocare adaptate diferitelor tipuri de reziduuri și încorporarea acestora în sol;

procesarea reziduurilor pentru producerea de biogaz și compost.

Sector

Măsuri de reducere a emisiilor de GES

deșeurilor organice

rezultate de la animale

AGRICULTURĂ

Subsectorul managementul solului

AGRICULTURĂ

Subsectorul managementul terenurilor

UTILIZAREA TERENURILOR, SCHIMBAREA UTILIZĂRII TERENURILOR, SILVICULTURĂ

produselor din lemn.

GESTIUNEA

DEȘEURILOR

se va evita efectuarea de lucrări de arat în condiții de umiditate excesivă a solului;

practicarea agriculturii de conservare și realizarea de economii de combustibili;

introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă, boli și dăunători, pentru care sunt necesare mai puține lucrări agrotehnice;

protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon, cum ar fi: mlaștini, turbării și alte asemenea;

restaurarea /refacerea mlaștinilor și a turbăriilor;

restaurarea /refacerea carbonului în solurile degradate, cu risc ridicat de eroziune sau deșertificare;

respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigații în agricultură.

respectarea sezoanelor de însămânțare primăvara, toamna și evitarea desfășurării acestora în timpul iernii;

executarea lucrărilor agricole pe terenurile în pantă mai mare de 12% urmărind traseele curbelor de nivel l;

menținerea teraselor existente pe terenul agricol;

evitarea defrișărilor arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;

evitarea tăierilor la „ras” a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare;

evitarea instalării vegetației invazive pe terenurile agricole, inclusiv pe cele care nu sunt folosite în scopul producției;

diversificarea culturilor și practicarea rotației acestora;

menținerea și protejarea pajiștilor permanente;

utilizarea culturilor adaptate condițiilor de sol mlăștinos, ca alternativă la drenarea solurilor;

practicarea agriculturii ecologice;

înființarea de culturi de specii forestiere pentru utilizarea biomasei rezultate în scopuri energetice.

Creșterea suprafeței forestiere:

Stoparea tăierilor ilegale, Reconstrucția ecologică forestieră.

Protecția pădurilor virgine și cvasi-virgine.

Protecția și refacerea ecosistemelor acvatice din păduri.

Ameliorarea stării de sănătate a pădurilor:

folosirea unor practici silvotehnice adecvate vizând reducerea la minimum a folosirii substanțelor chimice, poluante și utilizarea în principal a insecticidelor și fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, sau se va avea în vedere folosirea unor metode mecanice care să nu aibă efecte dăunătoare asupra omului și asupra ecosistemului.

Utilizarea eficientă a produselor lemnoase:

îmbunătățirea calității produselor din lemn, îmbunătățirea procesului de prelucrare a lemnului și creșterea gradului de reciclare și reutilizare a

recuperarea unor materiale care ar putea fi reutilizate/reciclate

optimizarea distanțelor de transport de la locul de generare la stația de eliminare a deșeurilor respective

Cât privește

adaptarea

la

schimbările

climatice

, în cadrul procesului EIA se pot adopta măsuri din următoarele categorii:

Măsuri care să sporească capacitatea proiectului de a se adapta la schimbările climatice;

Măsuri de reducere a riscului ca proiectul să fie afectat de schimbări climatice (cum ar fi de exemplu accesarea unor instrumente de asigurare);

Măsuri care previn apariția unor riscuri (cum ar fi de exemplu alegerea locației proiectului astfel încât expunerea acestuia la anumite riscuri induse de schimbările climatice să fie minimă);

Măsuri care permit operarea în cadrul proiectului și în situația apariției unor constrângeri induse de schimbările climatice (cum ar fi de exemplu instalații cu utilizare eficientă a apei sau a energiei, din surse proprii).

Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie să fie sincronizate și combinate, cât mai eficient posibil, cu măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

De asemenea, măsurile de adaptare sunt aplicabile oricarui sector de activitate, funcție de aspectele luate în considerare.

Tabel 2 Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Aspecte de luat în considerare în vederea adaptării la schimbările climatice

Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice

Valuri de căldură

Secetă

hidrologice/hidrogeologice elaborate pentru fiecare proiect in parte.

Temperaturi extreme

Incendii de vegetație

plantarea unor copaci rezistenți la foc, acolo unde riscul la astfel de fenomene este mai ridicat

Inundații

- Alegerea amplasamentului in afara zonelor inundabile, conform concluziilor studiilor de inundabilitate elaborate pentru fiecare proiectImplementarea unui sistem eficient de drenaj a apei pe amplasament, care să fie supradimensionat, pentru a face față unor

situații extreme

Alunecări de teren

Reducerea biodiversității

Clădirile să fie izolate termic eficient, fiind astfel redusă nevoia de utilizare a aparatelor de răcire a aerului

Utilizarea unor materiale de construcție, inclusiv culoarea acestora, astfel încât să se diminueze cantitatea de energie absorbită de acestea

Îmbunătățirea sistemelor de aerisire și climatizare

Utilizare eficientă a apei

Utilizarea apei din precipitații, acolo unde este posibil

Utilizarea unor sisteme de tratare a apei care permite refolosirea acesteia în cadrul proiectului

îmbunătățirea tehnicilor de irigare, reciclarea și stocarea apei;

Amplasarea prizei/forajelor in conformitate cu concluziile studiilor

Asigurarea rezervei de apa bruta și/sau apa potabilă

Amplasarea rețelelor sub adancimea de ingheț

Utilizarea unor materiale de construcție tratate anti-incendiu

Crearea unui spațiu de protecție în jurul amplasamentului prin

Implementarea unui sistem de drenaj care să prevină apariția fenomenelor de eroziune locală

Păstrarea unor suprafețe de protecție între amplasament și zonele înconjurătoare care să atenueze efectele asupra proiectului în cazul apariției unor fenomene extreme de acest gen.

plantări

intensificarea procesului de împădurire cu specii corespunzătoare condițiilor locale.

reducerea activităților agricole în zonele direct afectate

crearea de coridoare ecologice

În procesul EIM al unui proiect problemele esențiale care trebuie evaluate din punct de vedere al schimbărilor climatice trebuie să răspundă la 2 întrebări:

Cum afecteaza implementarea proiectului schimbările climatice? Cum poate fi afectat proiectul de impactul schimbărilor climatice?

Pentru

analiza impactului proiectului asupra schimbărilor climatice

trebuie identificate următoarele:

emisiile de GES;

Cererea de energie (și, prin urmare, de GES indirect);

emisii de GES încorporate (prin energia utilizată în materiale, producție și prelucrare, transport etc.);

Pierderea habitatelor care asigură sechestrarea carbonului;

Impactul asupra peisajului și a habitatelor, care afectează microclimatul local.

Pentru

analiza impactului schimbărilor climatice asupra proiectului

trebuie identificate următoarele:

prognozele meteorologice si hidrologice

-

Creșterea riscului de inundații, creșterea nivelului mării, supratensiuni;

Seceta;

undele de căldură;

Vânturi puternice și furtuni.

3. MENȚIONAREA PARTICULARITĂȚILOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ÎN FUNCȚIE DE ZONE GEOGRAFICE

Tipurile de vulnerabilități identificate;

In context global, schimbarile climatice pot avea atat efecte directe cat si indirecte, dintre care cele mai importante sunt:

Consecințe primare:

Schimbarea temperaturii medii

Temperaturi extreme

Schimbarea precipitatiilor medii

Precipitatii extreme

Viteza medie a vantului

Umiditate

Efecte secundare/Hazarde asociate:

Eroziunea costiera

Seceta/Disponibilitatea resurselor de apa

Inundatii

Alunecari de teren

Cutremure

Eroziunea solului

Fenomene extreme/Dezastre climatice

Cresterea temperaturii

Incendii

În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene ca: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID 3 ), în cazul României, expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. În condițiile schimbărilor climatice, nu se aștepta ca tipuri noi de hazard să își facă apariția pe teritoriul României (de exemplu, uraganele), în schimb, cele deja existente își vor schimba caracteristicile date de frecvența și intensitatea fenomenelor de vreme și climă.

Romania, prin amplasarea geografica, caracteristici climatice, geomorfologice, geologice si hidrografice, este predispusa manifestarii a 3 tipuri de hazarde:

geomorfologic;

hidrologic;

climatic.

Cele trei tipuri de hazard se pot manifesta atât individual cât și prin suprapunere, astfel încât efectele generate

pot

varia

într-un

domeniu

foarte

larg,

de

la

pagube

minore

până

la

dezastre. Hazardul geomorfologic, poate produce pe terenuri în pantă:

eroziunea solului;

alunecări de teren(zonele predispuse alunecărilor de teren, menționate în PATN sectiunea Riscuri naturale).;

3 Componentă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administrației și Internelor

inundații locale, cu caracter de torențialitate (zone montane). Hazardul hidrologic, prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:

inundarea terenurilor plane;

exces de umiditate în sol;

eroziune de mal.

Hazardul climatic - cu regimul cel mai variabil în timp- poate produce prin repartiția neuniformă a temperaturilor și precipitațiilor:

secete atmosferice și pedologice (vor afecta în special sudul și estul țării);

furtuni violente (vor afecta toate județele țării);

exces de umiditate în sol;

inundații (zonele situate de-a lungul râurilor)

-

Incendii de vegetație (vor afecta în special zonele împădurite din sudul-vestul țării);

-

eroziune eoliană.

Cuantificarea tendințelor de amplificare a vulnerabilităților existente în contextul schimbărilor climatice.

Conform Raportului de evaluare cu numarul 5 4 , elaborat de IPCC 5

pentru anul 2014, si raportului Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) 6 , scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o creștere a temperaturii medii globale pană la sfârșitul secolului XXI (2090 – 2099), față de perioada 1980-1990 cu valori între 1,8°C și 4,0°C, în funcție de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerate. Datorită inerției sistemului climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofida aplicării imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creșterea temperaturii va fi limitată în funcție de nivelul de reducere aplicat. Este foarte probabil ca precipitațiile să devină mai abundente la latitudini înalte și este probabil ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se așteaptă în timpul iernii. După estimările prezentate în Raportul cu numarul 5 al IPCC, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1980- 1990 similare întregii Europe, cu mici diferențe între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI și cu diferențe mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului, astfel:

între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020 – 2029;

între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090 – 2099, în funcție de scenariu (între 2,0°C și 2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și între 4,0°C și 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii).

https://www.ipcc.ch/report/ar5/

Intergovernamental Panel on Climat Change

Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare, editura Printech, 2015

a)

b)

Figura 3 Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, in intervalul 2021-2050 fata de intervalul 1971- 2000 si b) vara, in intervalul 2070-2099 fata de intervalul 1971-2000

În cazul temperaturilor extreme (media maximelor și minimelor) pentru perioada 2070 – 2099 (față de 1961 – 1990) s-au obținut rezultate cu certitudine mai mare în următoarele cazuri:

media temperaturii minime de iarnă: creșteri mai mari în regiunea intra-carpatică (4,0°C – 6,0°C) și mai scăzute în rest (3,0°C – 4,0°C) (Figura 5); acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație pentru perioada 1961 – 2000: o încălzire de 0,8 – 0,9°C în nord-estul și nord- vestul țării;

media temperaturii maxime de vară: o creștere mai mare în sudul țării (5,0°C – 6,0°C) față de 4,0°C – 5,0°C în nordul țării; acest semnal climatic a fost deja identificat în datele de observație: în luna iulie, pe perioada 1961 – 2000, în centrul și sudul Moldovei, s-a identificat o încălzire cuprinsă între 1,6°C și 1,9°C și mult mai scăzută în restul țării (între 0,4°C și 1,5°C).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090- 2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud-est (cu abateri negative mai mari de 20% față de perioada 1980–1990). În ceea ce privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.

În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s- au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind creșterea precipitațiilor de iarnă în vestul și nord- vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 față de perioada 1961-1990.

a)

b)

Figura 4 Diferențe în cantitatea medie de vară a precipitațiilor în intervalul a) 2021-2050 față de intervalul 1971-2000 si b)2070-2099 față de intervalul 1971-2000 7

Pentru cazul proiecțiilor viitoare ale precipitațiilor extreme sugerează pentru mijlocul secolului (2021- 2050), comparativ cuperioada de referință (1971-2000), o creștere a frecvenței de apariție a episoadelor cu precipitații care depășesc în 24 de ore cantitatea de20 l/m 2 . Creșterea preconizata acopera majoritatea regiunilor României. Creșterea numărului de zile cu episoade extreme de precipitații este mai mare în zone de deal și munte și în apropierea coastei Mării Negre, comparativ cu cele de câmpie. îIn ceea ce priveste viteza medie a vantului, scenariile realizate de ANM sugerează modificări de mică magnitudine a

7 Informatiile relatate sunt prezentate detaliat in ,,Schimbarile climatice – de la bazele fizice la riscuri si adaptare, editura Printech, 2015’’

vitezei vântului la 10 m pentru perioada 2071-2100 față de perioada de referință 1971-2000. Astfel, rezultatele modelor climatice regionale sugerează o creștere a vitezei vântului de ordinul a 1 m/s în zonele extracarpatice ale României precum și în cea mai mare parte a bazinului Mării Negre, însoțită de o ușoară scădere (-0,5m/s) în zona Munților Carpați și Transilvania, dar și în estul și, izolat, în sudul Mării Negre. Configurațiile observate ale vitezei medii a vântului pentru intervalul 1961-2013 indică o tendință generală de scădere a vitezei vântului pe teritoriul României.

4. COMPONENTA DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Modele efectuare in ceea ce priveste evolutia vanturilor extreme, rezultatele obtinute sugerează pentru perioada 2071-2100, comparativ cu perioada de referință1971-2000, o ușoară creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice (cuviteze mai mari de 10 m/s). Deși magnitudinea acestorschimbări este mică (sub 2%), în zonele carpatice și intracarpatice înspecial ele indică o probabilitate mai ridicată de apariție aevenimentelor de vreme asociate cu vânt puternic pe fondul scăderii vitezei medii a vântului; de asemenea, se preconizeaza o creștere a frecvenței de apariție a vânturilor puternice in zona litorală a României, respectiv sub-bazinul vestical Mării Negre cu 2-4%.

Abordarea de tip sistem (procesul prin care anumite părți ale sistemului le influențează pe altele

în cadrul unui tot; componentele unui sistem pot fi înțelese prin relațiile pe care le dezvoltă

între

ele,

și

nu

evaluate/analizate

individual).

Exemplificare

în

sectoarele

transport

și

agricultură

Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIA trebuie făcută ținând cont de următoarele recomandări:

Identificarea elementelor cheie în ceea ce privește relația fiecărui proiect cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât și a adaptării, trebuie făcută cât mai devreme posibil. Această etapă presupune și identificarea autorităților relevante sau a stakeholder-ilor;

Determinarea efectelor potențial semnificative ale proiectului prin prisma emisiilor de GES. În cazul unor proiecte, aceasta înseamnă inclusiv analize specifice privind emisia de GHG asociată proiectului;

Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIA cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice;

Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului și identificarea măsurilor de adaptare adecvate;

Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra măsurilor climatice vor fi monitorizate.

În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice prin emisia de GES , se vor avea în vedere:

Creșterile directe de GES ca urmare a implementării proiectului;

Creșterile indirecte de GES ca urmare a consumului energetic sau transporturilor asociate proiectului;

Creșterile indirecte de GES asociate managementului deșeurilor în cadrul proiectului.

În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ aupra creșterii cantității de GES în atmosferă, în primul rând cele menționate în cadrul subcapitolului 3.2, este nevoie de calcularea emisiilor de GES asociate proiectului. Banca Europeană de Investiții a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei de carbon pentru proiectele pe care acesata le finanțează. Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile totale de GES asociate proiectelor și 2) să evalueze variațiile în emisia de GES comparativ

Care sunt elementele cheie ale integrării schimbărilor climatice în EIA?

Procesul EIA

Identificarea aspectelor cheie: care este prognoza climatică pe durata de viață a proiectului și cum vor influența acestea mediul? cum vor influența schimbările climatice evoluția celorlalți factori de mediu?

Analiza scenariilor de dezvoltare a proiectului: cum va evolua mediul existent, inclusiv clima, dacă proiectul nu s-ar implementa? dar daca se va implementa proiectul? Ce probabilitate există ca proiectul să afecteze semnificativ dinamica naturală a factorului climatic?

Etapa de încadrare

Etapa de definire a domeniului evaluării

cu niște valori de referință, considerate valori relative de emisie. Metodologia BEI poate fi descărcată de la acest link:

http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodologies.htm

Analiza

alternativelor

și

identificarea

măsurilor

de

viitor, dacă va fi cazul?

Evaluarea efectelor: care sunt efectele directe, indirecte și cumulative ale proiectului asupra climei?

prevenire/reducere a impactului: este nevoie de proiectul propus? Unde? La ce scară? Care alternative afectează cel mai puțin factorul climatic? Care sunt cele mai flexibile opțiuni (win-win sau no-regret) care ar putea permite modificări ale proiectului în

Etapa de elaborare a RIM

Monitorizare și măsuri de adaptare

Cum poate fi implementat proiectul astfel încât să se adapteze la schimbările climatice?

Cum vor fi monitorizate efectele proiectului asupra schimbărilor climatice? Cum va fi monitorizată implementarea măsurilor de reducere a impactului? Cum va fi evaluată eficiența măsrilor de adaptare propuse?

Urmărirea anumitor module în dezvoltarea proiectelor: analiza de sensibilitate; evaluarea nivelului de

expunere; analiza de vulnerabilitate; analiza riscurilor; identificarea opțiunilor de adaptare; evaluarea

opțiunilor de adaptare; integrarea planului de acțiune privind adaptarea în cadrul proiectului vizat

Conform Liniilor directoare pentru: Realizarea de investitii rezistente la schimbările climatice 8,

etapele de lucru pentru stabilirea necesitatii de adaptare la schimbari climatice a proiecelor, urmareste parcurgerea a 7 etape, si anume:

Analiza senzitivitatii

Evaluarea expunerii

Analiza vulnerabilitatii

Evaluarea riscului

8 Non-paper gudline for Project managers: Making vulnerable investments climate resilient (

http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf

)

Identificarea optiunilor de adaptare

Evaluarea optiunilor de adaptare

Integrarea in proiect a Planului de actiuni cu măsurile de adaptare și ameliorare.

Figura 5 Metodologia de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice si stabilirea măsurilor de adaptare

Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea și schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK 9 : Metodologia comuna de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunarii, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea și schimbarea climei, importante pentru România, precum seceta, inundatii, episoade de vant extrem și valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrarile proiectate, din punct de vedere al schimbarilor climatice, se face plecand de la premisele initiale privind conditiile climatice actuale.

Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbarilor climatice este prezentata in figura de mai jos.

9 Seerisk: Common Risk Assessment Methodology for the Danube Macro-Region (

http://www.rsoe.hu/projectfiles/seeriskOther/download/Act_3_1_Common_Risk_Assessment_Methodology.pdf

)

Figura 6. Procedura de evaluare a riscurilor asociate schimbarilor climatice

În prima fază, înainte de a începe evaluarea riscurilor asociate, s-au identificat condițiile naturale de amplasament, hazardele specifice zonei și schimbările climatice.

Abordarea folosită pentru evaluarea riscului și stabilirea măsurilor potrivite de atenuare și ameliorare a potentialului impact pe care îl pot avea schimbările climatice și efectele adverse ale acestora asupra lucrărilor propuse prin respectivul proiect, sunt prezentate în cele ce urmează.

Analiza senzitivitatii

Senzitivitatea proiectului va fi determinata pe baza contextului actual si prognozat al schimbarilor climatice si efectelor primare si secundare (hazarde) ale acestora. Functie de extinderea proiectului, vor fi identificate variabilele relevante pentru amplasamentul ales.

Senzitivitatea optiunilor alese in raport cu schimbarile climatice si efectele adverse ale acestora s-a facut separat, in functie de temele cheie care cuprind principalele componente proiectului, considerate dupa cum urmeaza:

Intrari: materii prime, materiale, apa, resurse umane, energie;

Bunuri: facilitati , instalatii, retele;

Procese: functie de specificul proiectului;

Iesiri: calitatea emisiilor (functie de proiect);

Interdependente: cresteri economice viitoare, turism.

Pentru evaluarea senzitivitatii proiectului la schimbarile climatice se va acorda un scor, conform clasificarii de mai jos, rezultand astfel matricea de evaluare a senzitivitatii.

Risc 0

Nu există impact asupra componentelor proiectului

Senzitivitate scazuta

Schimbările climatice/Hazardele nu au impact asupra componentelor

proiectului (sistemul poate fi afectat negativ de riscurile climatice cu impact minim)

Senzitivitate medie

Schimbările climatice/Hazardele pot avea impact usor asupra componentelor

proiectului (sistemul va fi afectat (ex.intreruperi ale alimentarii cu energie electrica), incidente de poluare minore)

Senzitivitate ridicata

Schimbările climatice/Hazardele pot avea impact semnificativ asupra componentelor proiectului (ex: sisteme de tratare nefunctionale, conducte sparte, inundarea sistemului)

Evaluarea expunerii

Dupa identificarea si evaluarea punctelor sensibile ale componentelor proiectului, pasul urmator este evaluarea expunerii proiectului la fenomenele date de efectele schimbarilor climatice in zonele in care acesta va fi amplasat.

Evaluarea expunerii se face conform Tabelului nr. 3.4.1.

Tabel 3Scara de evaluare a expunerii lucrarilor propuse la schimbarile climatice si riscurilor asociate acestora

Expunere ridicata

Expunere medie

Expunere scazuta

Expunere 0

Probabilitatea de aparitie a inundatiilor cu frecventa ridicata (mai mult de 1 la 75 ani), temperaturi ridicate ( mai mari de 30 0 C) inregistrate mai mult de 10 zile/ an, cresterea nivelului marii mai mult de 50 cm, peste 10

furtuni/an

Probabilitatea de aparitie a inundatiilor intre 1 la 75

ani si 1 la 100 ani, temperature ridicate inregistrate mai mult de 5 zile/an, cresterea nivelului marii cu 20 – 50 cm, 5 –

10 furtuni/an

Probabilitatea de aparitie a inundatiilor mai mica de 1 la 100 ani, temperature ridicate inregistrate mai putin de 5 zile/an, cresterea nivelului marii cu 20 cm, mai putin de 5 furtuni/an

Nu exista hazarde in zona de amplasare a proiectului, nici in prezent si nici preconizat (2030;

2045)

Având in vedere extinderea proiectului si specificul acestuia, s-a ținut cont de faptul ca locații diferite pot fi expuse la fenomene climatice diferite, precum și la frecvențe și intensități diferite. Prin urmare, vor fi evaluate categoriile de risc specifice tipului de proiect analizat in raport cu expunerea acestuia la efectele adverse ale schimbarilor climatice in diferite zone și modului în care ar putea fi afectate.

In acest sens, vor fi colectate date cu privire la conditiile de amplasare, variabilele climatice si pericolele aferente cu sensibilitate medie spre ridicata.

Evaluarea expunerii viitoare se face pentru componentele proiectului clasate ca avand puncte sensibile sau expunere medie spre ridicata, pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045.

Evaluarea Vulnerabilitatii

Senzitivitate

Expunere

Vulnerabilitate

Vulnerabilitatea reprezinta rezultatul multiplicarii senzitivitatii proiectului cu probabilitatea de expunere la hazardele climatice identificate.

Pentru evaluarea vulnerabilitatii pentru orizontul de proiectare 2035, respectiv 2045, se presupune ca punctele identificate ca fiind sensibile raman constante in viitor, vulnerabilitatea proiectului calculandu- se pe baza aceleiasi formule redate anterior. In acest caz, expunerea incorporeaza elementele viitoarelor schimbari climatice si a posibilelor efecte adverse ale acestora.

Severitate

In functie de hazardele identificate in etapele anterioare, pentru aprecierea severitatii de expunere a lucrarilor proiectate la acestea se utilizeaza scări de la 1 la 5, a caror semnificatii este redata in tabelul de mai jos.

Tabel 5 Scara de evaluare a severitatii riscului

1

2

3

4

5

Nesemnificativ

Minor

Moderat

Major

Catastrofic

Semnificație

Impact minim ce poate fi diminuat prin activitati curente

Eveniment care afecteaza operarea normala a proiectului, rezultand impact local temporar

Eveniment serios care necesita actiuni suplimentare, rezultand impact moderat

Eveniment critic necesitand actiuni deosebite, rezultand in impact semnificativ, disipat sau pe

termen lung

Dezastru ce poate conduce la oprirea functionarii, producand pagube semnificative si impact extins pe termen lung.

Probabilitate de aparitie

Probabilitatea de aparitie reprezinta probabilitatea ca un eveniment sa se produca in zona de amplasare a lucrarilor propuse. Pentru a aprecia probabilitatea de aparitie a unui hazard identificat in etapa anterioara, se utilizeaza scari de la 1 la 5, a caror semnificatii este redata in tabelul de mai jos.

Tabel 6 Scara de evaluare a probabilitatii de expunere la risc

1

2

3

4

5

Rar

Putin probabil

Posibil

Probabil

Aproape sigur

Semnificație

Foarte putin probabil ca riscul sa apara sau 5%

/an probabilitate de aparitie

Luand in considerare practicile si procedurile actuale, acest incident este putin probabil saapara sau 20%/an probabilitate de

aparitie

Incidentul a aparut intr-o localitate similara sau 50%/an probabilitate de aparitie

Incidentul este probabil sa apara sau 80%/an probabilitate de aparitie

Incidentul este foarte probabil sa apara sau 95%/an probabilitate de aparitie

Sau

Semnificație

5% sanse de

apartitie/an

20% sanse de

apartitie/an

50% sanse de

apartitie/an

80% sanse de

apartitie /an

95% sanse de

apartitie/an

Evaluarea riscului

Analiza de risc prezentata constituie suport pentru procesul decizional si stabilirea unor masuri concrete, menite sa duca la limitarea si diminuarea, pe cat posibil, a pericolelor la care pot fi expuse lucrarile proiectate.

Conform Ghidului de adaptare la schimbarea climei si evaluarea riscului in macroregiunea Dunarii (SEERISK, 2014), etapele metodologice ale unei analize de risc sunt:

stabilirea contextului și identificarea riscului

elaborarea scenariilor cu determinarea probabilității de apariție a unui anumit pericol

evaluarea impactului acestui pericol specific asupra elementului selectat și supus riscului

definirea nivelurilor de risc/clasificarea riscului (cantitativă sau calitativă)

Hazard

Probabilitate

Severitate

RISC

Probabilitate

Severitate

Risc

Riscul este evaluat, in cazul de fata, ca functie a probabilitatii de producere a unei pagube si a consecintelor probabile/severitatea, fiind inteles astfel ca masura a marimii unei amenintari naturale.

Pentru evaluarea severitatii și probabilitatii de aparitie a hazardelor in zona de amplasare a proiectului, s- a acordat un scor conform clasificarii de mai jos, din care va rezulta scorul completat in matricea de evaluare a riscului.

Probabilitate

1

1

2

3

4

5

2

3

4

5

In acest context, Riscul identificat are intelesul prezentat mai jos.

Risc neglijabil

Risc scazut

Risc mediu

Risc ridicat

Risc extrem

Severitate

Conform definitiei date de

Comisia Europeana in Cartea verde

10 , măsurile de adaptare se iau pentru a face față schimbărilor climatice, de exemplu, o cantitate mai mare de precipitații, temperaturi mai ridicate, resurse de apă mai reduse sau furtuni mai frecvente, fie în prezent, fie în anticiparea unor astfel de evenimente viitoare. Adaptarea are obiectivul de a reduce în mod rentabil riscurile și pagubele provocate de efectele negative prezente sau viitoare sau de a exploata potențialele beneficii. Exemple de astfel de măsuri includ utilizarea mai rațională a resurselor limitate de apă, adaptarea codurilor de construcție existente pentru a face față schimbărilor climatice viitoare și fenomenelor meteorologice extreme, construcția de dispozitive de protecție împotriva inundațiilor și ridicarea nivelului digurilor împotriva creșterii nivelului mării, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă, selecția speciilor și practicilor forestiere mai puțin vulnerabile la furtuni și incendii, crearea de coridoare terestre destinate sprijinirii migrării speciilor. Adaptarea poate cuprinde strategii naționale sau regionale, precum și măsuri practice luate la

10 Carte Verde a Comisiei catre Consiliu, catre Parlamentul European, catre Comitetul Economic si Social European si catre Comitetul Regiunilor – Adaptarea la schimbari climatice in Europa – Posibilitati de actiune a Uniunii Europene

http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0354&from=RO

nivel de comunitate sau individual. Măsurile de adaptare pot fi anticipatoare sau reactive. Adaptarea se aplică în egală măsură sistemelor naturale și umane. Investițiile a căror durabilitate este asigurată pe întreaga durată de viață, ținând cont în mod explicit de schimbările climatice, sunt adesea numite „imune la schimbările climatice”.

O acțiune timpurie va aduce beneficii economice certe, datorită anticipării pagubelor potențiale și reducerii la minimum a riscurilor pentru ecosisteme, sănătatea umană, dezvoltarea economică, bunuri și infrastructuri.

De exemplu, Directiva-cadru apa 11

stabilește un cadru coerent pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Aceasta nu abordează însă direct chestiunea schimbărilor climatice. Provocarea va fi aceea de a încorpora măsurile referitoare la schimbările climatice în cadrul punerii în aplicare a acesteia, începând cu primul ciclu de planificare pentru 2009. Concret, instrumentele economice și principiul „utilizatorul plătește” ar trebui aplicate în toate sectoarele, inclusiv cel al locuințelor, al transporturilor, al energiei, al agriculturii și al turismului. Astfel se vor crea stimulente puternice pentru reducerea consumului de apă și eficientizarea utilizării acesteia.

Descrierea Riscului

Rating de risc

Masuri de adaptare

Rating de risc rezidual*

*riscul rezidual este riscul ramas dupa ce toate celelalte masuri sunt implementate

Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale și antropogenice de a reacționa la efectele schimbărilor climatice (actuale sau așteptate), inclusiv variabilitatea climei și evenimentele meteorologice extreme, cu scopul de a reduce pagubele potențiale, de a beneficia de oportunități și de a reacționa adecvat la consecințele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că societatea resimte efectul individual și cumulat al tuturor acestor componente.

In acest context, există mai multe tipuri de adaptare:

anticipativă și reactivă,

privată și publică,

autonomă și programată.

Provocarea pentru adaptare constă în creșterea rezistenței sistemelor economice și ecologice și reducerea vulnerabilității lor la efectele schimbărilor climatice.

In acest sens, pentru riscurile identificate ca fiind medii spre ridicate, se vor prevedea inca din faza de proiectare, măsuri specifice de adaptare și ameliorare a efectelor pe care le au sau le pot avea shimbarile climatice și hazardele asociate acestora proiectului, în scopul de a minimiza pe cât posibil, efectele adverse provocate de acestea asupra lucrărilor proiectate.

11

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l28002b&from=RO

INTRODUCERE

Prezentul capitol este realizat având la bază Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7), ghid elaborat printr-un cadru de colaborare (Strategia Comună de Implementare (CIS)) care implică statele membre, țările EFTA și alte părți interesate, inclusiv Comisia Europeană.

Obiectivele de mediu ale DCA, descrise în articolul 4, constituie nucleul acestei legi europene care prevede o gestionare durabilă a apei - pe termen lung și pe baza unui nivel ridicat de protecție a mediului acvatic. Articolul 4 (1) stabilește obiectivele de mediu pentru corpurile naturale de apă de suprafață și subterană, precum și pentru corpurile de apă artificiale și puternic modificate (CAPM). Corpurile de apă de suprafață naturale trebuie să obțină, până în 2015, o stare ecologică și chimică bună, iar corpurile de apă subterană să atingă o stare cantitativă și chimică bună. Corpurile de apă artificiale și CAPM-urile trebuie să atingă un potențial ecologic bun și o stare chimică bună. La Articolul 4 (3) sunt descrise criteriile pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate. Un alt obiectiv-cheie al DCA prevăzut la art. 4 (1) îl constituie implementarea măsurilor necesare pentru a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de apă – așa-numitul "principiu de nedeteriorare" –, care are o relevanță deosebită în contextul Articolului 4 (7). În cele din urmă, ar putea fi necesară completarea obiectivului DCA privind starea bună cu obiective suplimentare, cu scopul de a asigura atingerea obiectivelor de conservare pentru zonele protejate [art. 4 (1) lit. c) și art. 4 (2)].

Excepțiile de la aceste obiective

sunt definite în articolul 4, unde se subliniază condițiile în care starea sau potențialul bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obținut, ori în care poate fi permisă deteriorarea stării. Articolul 4 alineatele (4), (5), (6) și (7) descriu condițiile și procesul prin care acestea pot fi aplicate. Acestea includ următoarele elemente:

Extinderea termenului limită – cu alte cuvinte, starea bună / potențialul bun trebuie atinse cel târziu până în 2021 sau 2027 [art. 4 (4)] sau imediat ce condițiile naturale permit acest lucru după 2027;

Realizarea unor obiective mai puțin severe, în anumite condiții [art. 4 (5)] ;

Deteriorarea temporară a stării / potențialului ca rezultat al unor cauze naturale sau de "forță majoră" [art. 4 (6)] ;

Deteriorarea sau incapacitatea de a atinge starea bună / potențialul bun ca urmare a unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață sau a schimbării nivelului corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea stării unui corp de apă de suprafață

de la starea foarte bună la starea bună ca urmare a unor noi activități umane de dezvoltare durabile [art. 4 (7)].

Toate aceste excepții conțin condiții distincte care trebuie îndeplinite, fiind definite și explicate în cadrul Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice.

1 CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA CORPURILOR DE APĂ CU RISC

Planul

Național

de

Management

actualizat

aferent

porțiunii

din

bazinul

hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

(denumit în continuare

Planul

Național

de

Management

actualizat)

este

realizat

în

conformitate

cu prevederile legale europene și naționale. Ca și în cazul primului ciclu de planificare, în elaborarea proiectelor

Planurilor de Management actualizate

la nivel bazinal și național s-au luat în considerare recomandările ghidurilor și documentelor dezvoltate în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru Apă. Se menționează faptul că în conținutul Planurilor de Management actualizate, atât la nivel de bazine/spații hidrografice, cât și la nivel național, s-au folosit și denumiri cu referire la Planurile de management pentru al doilea ciclu de planificare sau Planuri de Management elaborate pentru perioada 2016-2021. Aceste planuri reprezintă de fapt Planurile de Management actualizate. In conformitate cu prevederile Planului Național de Management Actualizat pentru perioada 2016-2021, anexa 1 la Anexa 10.1 stabilește criteriile privind presiunile hidromorfologice pentru care se impune analiza dpdv al

Art 4.7. Aceste criterii sunt prezentate in tabelul V.1 la prezentul ghid.

Nr. Crt.

Construcții hidrotehnice (alterari hidromorfologice)

Efecte

Parametrii ce reflecta presiunea

Intensitatea presiunii

mica

medie

severa

1

Lucrări de barare transversale

a) baraje, deversoare, praguri de fund

Asupra regimului hidrologic, transportului sedimentelor și

migrării biotei

Densitatea pragurilor (nr. /

km)

≤1

≤2

≥3

Inalțimea obstacolului (cm)

<30

30-50

>50

Schimbarea categoriei din rau in lac

Lungimea pe care se manifesta impactul bararii: pentru raurile cu suprafata

bazinului <1000 km2 (km)

<0,5

0,5-1

>1

Lungimea pe care se manifesta impactul bararii: pentru raurile cu suprafata

bazinului >1000 km2 (km)

<1

1-2

>2

lungime râu, regim lentic/ lungime totala corp (%)

<20

20-50

>50

b) lacuri de acumulare - evacuare

unde pulsatorii

Asupra curgerii

minime si biotei

Debitul minim in albie / Q

* 1

)

(%)

>100

100-

50

< 50

Nr. Crt.

Construcții hidrotehnice (alterari hidromorfologice)

Efecte

Parametrii ce reflecta presiunea

Intensitatea presiunii

mica

medie

severa

Asupra regimului hidrologic, stabilitatii albiei

si florei

Gradientul (des) creșterii nivelului apei(cm)/ora

<50

50-

100

>100

2

Lucrări

in

lungul

râului

a) diguri, amenajari agricole, piscicole etc.

Asupra conectivității laterale, vegetației din lunca inundabilă și zonelor de

reproducere

Lungime diguri / Lungime corp de apa (%)

<30

30-70

>70

Suprafata afectata/ suprafata luncii inudabile (%)

<30

30-70

>70

b) Lucrări de regularizare si consolidare maluri, taieri de meandre

Asupra profilului longitudinal al raului, structurii substratului

si

biotei

Coeficient de meandrare (Ks1/Ks2)

2

)

<0,1

0,1-

0,3

>0,3

Lungime lucrare de regularizare/Lungime corp de apa (%)

<30

30-70

>70

3

Senale navigabile

Asupra stabilitatii albiei

si biotei

Latimea senalului(dragat)/ Latimea albiei (%)

<30

30-70

>70

4

Prize de apa, restitutii, folosințe (evacuari), derivații

Asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei

Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu

multianual (%)

<30

30-50

>50

Note explicative

Referitor la criteriul 1b

1 ) Q* = Q95% (m3/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s; Q* = 1,25 x Q95% (m3/s)+0,05 pentru Q95% < 200 l/s; pentru bazine cu suprafață < 3000 km2. Dacă suprafața bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menționate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. Pentru bazine având Q95% < 0,1 m3/s Q*=1,1* Q95%; Q95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)

In cazul în care nu se dețin informații privind regimul undelor pulsotarii, acestea fiind în general evaluate după punerea în funcțiune a acumulării, respectiv a realizării graficului dispecer

se va folosi primul criteriu de la 1b, respectiv raportul de debite Qmin

Nr. Crt.

Construcții hidrotehnice (alterari hidromorfologice)

Efecte

Parametrii ce reflecta presiunea

Intensitatea presiunii

mica

medie

severa

albie/Q*

Referitor la criteriul 2b

2)

In completarea criteriilor privind presiunile hidromorfologice pentru care se impune analiza dpdv al Art 4.7 se propune coeficientul de meandrare , respective coeficientul de sinuozitate a raului

Coeficientul de meandrare sau coeficientul de sinuozitate (Ks) este raportul dintre lungimea în linie dreaptă și lungimea reală a unui sector de râu pe care s-a realizat lucrarea de investiție.

L

Ks =

D

unde L - lungimea reală (sinuoasă), iar D - lungimea în linie dreaptă pe sectorul de râu pe care s-a realizat lucrarea de investiție.

Astfel :

K s1

= L/D = 1 (L=D, pentru sector de râu

neamenajat)

K s2

= L/D (>1 pentru sector de râu amenajat

)

Pentru determinarea/ delimitarea criteriului legat de intensitatea presiunii se va calcula raportul

K s1 /K s2

Dacă

K s1 /K s2

> 0,3 atunci Presiunea de de

intesitate mare

K s1 /K s2

= 0,1 -0,3 Presiunea este de

intensitate medie

K s1 /K s2

<

0,1

Presiunea

este

de

intensitate mică

In cazul în care nu se

dețin informații

precise/detaliate privind localizarea tăierii de cot (respectiv parametrii de capat,

lungimea

pe

care

se

realizează tăierea de coturi, aceste informații

Nr. Crt.

Construcții hidrotehnice (alterari hidromorfologice)

Efecte

Parametrii ce reflecta presiunea

Intensitatea presiunii

mica

medie

severa

fiind in general prinse in Proiectul Tehnic de Execuție.

ce se realizează după aprobarea investiției se poate face o analiză calitativă pe baza informațiilor din teren

Analizând Lucrările din PMRI la nivelul ABA-urilor nu se regăsesc decât un numar de 2 Lucrări de acest tip

Exemplu

In cadrul Lucrării sunt prevazute tăieri de cot pârâu Hotari,

L=0,360 km, în zona sat Humoreni

se cunoaște profilul longitudinal al pârâului in zona citată (nr coturi, configurație)

se poate realiza o analiză calitativă plecând de la lungimea Lucrării (L=0,36 Km), poziționând pe profil această lungime în zona cu coturi se poate estima această analiză in situația ce mai defavorabilă. Dacă se consideră necesar considerându-se că tăierile de cot afectează in mod semificativ cursul natural se vor solicita prin ANAR informații suplimentare la INHGA.

2 ETAPE PROCEDURALE PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTELOR

ASUPRA STĂRII CORPURILOR DE APĂ

Etapele procedurale propuse au la baza prevederile Directivei Cadru Apa, Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7), Anexa 10.2 la Planul Național de management actualizat, Instrumentul privitor la liste de verificare a proiectelor conform prevederilor Directivei Cadru Apa ( elaborat de Jaspers, varianta iulie 2018), Legii nr. 243 din 30 octombrie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 10/71996 . si a Legii nr 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Etapele procedurale pentru evaluarea

impactului asupra corpurilor de apă se derulează în paralel cu etapa de încadrare a proiectului din cadrul procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului.

Nr. Crt.

Etape procedura Evaluarea Impactului asupra mediului conform Legii nr.292 /2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și

private asupra mediului

Etape procedura de evaluare

a impactului asupra corpurilor de apă - propunere

1.

Etapa initiala

În termen de 15 zile de la primirea notificării,

autoritatea competenta pentru protecția mediului

Autoritatea competentă în domeniul gospodăririi

apelor informează, în termen de maxim 5 zile,

Nr. Crt.

Etape procedura Evaluarea Impactului asupra mediului conform Legii nr.292 /2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și

private asupra mediului

Etape procedura de evaluare

a impactului asupra corpurilor de apă - propunere

informează titularul, în scris, cu privire la decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, prin depunerea memoriului de prezentare, conform modelului din anexa nr. 5.D.

Decizia etapei de evaluare inițială

conține obligația titularului de a solicita

avizul de gospodărire a apelor

la autoritatea competentă în

domeniul gospodăririi apelor.

autoritatea competentă pentru protecția mediului despre depunerea solicitării de emitere a avizului de gospodărire a apelor pentru proiect.

2

Etapa de incadrare a proiectului

în termen de maxim 20 de zile de la data depunerii solicitării de emitere a avizului de gospodărire a apelor, autoritatea competenta pentru gospodărirea apelor ia decizia justificata privind necesitatea sau nu a elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, parcurgand

etapele V.2.1. si V.2.2. de mai jos

Autoritatea competentă pentru protecția mediului ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil și în termen de cel mult 90 de zile de la data primirii tuturor informațiilor necesare din partea titularului, cu efectuarea evaluării impactului asupra mediului și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă pentru proiectele cu impact

semnificativ asupra corpurilor de apa.

Publicul

interesat

poate

înainta

comentarii

/observații la proiectul deciziei etapei de încadrare în termen de 10 zile de la data afișării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru

protecția mediului

În termen de 10 zile de la primirea comentariilor/observațiilor justificate ale publicului interesat la proiectul deciziei etapei de încadrare, autoritatea competentă pentru

protecția mediului invită membrii comisiei de analiză tehnică să participe la adoptarea deciziei

finale a etapei de încadrare.

3

Etapa de definire a domeniului evaluării și de

realizare a raportului privind impactul asupra mediului

autoritatea competentă pentru protecția mediului derulează etapa de definire a domeniului evaluării:

- transmite, în format electronic, membrilor

comisiei

de

analiză

tehnică

documentele

și

studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se va realiza parcurgand etapele 2.3. si 2.4. de mai jos

Nr. Crt.

Etape procedura Evaluarea Impactului asupra mediului conform Legii nr.292 /2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și

private asupra mediului

Etape procedura de evaluare

a impactului asupra corpurilor de apă - propunere

informațiile depuse de titular, menționând termenul de maxim 10 zile pentru primirea observațiilor acestora

= analizează documentele și informațiile depuse de titular, precum și propunerile

publicului interesat cu privire la conținutul raportului privind impactul asupra mediului, primate în scris în termen de 20 zile de la publicarea pe pagina de internet a memoriului de prezentare

redactează și transmite titularului îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului, în studiul de evaluare adecvată și în studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz

Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă în conformitate cu legislația specifică din domeniu, îndrumarul conține această solicitare, precum și alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul

gospodăririi apelor

Titularul proiectului înaintează autorității competente pentru protecția mediului studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, întocmit conform legislației specifice în vigoare, iar Raportul privind impactul asupra mediului se realizează pe baza informațiilor și concluziilor rezultate, după caz, din studiul de evaluare adecvată, studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și politica de prevenire a

accidentelor majore sau raportul de securitate

Etapa inițială

Etapa inițială va oferi o sinteză a datelor referitoare la proiect, a corpurilor de apă pe care se află amplasată proiectul și a zonelor protejate. Etapa inițiala este demarată odată cu depunerea solicitării de emitere a avizului de gospodărire a apelor de catre titularul proiect.

Elaboratorul atestat va furniza următoarele informații:

Date generale

Titularul proiectului

Beneficiarul proiectului

Proiectantul general

Proiectantul de specialitate

Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă

Se vor menționa următoarele date: denumire completă, adrese, telefon, fax pentru titular și beneficiar, cod CAEN, CUI pentru elaboratorul atestat (se anexează certificarea).

Date despre proiect

Denumirea completă a proiectului (conform certificatului de urbanism)

Localizarea proiectului: localitate sau localitate apropiată, județ, coordonate STEREO 70, codul cadastral și denumire curs de apă, cod și denumire corp de apă 1

pe care se amplasează proiectul

Descrierea lucrărilor propuse (în sinteză).

Lista zonelor protejate 2

aferente fiecărui corp de apă pe care se va amplasa proiectul, dacă este cazul.

Date despre corpul de apa posibil a fi afectat de proiect :

Identificarea corpului de apă (cod, denumire) potențial a fi afectat de proiect 3 .

Indicarea lungimii/suprafeței corpului de apă identificat la pct. 1

Indicarea categoriei, tipologiei și stării 4

corpului de apă identificat la pct. 1; pentru corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună/potențialul ecologic bun se vor menționa motivele/cauzele care au condus la neatingerea obiectivelor de mediu 5 . Includerea informațiilor

privind starea/calitatea zonelor protejate identificate la pct. B.4.

Pentru corpurile de apă monitorizate se vor indica și informații actualizate privind starea 6

corpului de apă identificat la pct. 1.

Menționarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat la pct 1 7

și a obiectivelor zonelor protejate identificate la pct. B.4 8 , cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz .

9

se au in vedere/prezintă toate corpurile de apă de suprafață și subterane pe care se amplasează proiectul; datele privind codul și denumirea corpurilor de apă se preiau din planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016 sau pot fi furnizate de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor;

informațiile pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă

pot fi corpurile de apă pe care este localizat proiectul, dar pot fi și alte corpuri de apă (ex: corpuri de apă amonte/aval, alte corpuri de apă subterană). Informațiile de la pct B și C și analizele de la pct D si E se completează pentru fiecare CA pe care se amplasează proiectul / identificat ca potențial a fi afectat de proiect.

pentru corpurile de apă de suprafață se vor indica starea (clasa) ecologică/potențialul ecologic la nivel global și la nivelul elementelor de calitate, precum și starea chimică, iar pentru corpurile de apă subterane se vor indica starea cantitativă și starea chimică

Informațiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G și pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă

informațiile se preiau din planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016

idem

5

prevăzute în planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice aprobate prin H.G. 859/2016

prevăzute în planurile de management aprobate, sau pe baza unor măsuri de protecție specifice stabilite pentru zona/zonele protejate

informațiile de la punctul C.4 referitoare la ariile naturale protejate se pot prelua de la Ministerul Mediului, Direcția de Bidiversitate.

Menționarea măsurilor și a termenelor de implementare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat la pct. 1. 10 .

Programul de monitorizare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă identificate la pct. 1, inclusiv prezentarea propunerilor de secțiuni de monitorizare materializate pe plan

Planuri

Plan de încadrare în zonă a lucrărilor propuse în proiect

Plan de ansamblu al lucrărilor propuse în proiect pe care să fie materializate corpurile de apă și zonele protejate identificate

Planuri de situație și profile transversale și longitudinale ale obiectelor aferente proiectului

Etapa de identificare a domeniului de aplicare

Autoritatea competenta va proceda la completarea Tabelelor III.2-1.1 – III.2-1.5 în funcție de categoria de Corp de Apa) privind mecanismul cauză – efect pentru fiecare corp de apa identificat la pct. 1 cu DA/NU/INCERT și justificarea fiecărui răspuns.

Pentru elementele de calitate pentru care nu a fost identificat niciun mecanism cauzal posibil, nu este necesară evaluarea ulterioară.

Analiza continuă numai pentru elementul de calitate/ elementele de calitate potențial a fi afectate (cele cu raspuns DA/INCERT).

Completarea Tabelelor III.2-2.1 – III.2-2.5 în funcție de categoria CA) privind conformarea cu cerințele Legii apelor.

Justificarea detaliată a fiecărui răspuns completat cu DA/INCERT.

Notă:

Tabelele III.2-1.1 – III.2-1.5 și III.2-2.1 – III.2-2.5 se vor completa având în vedere soluția constructivă (inclusiv măsurile de atenuare prevăzute în proiect, dacă este cazul)

Tabelele III.2-1.1 – III.2-1.5 și III.2-2.1 – III.2-2.5 se preiau pentru fiecare categorie de corp de apă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, subterane)

Metodologiile de evaluare a elementelor de calitate sunt anexe la H.G. nr.859/2016 și se află publicate pe site-ul

www.rowater.ro

.

Această etapă va oferi o sinteza informațiilor completate în tabelele

III.2-2.1 – III.2-2.5

și va sta la baza elaborării etapei urmatoare, de analiza a impactului proiectului asupra corpului de apă și zonelor protejate

Etapa de

analiza a impactului proiectului asupra corpului de apă și zonelor protejate

Detalierea analizei în baza informațiilor (răspunsuri completate cu NU sau INCERT) din tabelele III.2-2.1 – III.2-2.5

completat în cadrul punctului 2 al sub-capitolului

III.2.2 de mai sus și stabilirea dacă:

informațiile de la punctele C 1-5 pot fi furnizate de Administrațiile Bazinale de Apă.

proiectul prezintă riscul apariției de efecte, respectiv riscul deteriorării stării corpului de apă identificat la punctul 1, la nivel de element de calitate

proiectul prezintă riscul apariției de efecte, respectiv poate împiedica îmbunătățirea stării corpului de apă identificat la punctul 1, la nivel de element de calitate.- proiectul prezintă riscul apariției de efecte, respectiv poate împiedica atingerea obiectivelor relevante pentru zonele protejate

Evaluarea impactului cumulat al proiectului cu proiectele pe ape sau în legatura cu apele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe care se va amplasa proiectul asupra corpurilor de apă identificate la pct. 1; aceasta evaluare se va efectua prin realizarea unei analize determinată de informațiile obținute prin completarea Tabelelor III.2-3.1 – III.2-3.5 și III.2-4.1 – III.2-4.5.

Formularea concluziilor.

Identificarea și stabilirea de măsuri suplimentare 11

practice/ realizabile de atenuare/ reducere a impactului, inclusiv a impactului cumulat dacă este cazul și reluarea analizei de la punctul 2 din etapa de identificare a domeniului de aplicare (2.2) până la punctul 3 din etapa de analiză a impactului proiectului asupra corpului de apă și zonelor protejate (2.3). Măsurile suplimentare de atenuare/reducere sunt identificate de către titularul proiectului, prin echipa de experți, iar în urma analizei acestora de către autorități în cadrul procesului de reglementare sunt stabilite, după caz, măsuri suplimentare care sunt ulterior incluse în actul de reglementare.

Tabel sintetic

Element de calitate/ indicator (parametru)

de calitate

Măsură suplimentară propusă

În cadrul acestei etape se va stabili nivelul impactului, inclusiv a impactului cumulat, durata acestuia, precum și dacă acesta conduce la deteriorarea stării corpului de apă.

Dacă proiectul conduce la deteriorarea stării corpului de apă se va trece la analiza aplicarii art.2^7 din Legea apelor (etapa Analizei aplicarii articolului 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare).

Etapa Analizei aplicării articolului 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare

Cerințe/condiții de aplicare a art 2^7:

Deservirea folosințelor beneficiare care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza

măsuri de atenuare in plus/suplimentare față de măsurile de atenuare prevăzute în proiect (integrate în soluția constructivă a proiectului)

costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecției mediului. Fundamentare.

Sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă ? Justificare.

Motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului sau societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și alin.(2) din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare sunt depășite

de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății umane, menținerii siguranței populației sau dezvoltării durabile. Justificare.

Dacă proiectul îndeplinește condițiile pentru aplicarea 2^7, se va verifica și îndeplinirea cerințelor articolului 2^9.

Dacă nu se îndeplinesc toate condițiile pentru aplicarea art 2^7, proiectul nu se va continua.

Tabelele menționate mai sus sunt prezentate în continuare, astfel:

Tabele III.2-1.1 – III.2-1.5 privind mecanismul cauză – efect pentru fiecare corp de apa identificat, în funcție de categoria de Corp de Apa

Tabele III.2-2.1 – III.2-2.5 privind conformarea cu cerințele Legii apelor, în funcție de categoria de Corp de Apa

Tabele III.2-3.1 – III.2-3.5 privind mecanismul cauză – efect pentru fiecare corp de apa identificat – Impact cumulat

Tabele III.2-4.1 – III.2-4.5 privind conformarea cu cerințele Legii apelor – Impact cumulat

Tabelul III.2. -1.1

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor (Râuri)

Elementele de calitate și indicatorii (parametrii) de calitate*

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea

și dinamica debitului

Regim hidrologic: conectivitatea cu apele

subterane

Continuitatea longitudinală a

râului

Elementele de calitate și indicatorii (parametrii) de calitate*

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Continuitatea laterală a râului

Condiții morfologice:

adâncime și lățimea râului

Condiții morfologice: structura și substratul patului

albiei

Condiții morfologice:

structura zonei ripariene

Elemente fizico – chimice

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici

– metale3

Elemente biologice de calitate4

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) identificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de

suprafață – râuri (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)

se vor avea în vedere elementele de calitate biologice relevante pentru tipologia corpului de apă

*Elementele de calitate și indicatorii de calitate: conform Legii Apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu HG 859/2016.

Tabelul III.2. -1.2.

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor (Lacuri)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

1Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și

dinamica debitului

Regimul hidrologic: timpul de

retenție

Regimul

hidrologic:

conectivitatea cu apele subterane

Condiții morfologice: adâncimea

lacului

Condiții morfologice: cantitate,

structură, substrat

Condiții morfologice: structura

malului

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elemente biologice de calitate

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică4

Fauna piscicolă

Starea chimică

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

1Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – lacuri natural și de acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)

4nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

Tabelul III.2.- 1.3

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor (Apele tranzitorii)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?

1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ..?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice: variația

în adâncime

Condiții morfologice: cantitatea, structura și substratul

patului

Condiții morfologice: structura

zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: debitul de

apă dulce

Regimul mareelor: expunerea la

valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?

1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ..?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

Macroalge4

Angiosperme4

Fauna nevertebrată bentică

Faună piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – ape tranzitorii (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)

4nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii

Tabelul III.2.– 1.4.

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor (Ape costiere)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice: variația

adâncimii

Condiții morfologice: structura și

substratul patului de coastă

Condiții morfologice: structura

zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: direcția

dominantă a curenților

Regimul mareelor: expunerea la

valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

Macroalge și Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr.

1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – ape costiere (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)

Tabelul III.2. -1.5

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor (Ape subterane)

Parametrii conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra …?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Parametri cantitativi

Nivelul apei subterane

Parametri calitativi

Cloruri

Sulfați

Oxigen dizolvat

pH

Nitrați

Amoniu

Pesticide (individual și

total)*

Poluanții și indicatorii de

poluare ai apelor subterane**

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

* așa cum sunt definite în HG nr. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării

**Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt stabilite valori de prag în OM 621/2014.

Tabelul III.2-2.1

Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor (Râuri)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și

dinamica debitului

Regim hidrologic: conectivitatea cu

apele subterane

Continuitatea longitudinală a râului

Continuitatea laterală a râului

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Condiții morfologice: adâncime și

lățimea râului

Condiții morfologice: structura și

substratul patului albiei

Condiții morfologice: structura zonei

ripariene

Elemente fizico – chimice

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici – metale3

Elemente biologice de calitate

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi Tabelul

III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din

Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2-2.2

Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor (Lacuri)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și

dinamica debitului

Regimul hidrologic: timpul de

retenție

Regimul hidrologic: conectivitatea cu apele

subterane

Condiții morfologice:

adâncimea lacului

Condiții morfologice: cantitate,

structură, substrat

Condiții morfologice: structura

malului

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici

Poluanți specifici nesintetici –

metale

Elemente biologice de calitate

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr.

1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2 -2.3

Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor (Ape tranzitorii)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice:

variația în adâncime

Condiții morfologice: cantitatea, structura și

substratul patului

Condiții morfologice: structura zonei delimitate de

maree

Regimul mareelor: debitul

de apă dulce

Regimul mareelor:

expunerea la valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici

– metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Macroalge

Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Faună piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2-2.4

Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor (Ape costiere)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) care ar putea fi afectate de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice:

variația adâncimii

Condiții morfologice: structura și substratul patului

de coastă

Condiții morfologice:

structura zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: direcția

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) care ar putea fi afectate de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

dominantă a curenților

Regimul mareelor:

expunerea la valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici

Poluanți specifici nesintetici

– metale

Elementele biologice de

calitate

Fitoplancton

Macroalge și Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zonele protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2-2.5

- Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor (Ape subterane)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați parametrul care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Parametri cantitativi

Nivelul apei subterane

Parametri calitativi

Cloruri

Sulfați

Oxigen dizolvat

pH

Nitrați

Amoniu

Pesticide (individual și total)

Poluanții și indicatorii de poluare

ai apelor subterane

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor? Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la punctul 2.4 .

Tabelul III.2-3.1

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Râuri)

Elementele de calitate și indicatorii (parametrii) de calitate*

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și dinamica

debitului

Regim hidrologic:

conectivitatea cu apele subterane

Elementele de calitate și indicatorii (parametrii) de calitate*

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra ?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Continuitatea

longitudinală a râului

Continuitatea laterală a

râului

Condiții morfologice: adâncime și lățimea

râului

Condiții morfologice:

structura și substratul patului albiei

Condiții morfologice:

structura zonei ripariene

Elemente fizico – chimice

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici

sintetici - micropoluanți organici3

Poluanți specifici

nesintetici – metale3

Elemente biologice de calitate4

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată

bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare

(vezi Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase (Tabelul

III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele protejate

importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) identificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – râuri (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)

se vor avea în vedere elementele de calitate biologice relevante pentru tipologia corpului de apă

*Elementele de calitate și indicatorii de calitate: conform Legii Apelor, Anexa 1^1, pct. 1.1 coroborat cu HG 859/2016.

Tabelul III.2-3.2.

Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Lacuri)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

1Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea

și dinamica debitului

Regimul hidrologic: timpul

de retenție

Regimul hidrologic:

conectivitatea cu apele subterane

Condiții morfologice:

adâncimea lacului

Condiții morfologice:

cantitate, structură, substrat

Condiții morfologice:

structura malului

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici

– metale3

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

1Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Elemente biologice de calitate

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică4

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – lacuri natural și de acumulare (Cu, Zn, As, Cr, PCB (suma de 7), xileni, toluen, acenaften, fenoli, detergenți sintetici și cianuri totale)

4nereprezentativ pentru corpurile de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

Tabelul III.2-3.3. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Apele tranzitorii)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?

1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice: variația

în adâncime

Condiții morfologice:

cantitatea, structura și

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?

1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra …?2

substratul patului

Condiții morfologice: structura

zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: debitul de

apă dulce

Regimul mareelor: expunerea

la valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

Macroalge4

Angiosperme4

Fauna nevertebrată bentică

Faună piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – ape tranzitorii (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)

nereprezentativ pentru corpurile de apă tranzitorii

Tabelul III.2- 3.4 Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulate (Ape costiere)

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice: variația

adâncimii

Condiții morfologice: structura

și substratul patului de coastă

Condiții morfologice: structura

zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: direcția

dominantă a curenților

Regimul mareelor: expunerea la

valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

Macroalge și Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr.

Elementele de calitate și indicatorii de calitate conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1 (DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...?1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra

…?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

Rețineți! Un posibil efect asupra unui parametru hidromorfologic sau fizico – chimic are adesea consecințe pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. Nivelul sau semnificația oricărui efect sunt irelevante în acest pas: singura întrebare este dacă există sau nu un posibil mecanism cauzal.

se vor avea în vedere, în special, poluanții specifici (sintetici și nesintetici) idențificați la nivel Național și utilizați în evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață – ape costiere (Cu, Cr, Hidrocarburi totale)

Tabelul III.2.-3.5. Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Ape subterane)

Parametrii conform Legii Apelor

Există un mecanism cauzal pentru un efect direct asupra...?1

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect direct asupra...? 1

Există un mecanism cauzal pentru un efect indirect asupra …?2

(DA/NU/INCERT)

Justificare pentru un efect indirect asupra

…?2

Parametri cantitativi

Nivelul apei subterane

Parametri calitativi

Cloruri

Sulfați

Oxigen dizolvat

pH

Nitrați

Amoniu

Pesticide (individual și

total)*

Poluanții și indicatorii de poluare ai apelor

subterane**

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

(…enumerați toate zonele

protejate importante)

* așa cum sunt definite în HG nr. 53 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării

**Se vor avea în vedere, în special, cei pentru care sunt stabilite valori de prag în OM 621/2014.

Tabelul III.2.-4.1. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Râuri)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și

dinamica debitului

Regim hidrologic: conectivitatea cu

apele subterane

Continuitatea longitudinală a râului

Continuitatea laterală a râului

Condiții morfologice: adâncime și

lățimea râului

Condiții morfologice: structura și

substratul patului albiei

Condiții morfologice: structura zonei

ripariene

Elemente fizico – chimice

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici –

metale3

Elemente biologice de calitate

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi Tabelul

III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2

din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răspunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2.-4.2. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Lacuri)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Regim hidrologic: cantitatea și

dinamica debitului

Regimul hidrologic: timpul de

retenție

Regimul hidrologic: conectivitatea cu apele

subterane

Condiții morfologice:

adâncimea lacului

Condiții morfologice:

cantitate, structură, substrat

Condiții morfologice: structura

malului

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici

Poluanți specifici nesintetici –

metale

Elemente biologice de calitate

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Fitoplancton

Fitobentos

Macrofite

Fauna nevertebrată bentică

Fauna piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar periculoase

(Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr.

1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2.-4.3. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Ape tranzitorii)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice:

variația în adâncime

Condiții morfologice: cantitatea, structura și

substratul patului

Condiții morfologice: structura zonei delimitate de

maree

Regimul mareelor: debitul

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) de calitate care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

de apă dulce

Regimul mareelor:

expunerea la valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici3

Poluanți specifici nesintetici

– metale3

Elementele biologice de calitate

Fitoplancton

Macroalge

Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Faună piscicolă

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2.-4.4. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Ape costiere)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) care ar putea fi afectate de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Elemente hidromorfologice

Condiții morfologice:

variația adâncimii

Condiții morfologice: structura și substratul patului

de coastă

Condiții morfologice:

structura zonei delimitate de maree

Regimul mareelor: direcția

dominantă a curenților

Regimul mareelor:

expunerea la valuri

Elemente fizico – chimice

Transparență

Condițiile termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Condițiile nutrienților

Poluanți specifici sintetici -

micropoluanți organici

Poluanți specifici nesintetici

– metale

Elementele biologice de

calitate

Fitoplancton

Macroalge și Angiosperme

Fauna nevertebrată bentică

Starea chimică

Substanțe prioritare (vezi

Tabelul III.2)

Substanțe prioritar

periculoase (Tabelul III.2)

Zonele protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor protejate?

Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

În cadrul fiecărui rubrici, identificați indicatorul (parametrul) care ar putea fi afectate de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la punctul 2.4.

Tabelul III.2.-4.5. - Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (Ape subterane)

În cadrul fiecărui rubrici, identificați parametrul care ar putea fi afectat de proiect

Efectul va fi temporar?

Da / Nu / Incert

Justificare

Efectul va fi nesemnificativ la nivelul corpului de apă?

Da / Nu / Incert

Justificare

Parametri cantitativi

Nivelul apei subterane

Parametri calitativi

Cloruri

Sulfați

Oxigen dizolvat

pH

Nitrați

Amoniu

Pesticide (individual și total)

Poluanții și indicatorii de poluare

ai apelor subterane

Zone protejate (vezi Anexa nr. 1^2 din Legea Apelor)

Ar putea fi compromisă starea zonelor? Da / Nu / Incert

Caracteristicile zonei protejate (1):

-

-

-

Caracteristicile zonei protejate (2):

-

-

-

Pentru fiecare indicator de calitate (sub-element) în cazul căruia răsunsul este ”nu” sau ”Incert”, mergeți la punctul 2.4 .

Tabel III.2: Lista substanțelor prioritare din domeniul apei (substanțele prioritar periculoase sunt marcate cu *) în conformitate cu Anexa X a Directivei 2013/39/EU, care modifică și completează Directiva 2008/105/EC/

Alachlor

Anthracene*

Atrazine

Benzene

Brominated diphenylethers*

Cadmium and its compounds*

Chloroalkanes, C10-13*

Chlorfenvinphos

Chlorpyrifos (Chlorpyrifos-ethyl)

1,2-dichloroethane

Dichloromethane

Di(2-ethylhexyl)phthalate (DEHP)*

Diuron

Endosulfan*

Fluoranthene

Hexachlorobenzene*

Hexachlorobutadiene*

Hexachlorocyclohexane*

Isoproturon

Lead and its compounds

Mercury and its compounds*

Naphthalene

Nickel and its compounds

Nonylphenols*

Octylphenols

Pentachlorobenzene*

Pentachlorophenol

Polyaromatic hydrocarbons (PAH)*

Simazine

Tributyltin compounds*

Trichlorobenzenes

Trichloromethane (chloroform)

Trifluralin*

Dicofol*

Perfluorooctane sulfonic acid and its derivatives (PFOS)*

Quinoxyfen*

Dioxins and dioxin-like compounds*

Aclonifen

Bifenox

Cybutryne

Cypermethrin

Dichlorvos

Hexabromocyclododecanes (HBCDD)*

Heptachlor and heptachlor epoxide*

Terbutryn

Suplimentar față de Tabelul 4.1, se vor avea în vedere încă 8 poluanți, care nu sunt substanțe prioritare, dar pentru care sunt stabilite standarde de calitate de mediu în Directiva 2013/39/EU, care modifică și completează Directiva 2008/105/EC/:

Carbon-tetrachloride

DDT total

para-para-DDT

Cyclodiene pesticides Aldrin

Dieldrin

Endrin

Isodrin

Tetrachloro-ethylene

Trichloro-ethylene

3 APLICAREA ȘI JUSTIFICAREA PREVEDERILOR ART. 4.7 AL DIRECTIVEI CADRU APĂ

Procesul de a determina dacă

noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață / schimbări ale nivelului corpurilor de apă subterană pot conduce la deteriorarea / neatingerea stării bune / potențialului bun, sau

o nouă activitate umană de dezvoltare durabilă poate duce la deteriorarea de la starea foarte bună la starea bună

constituie un prim pas, ce trebuie realizat în prealabil, al procesului de autorizare sau de avizare/autorizare. În contextul dat, acest proces este numit „Evaluarea aplicabilității" în raport cu Articolul 4 (7). Acest pas este necesar pentru îndeplinirea obligațiilor din Directivă, deoarece este esențial să se evalueze modalitatea în care se preconizează că un proiect propus va afecta obiectivele de mediu ale corpurilor de apă vizate. Este un prim pas important pentru a determina

dacă este necesară o „Testare cu privire la Articolul 4 (7)". „Evaluarea aplicabilității" trebuie diferențiată de „Testarea cu privire la Articolul 4 (7)". Dacă un proiect nu este susceptibil să cauzeze deteriorarea sau să compromită atingerea stării bune/ potențialului bun (de exemplu, datorită aplicării măsurilor de atenuare ce ar trebui să constituie un element inerent al unui proiect), atunci nu este necesară efectuarea unei Testări cu privire la Articolului 4 (7), iar proiectul poate fi autorizat în temeiul DCA.

Pe de altă parte, dacă proiectul poate cauza deteriorarea / compromiterea atingerii stării bune/ potențialului bun, acesta poate fi autorizat numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate la Articolul 4 (7) literele (a)-(d), considerându-se astfel că „Testarea cu privire la Articolul 4 (7)" a fost depășită cu succes. Rezultă că, în cazul în care condițiile menționate nu sunt îndeplinite, iar Testarea cu privire la Articolul 4 (7) eșuează, proiectul nu poate fi autorizat în temeiul DCA.

Obiectivul Directivei Cadru Apa este, printre altele, 1) atingerea unei stări / unui potențial bun al tuturor corpurilor de apă până în anul 2015 și 2) prevenirea deteriorărilor ulterioare ale oricărui corp de apă. În conformitate cu articolul 4 alineatul (1), aceste obiective vizează atât corpurile de apă de suprafață (inclusiv cele naturale, artificiale și puternic modificate), cât și corpurile de apă subterană.

Pentru corpurile de apă de suprafață naturale, starea ecologică este definită prin intermediul elementelor biologice de calitate (BQEs), precum și al elementelor hidromorfologice, chimice și fizico-chimice cu rol de suport pentru elementele biologice (a se vedea Anexa V din DCA). Starea chimică este definită de standardele de calitate a mediului pentru substanțele chimice stabilite la nivelul UE în Directiva 2008/105/CE, modificată prin Directiva 2013/39/UE (substanțe prioritare și anumiți poluanți).

Statele Membre sunt autorizate, în anumite condiții, să desemneze corpurile de apă de suprafață drept corpuri de apă artificiale sau puternic modificate (CAPM). Corpurile de apă artificiale sunt acele corpuri de apă de suprafață create de o activitate umană.

CAPM sunt corpuri de apă de suprafață ale căror caracteristici sunt substanțial modificate ca urmare a transformărilor fizice (hidromorfologice) cauzate de activitățile umane [Articolul 4 (3)]. Obiectivul de mediu pentru corpurile de apă artificiale și cele puternic modificate este atingerea unui potențial ecologic bun (și nu a unei stări ecologice bune) [Articolul 4 (3)] și a unei stări chimice bune.

Starea apelor subterane este reprezentată de componenta cantitativă și de cea chimică. Starea cantitativă este definită prin resursele de apă subterană disponibile care nu sunt depășite de rata medie anuală de captare pe termen lung, iar nivelurile și debitele apelor subterane sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor de mediu ale apelor de suprafață aflate în interdependență cu apa subterană și pentru ecosistemele terestre care depind de apa subterană; iar alterarea antropică a direcției de curgere rezultate din modificările de nivel nu duc la pătrunderea/intruziunea apei sărate sau a altor intruziuni. Elementele care definesc starea chimică a apelor subterane includ standardele de calitate stabilite la nivelul UE (pesticide și nitrați) și la nivel național (valori- limită), precum și absența efectelor negative asupra ecosistemelor acvatice și terestre care depind

de apa subterană (pentru detalii, a se vedea subpunctul 2.3.2 din Anexa V a DCA, Directiva 2006/118/CE, ghidurile relevante ale SCI și rapoartele tehnice).

Aceste obiective stabilite prin DCA sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Articolul 4 (7) stabilește circumstanțele în care este permisă neîndeplinirea anumitor obiective ale DCA.

Statele membre sunt obligate să refuze autorizarea pentru un proiect individual – cu excepția cazului în care s-a acordat o excepție în temeiul Articolului 4 (7) – dacă acesta poate provoca deteriorarea unui corp de apă sau neatingerea unei stări sau potențial bun ale acestuia. Factorul decisiv în adoptarea unei hotărâri legate de necesitatea aplicării unei Testări în privința Articolului 4 (7) este efectul potențial al noii modificări / alterări sau al noii activități de dezvoltare durabilă asupra stării corpului de apă (a se vedea capitolul 3.4), indiferent dacă este vorba despre o activitate complet nouă (o nouă modificare / alterare sau o nouă activitate de dezvoltare durabilă) sau despre modificări/îmbunătățiri ale activităților deja existente sau ale infrastructurii deja existente (de ex., modificări sau prelungiri ale unui dig sau baraj existent).(de ex., extinderi).

În acest context, trebuie, de asemenea, reținut că reînnoirea unei autorizații existente sau a unei activități autorizate, de exemplu o autorizație de captare a apei, poate necesita o Testare în privința Articolului 4 (7) - în cazul în care condițiile de autorizare sunt modificate, iar schimbarea activităților întreprinse în conformitate cu autorizația reînnoită ar putea provoca deteriorări. Pentru presiuni asupra corpurilor de apă rezultate din activitățile aprobate în temeiul autorizațiilor existente, este importantă revizuirea în timp util și eventuala corectare a acestora în vederea îndeplinirii obiectivelor DCA.

Așa cum se prevede la Articolul 4 (7), Statele Membre nu încalcă Directiva în situația în care o nouă modificare/ alterare sau o nouă activitate de dezvoltare durabilă duce la deteriorarea sau compromite atingerea unei stări/ potențial bun al corpului de apă, în condițiile în care sunt îndeplinite prevederile Articolului 4 (7) literele (a) - (d). Însușindu-și o abordare în conformitate cu principiul precauției, autoritățile competente pot autoriza un proiect în absența unei Testări în privința Articolului 4 (7) numai dacă există suficiente certitudini că acesta nu va cauza deteriorarea sau nu va compromite atingerea unei stări / potențial bun (a se vedea capitolul 4.1 pentru considerații suplimentare). Dovezile pe care se bazează o astfel de decizie ar trebui să fie documentate.

Rezultă că evaluările privind eventualitatea ca o nouă modificare /alterare să ducă la deteriorarea sau să compromită atingerea unei stări bune/ potențial bun trebuie stabilite în prealabil (ex-ante), ceea ce reprezintă faza de „Evaluare a aplicabilității“ Articolului 4 (7).

În acest context, este important să se țină seama de faptul că desemnarea corpurilor de apă ca fiind artificiale sau puternic modificate (CAPM) în conformitate cu Articolul 4 (3) nu este considerată un tip de exceptare. Corpurile de apă artificiale sau puternic modificate (CAPM) sunt considerate o categorie specifică de corpuri de apă, cu propriile scheme de clasificare și obiective [de mediu]. Prin urmare, și pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate, nerealizarea potențialului ecologic bun sau deteriorarea datorată unei modificări noi poate fi permisă numai în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la Articolul 4 (7).

4

STUDII PRACTICE DE CAZ

Abordările integrate și coerența politicilor joacă un rol central în punerea în aplicare a DCA și în evaluarea informată în legătură cu Articolul 4 (7). Noi modificări fizice, noi activități umane de dezvoltare durabilă sau schimbări în cadrul acestora care ar putea provoca deteriorări, sunt frecvent legate de realizarea obiectivelor altor politici ale UE, cum ar fi energia, transportul, protecția împotriva inundațiilor, apărarea zonelor costiere, alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate etc., pe lângă politicile naționale relevante. Prin urmare, integrarea DCA și legăturile acesteia cu implementarea acestor politici necesită o abordare coordonată și o coerență mai accentuată a proceselor de autorizare în raport cu Articolul 4 (7).

Unele dintre politicile și programele relevante ale UE includ, printre altele, următoarele:

Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)17

Politica energetică, inclusiv politica privind energia regenerabilă și planurile de acțiune privind energia din surse regenerabile

Politicile industriale, cum ar fi Strategia UE privind materiile prime

Planurile de management împotriva riscului la inundații, în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile

Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin și Directiva de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim

Instrumentele europene de finanțare și Politica Agricolă Comună (PAC)

Politica privind schimbările climatice, inclusiv adaptarea și atenuarea acestora, ca problemă trans-sectorială

Alte directive și politici de mediu, în special Directivele SEA, EIA, Păsări și Habitate, precum și Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

implementarea DCA în legătură cu elaborarea și punerea în aplicare a acestor politici permit integrarea de la bun început a obiectivelor DCA, ceea ce ar putea chiar să reducă necesitatea unor modificări noi și, prin urmare, a posibilității de deteriorare a corpurilor de apă, în sensul unei transparențe sporite a factorilor de decizie asupra impacturilor preconizate.

Implicarea și consultarea autorităților și a părților interesate (stakeholder-ilor) implicate în

planuri și programe asupra mediului (Directiva SEA) pot contribui la integrarea aspectelor de mediu în pregătirea anumitor planuri și programe menționate mai sus, acestea putând astfel face obiectul unei evaluări strategice de mediu (SEA). Evaluările în temeiul Directivei SEA pot contribui la acordarea unei atenții depline efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv efectelor asupra apei.

În plus, evaluările în temeiul Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor

pentru evaluările necesare în contextul Articolului 4 (7), în special în ceea ce privește

Rezultatele unor astfel de abordări integrate pot furniza, de asemenea, informații valoroase

modificărilor sau pentru evaluarea unor opțiuni mai bune de mediu. 12

dimensiunea strategică a interesului public major, estimarea beneficiilor și a impactului

Studiu de caz 1: Cum se utilizează standardele hidromorfologice pentru a preveni deteriorarea stării 13

Țara: Regatul Unit / Scoția

pentru orice activitate ce poate afecta negativ mediul acvatic, inclusiv captarea apei, construcții și amenajări de acumulări, precum și orice alte lucrări de construcție sau de inginerie în sau în vecinătatea apelor de suprafață. Ca prim pas în procesul de autorizare prealabilă, autoritatea de reglementare (Agenția de Protecție a Mediului din Scoția – SEPA) evaluează riscul pe care activitatea propusă îl prezintă pentru mediul acvatic. Această evaluare a riscurilor implică previziuni privind: (i) elementele de calitate hidromorfologice ale corpului de apă (hidrologie, morfologie și continuitate) sunt susceptibile de a fi modificate de activitatea propusă; și (ii) modul în care aceste modificări pot afecta elementele de calitate biologică ale corpului de apă. Pentru a putea previziona modul în care vor fi modificate elementele calitative hidromorfologice, sunt necesare informații despre condiția elementelor la momentul dat. Acest lucru este asigurat prin programele de monitorizare și modelare ale SEPA, completate, dacă este necesar, de informațiile furnizate de dezvoltator. De exemplu, SEPA păstrează estimări modelate pentru toate râurile cu privire la gradul în care debitele acestora au fost modificate prin intermediul captărilor, al deversărilor și al amenajărilor de acumulări.

În conformitate cu cadrul de reglementare al Scoției, este necesară o autorizare prealabilă

activitatea propusă urmează să le producă asupra hidromorfologiei corpului de apă cu standarde hidromorfologice pre-determinate pentru stările „foarte bună“, „bună“, „moderată“ și „proastă“. Aceste standarde au fost stabilite astfel încât o încălcare a oricăruia dintre ele (hidrologie, morfologie sau continuitate) indică un risc semnificativ pentru unul sau mai multe elemente biologice de calitate. În cazul în care SEPA consideră că o propunere poate duce la o încălcare [a unui standard - n. tr.] și, prin urmare, la o deteriorare a stării, ea poate autoriza propunerea doar dacă sunt îndeplinite cerințele Articolului 4 (7). Standardele hidromorfologice sunt obținute și actualizate periodic, în cadrul unui proces coordonat la nivel național, care reunește cercetători, experți tehnici și în date din întregul Regatul Unit și nu numai. Standardele sunt emise către SEPA sub forma Directivelor ministeriale. Printre altele, aceste instrucțiuni enumeră standardele pentru debitele de râu, pentru nivelurile lacurilor și pentru starea morfologică a râurilor. În anul 2017 va fi finalizată o revizuire majoră a standardelor pentru aceasta din urmă, urmând a fi emise standarde revizuite care să reflecte progresele obținute în cunoașterea științifică.

Pentru a evalua riscul asupra factorului biologic, SEPA compară modificările pe care

provocat de amenajări, indiferent dacă acest risc se referă la starea corpului de apă în ansamblu sau la starea unor elemente calitative biologice individuale care se află într-o clasă de stare superioară celei a corpului de apă în ansamblu (de exemplu, corpul de apă este în

Aceste standarde vor permite SEPA: • să evalueze eficient și consecvent riscul de deteriorare

Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

evalueze – în cazul corpurilor de apă care se află într-o clasă inferioară stării bune (de exemplu datorită poluării) – riscul ca amenajarea să compromită obținerea pe viitor a stării bune (de exemplu, prin încălcarea unuia sau mai multor standarde hidromorfologice); și • să acorde asistență potențialilor dezvoltatori, furnizându-le informații privind proporțiile în care se preconizează ca amenajarea să fie posibilă în diferite părți ale mediului acvatic fără riscul deteriorării sau compromiterii unei realizări în viitor a stării bune.

stare „bună“ în ansamblu, dar unele elemente biologice sunt într-o stare „foarte bună”); • să

Studiu de caz 2: Impactul cumulativ al acumulărilor de apă asupra mediului acvatic. Expertiză științifică comună 14

Țara: Franța

inclusiv asupra impac-tului acumulărilor de apă asupra mediului acvatic, în special în zonele în care există deja mai multe astfel de acumu-lări, iar resursele de apă sunt foarte solicitate. Prin lege, construirea unei noi acumulări impune o cerere de planificare sau o autorizație guvernamentală, ceea ce necesită un studiu de impact asupra mediului. În prezent, aceste studii trebuie să evalueze efectele cumulative ale proiectului [în sine], în relație cu alte proiecte similare cunoscute. Aspectul "cumulativ" al impactului infrastructurii de stocare a apei asupra unei zone de captare este adesea puțin înțeles, din cauza lipsei de cunoștințe relevante privind metodele de evaluare. Prin urmare, consultanții și serviciile guvernamen- tale sunt lipsite de instrumente operaționale pentru procesarea unor cereri privind noi acumulări de apă, ceea ce ridică alte probleme legate de planurile de management a apelor și de supervizarea amenajării de acumulări noi. În acest context, Ministerul Mediului, Energiei și Problemelor Marine din Franța (MEEM), cu sprijinul ONEMA, a solicitat ca Irstea, în parteneriat cu INRA, să efectueze o evaluare științifică comună (ESCo) privind impactul cumulativ al acumulărilor de apă asupra mediului acvatic. Evaluarea a fost elaborată de aproximativ 15 experți în mai multe disci-pline și organizații de cercetare, bazându-se pe analiza a circa 1 000 de articole și rapoarte științifice internaționale.

Crearea unei noi infrastructuri de stocare a apei ridică o serie de preocupări legate de mediu,

acumulărilor de apă asupra mediului. Acestea ajung să modifice toate caracteristicile funcționale ale unui bazin hidrografic, astfel încât construc-ția lor poate deveni problematică atunci când sunt construite pe un râu deja vulnerabil. În orice caz, foarte puține studii abordează efectele cumulative ale acumulărilor de apă asupra tuturor caracteristicilor funcționale investigate în cadrul evaluării, chiar și în cazul unor interacțiuni puternice între acestea. Prin urmare, evaluarea importanței efectelor asupra unui anumit bazin hidrografic necesită identificarea consecințelor asupra bazinului și caracterizarea regimului acestuia ca urmare a respectivelor consecințe. Pentru caracterizarea integrală a bazinului hidrografic se poate recurge la o abordare bi-direcțională, identificându-se sub-bazinele cele mai vulnerabile și problemele asociate acestora, înainte de a începe evaluarea efectelor cumulative ale proiectelor noi pe aceste sub-bazine.

Evaluarea științifică a dezvăluit lipsa de cunoștințe legate de efectele cumulative ale

factorilor de influență, evaluarea a identificat principalele interacțiuni dintre caracteristicile

Prin analizarea efectelor cumulative ale acumulărilor de apă, proceselor implicate și

Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

cumulative. Varietatea contextelor întâlnite în literatura științifică, ca și lipsa de date și cunoștințe menționată mai sus, limitează numărul de indicatori relevanți și de metodele validate pentru o caracterizare imediată a influenței pe care o serie de acumulări le are asupra unui bazin hidrografic, împiedicând, mai departe, capacitatea de a anticipa efectele amenajării uneia sau mai multor acumulări noi. În contextul Franței, dobândirea de cunoștințe și ordine de mărime rămâne necesară. Analiza efectuată poate fi folosită pentru a elabora un cadru metodologic care să abordeze problema efectelor cumulative ale acumulărilor de apă asupra unui anumit bazin hidrografic. Acesta reprezintă punctul central al fazei operaționale, care va urma după această expertiză științifică.

funcționale și necesitatea luării acestora în considerare în cadrul evaluării efectelor

Studiu de caz 3: Plan de Construire a Liniei Feroviare de Mare Viteză (HS2) – Faza 1 (Londra–West Midlands) 15

Țara: Marea Britanie

oferi o legătură pe calea ferată de mare viteză dintre Londra și sudul Angliei către nordul Angliei. Faza 1 acoperă patru Districte Bazinale (Tamisa, Anglian, Severn și Humber) și ar putea avea impact asupra a 61 corpuri de apă de suprafață și 15 corpuri de apă subterană. Din cele 61 de corpuri de apă de suprafață evaluate, nu au fost identificate elemente ale schemei guvernamentale care ar conduce cu certitudine la o neconformitate obiectivă a corpurilor de apă. Cu toate acestea, în cele din urmă, 5 corpuri de apă dintre acestea au fost evaluate ca fiind supuse riscului de deteriorare sau de împiedicare a atingerii Stării Ecologice Bune (SEB)/Potențialului Ecologic Bun (PEB) ca urmare a construirii HS2 Faza 1. Din cele 15 corpuri de apă subterană evaluate inițial, 4 corpuri de apă subterană au fost, în cele din urmă, evaluate ca fiind supuse riscului de deteriorare sau de împiedicare a atingerii SEB ca urmare a construirii HS2 Faza 1. Celelalte corpuri de apă subterană sau de suprafață rămase au fost evaluate ca nefiind supuse riscului sau includ măsuri de reducere a impactului și alte măsuri care rezultă din „Prevederile Suplimentare”. Un document privind revizuirea Evaluării Conformității cu DCA s-a publicat în martie 2016 oferind mai multe detalii cu privire la motivele pentru care deteriorarea s-ar putea produce în cazul fiecărui corp de apă, împreună cu măsuri de reducere a impactului generale și informații asupra modului în care cele patru teste de la Articolul 4(7) se pot îndeplini. Evaluarea urmărește o abordare bazată pe prevenirea riscului și a fost susținută de Agenția de Mediu pentru a se asigura că toate efectele adverse potențiale aveau să fie raportate și detaliate, chiar și acolo unde probabilitatea ca să producă un efect foarte mic sau amploarea acelui efect este limitată; impulsul inițial a fost să se asigure că se continuă urmărirea și redresarea efectelor confor DCA pe parcusul elaborării designului și în faza de consimțământ. 1617

HS2 este o schemă guvernamentală națională de mai multe milioane de lire sterline pentru a

Studiu de caz 4: Evaluarea impactului măsurilor din Planul de Management a Riscului la Inundații (PMRI) în scopul evaluării aplicabilității Articolului 4(7)

Ghidul nr. 36 Excepții de la obiectivele de mediu în temeiul Articolului 4 (7)

https://circabc.europa.eu/sd/a/e9885e5b-9638-4ff6-baee-2815c6300ce8/22 - MS United Kingdom. 4.7 Case Study.pdf

https://www.gov.uk/government/publications/water-framework-directive-compliance-assessment-review

Țara: Italia

Zona studiului de caz se situează în Districtul (hidrografic) al Apeninilor de Nord (DAN) , mai specific în Regiunea Toscanei (aproximativ 20.000 km pătrați, 60% din suprafața Districtului).

apei. Procedura s-a aplicat la toate corpurile de apă de suprafață din zonă, de la râuri mici cu aproape 10 km pătrați la principalele râuri ca râul Arno (zona de aval), o zonă bazinaăa de aproximativ 8000 km pătrați. Măsurile structurale ale PMRI pot provoca modificarea fizică a corpului de apă deoarece este posibil să cuprindă modificarea longitudinală și transversală a râului, inclusiv repararea digurilor, înălțimea barajelor, deversoare de derivație a curentului, zone de extindere cu canale de intrare/ieșire a apei, reabilitarea malurilor. Pentru a pre-evalua posibilitatea aplicării Art. 4(7), al doilea ciclu al PMB-ului Districtului Hidrografic al Apeninilor de Nord include o analiză detaliată a măsurilor structurale din cadrul PMRI. Fiecare intervenție bazată pe o modificare fizică a râului sau lacurilor a fost georeferențiată și legată de unul sau mai multe corpuri de apă. Lista intervențiilor de apărare împotriva inundațiilor este raportată într-o secțiune specifică a raportului privind corpul de apă (CA) din Sistemul Executiv de Informații al PMB (vezi mai jos).

Scopul este de a estima impacturile unei măsuri structurale a PMRI asupra stării/potențialului

Extras din SEI – Sistemul Executiv de Informații pentru PMRI DAN (Districtul Apeninilor de Nord).