Decizia nr. 278/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 3
- Decizia nr. 10/1994 8 martie 1994 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/19…
- Decizia nr. 46/1999 23 martie 1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea n…
- Decizia nr. 40/2000 14 martie 2000 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/1…
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/1992 22 iulie 1992 (prevederi anume) privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statulu…
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transilvania" - S.A. Ghimbav în Dosarul nr. 13.829/2002 al Judecătoriei Brașov.
La apelul nominal este prezenta Societatea Comercială "Transilvania" - S.A. Ghimbav, prin avocat Florea Maican și consilier juridic Viorel Opris, lipsind Valerica Savin, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Avocatul autorului excepției solicita admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudenta Curții Constituționale prin care s-a statuat ca textele ce fac obiectul excepției sunt constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 23 ianuarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 13.829/2002, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transilvania" - S.A. Ghimbav.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile
art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992 , republicată, contravin prevederilor art. 16, 41, 134 și 135 din Constituție.
În opinia autorului excepției, bunurile dobândite în procesul de privatizare au devenit obiect al proprietății private, statul neavând un drept de dispoziție asupra lor, acestuia din urma revenindu-i obligația de a ocroti proprietatea în mod egal, indiferent de titular. Posibilitatea recunoscută statului de a dispune înstrăinarea unor bunuri care nu-i aparțin echivaleaza cu intervenția statului în raporturile de drept privat, ceea ce are ca efect o inadmisibila restrangere a domeniului libertății și siguranței contractelor, incompatibilă cu conceptul de economie de piața.
Se mai susține ca dispozițiile criticate contravin art. 16, 41 și 135 din Constituție, prin aceea ca, deși proprietatea este ocrotită în mod egal, indiferent de titular, egalitatea este infranta, deoarece se acordă un regim de favoare chiriașilor cumpărători în dăuna proprietății private a societăților comerciale.
Instanța de judecată considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Guvernul apreciază ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. Este invocată în acest sens jurisprudenta Curții, care, prin Decizia nr. 40 din 14 martie 2000 și prin Decizia nr. 164 din 22 mai 2001, a statuat ca dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicată, sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Excepția are ca obiect dispozițiile
art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, al căror conținut este următorul:
- Art. 1: "Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile
privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație și ale prezentei legi.
Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele care depășesc suprafețele maxime prevăzute în actele normative în baza cărora s-au executat locuintele din fondurile statului și din fondurile unităților economice și bugetare de stat, precum și cele care prezintă, la data vânzării, finisaje superioare, echivalente unor lucrări de arta sau ornamentale deosebite, sau care beneficiază de dotări speciale, cum ar fi: piscina, sauna, sera, crama, bar-vinoteca, camera frigorifica sau altele asemenea.
De asemenea, sunt exceptate locuintele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite în funcții drept locuințe pe durata exercitării funcției, chiar dacă acestea sunt scoase ulterior din evidenta locuințelor de protocol.";
- Art. 7: "Locuintele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuintele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile
și ale prezentei legi.
De asemenea, vor fi vândute la cerere, în condițiile prevederilor alin. 1 și cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de închiriere și locuintele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut regiilor autonome, instituțiilor și societăților cu capital de stat, mixt sau privat, care și-au încetat existenta după această dată sau, după caz, au devenit, prin reorganizare, unități economice sau bugetare de stat.
Locuintele care înainte de 6 martie 1945 au aparținut societăților cu capital privat sau mixt vor fi vândute în condițiile de evaluare, de achitare integrală sau în rate a prețului și de exceptare de la vânzare, prevăzute în
Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin. 1 și 2 și la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condițiile
și ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienții de uzura din
Decretul nr. 93/1997 , la un preț indexat în funcție de creșterea salariului minim brut pe țara la data cumpărării, față de cel existent la data intrării în vigoare a
Articolul 1
alin. 2 se aplică în mod corespunzător.
Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare.
Locuintele de intervenție, în sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazarii personalului unităților economice sau bugetare care, prin contractul de muncă, îndeplinește activități sau funcții ce necesita prezenta, permanenta sau în caz de urgenta, în cadrul unităților. Aceste locuințe nu se vand.
Unitățile economice sau bugetare pot să dețină și sa construiască din fonduri proprii locuințe de serviciu, destinate închirierii salariaților acestora, cu contract de închiriere accesoriu la contractul de muncă. Modul de administrare și eventuala înstrăinare a acestor locuințe se vor stabili de consiliile de administrație, respectiv de conducerile unităților.
Locuintele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialiști sau personalului Ministerului de Interne, nu se vand.";
- Art. 10: "În cazul în care într-o clădire sunt mai multe locuințe și spații cu alta destinație, o dată cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobândește și dreptul de proprietate pe cote-părți de construcții și instalații, precum și asupra dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se dobândește indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care sunt situate locuinta și spațiul cu alta destinație.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1 se dobândește și asupra terenului aferent clădirii, asa cum a fost determinat prin autorizația de construire sau prin fișele tehnice de măsurători ale terenului aferent clădirii.
Pentru persoanele care dobândesc locuintele în condițiile
și ale prezentei legi, atribuirea terenului se face în condițiile
art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 .
Persoanele care nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România vor primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente, pe toată durata existenței clădirii.
Dreptul de proprietate prevăzut la alin. 1, 3 și 4 se determina pe cote, proporțional cu suprafața construită a locuințelor și a spațiilor cu alta destinație."
Asupra constituționalității dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicată, Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, cum ar fi, de exemplu: Decizia nr. 10 din 8 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, Decizia nr. 46 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 29 aprilie 1999, Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000.
S-a apreciat în soluția data de Curte, în sensul constituționalității textului art. 7 din legea menționată, ca prin aceste prevederi a fost consacrată "o norma de justiție socială, întrucât s-a dat posibilitatea chiriașilor sa cumpere locuintele la construirea cărora au participat direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic". În cazul privatizării unităților din ale căror fonduri a fost construită locuinta ce a făcut obiectul vânzării, obligația de vânzare către chiriași, prevăzută de dispozițiile
Legii nr. 85/1992 , este - astfel cum a statuat Curtea Constituțională - o obligație în rem, deci în considerarea obiectului (locuinta construită din fondurile unității economice sau bugetare), iar nu o obligație în personam, care ar fi avut în considerare societatea comercială ce a luat naștere pe calea privatizării.
Atât soluțiile, cat și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.
Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 și 10 din Legea nr. 85/1992 , republicată, Curtea constata, de asemenea, ca acestea nu contravin prevederilor constituționale invocate. Aceste texte nu prevăd o expropriere, ci o trecere în proprietatea deținătorilor de locuințe, fosti chiriași ai acestora, a locuințelor și a terenurilor aferente acestor locuințe dobândite prin cumpărare de la unitățile economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor făcându-se integral sau proporțional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcției respective.
De altfel, și asupra constituționalității alin. 4 al art. 10 Curtea s-a pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 164 din 22 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 23 august 2001, Decizia nr. 324 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002, și Decizia nr. 270 din 22 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 6 decembrie 2002, statuand ca dispozițiile
art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicată, sunt constituționale.
Atât soluțiile, cat și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1, 7 și 10 din Legea nr. 85/1992
privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Transilvania" - S.A. Ghimbav în Dosarul nr. 13.829/2002 al Judecătoriei Brașov.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 iulie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu ────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.