Legea nr. 64/1991

Articolul 1

Drepturile asupra invenției sînt recunoscute și apărate pe teritoriul României prin eliberarea unui titlu de protecție de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 2

Titlul de protecție pentru invenție este brevetul de invenție, care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia.

Articolul 3

Dreptul de brevet de invenție aparține inventatorului sau succesorului său în drepturi.

Articolul 4

În cazul în care invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori, fiecare dintre aceștia are calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în comun acestora.

Dacă mai multe persoane au creat aceeași invenție, independent una de alta, dreptul la brevet aparține aceleia care a depus cea dintîi o cerere de brevet la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, iar dacă o prioritate a fost recunoscută, persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de prioritate, cu condiția ca cererea să nu fi fost respinsă, retrasă sau abandonată.

Articolul 5

Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține:

a) unității, pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă încredințată în mod explicit, care corespunde cu funcțiile sale; inventatorul beneficiază de o remunerație suplimentară stabilită prin contract;

b) salariatului, pentru invențiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcției sale, fie în domeniul activității unității, prin cunoașterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unității sau ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale contrare.

Dacă invenția rezultă dintr-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet de invenție aparține unității care a comandat cercetarea, inventatorul avînd dreptul la o remunerație suplimentară stabilită prin act adițional la contract.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și alin. 2, inventatorul și unitatea au obligația reciprocă să se informeze în scris asupra creării și stadiului realizării invenției și să se abțină de la orice divulgare.

Încălcarea obligației de a informa atrage răspunderea persoanei vinovate.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) și alin. 2, dacă, în termen de 60 de zile de la data cînd salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii invenției, cererea de brevet nu a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, în lipsa altei convenții între părți, dreptul la depunerea cererii de brevet și la eliberarea brevetului de invenție aparține salariatului, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. b).

În cazul prevăzut la alin. 1 lit. b), unitatea are un drept de preferință la încheierea unui contract privind invenția salariatului său, ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului; în lipsa acordului privind prețul contractului, acesta urmează să fie stabilit de instanțele judecătorești.

Articolul 6

Persoanele fizice sau juridice străine, avînd domiciliul sau sediul în afara teritoriului României, beneficiază de dispozițiile prezentei legi, în condițiile convențiilor internaționale privind invențiile la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.

Articolul 7

O invenție este brevetabilă dacă este nouă, rezultă dintr-o activitate inventivă și este susceptibilă de aplicare industrială.

Invenția brevetabilă poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metodă.

Invenția avînd ca obiect un nou soi de plantă, un hibrid sau o nouă rasă de animal este brevetabilă dacă acestea sînt noi, distincte, omogene și stabile.

Articolul 8

O invenție este nouă dacă nu este conținută în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului pînă la data înregistrării cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute.

Divulgarea invenției nu este luată în considerare în cazul în care emană de la inventator sau succesorul său în drepturi și s-a produs în intervalul de 12 luni care a precedat înregistrarea cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute.

Articolul 9

O invenție este considerată ca implicînd o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate în acel domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii.

Articolul 10

O invenție este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi folosit cel puțin într-un domeniu de activitate din industrie, din agricultură sau din orice altă activitate și poate fi reprodus cu aceleași caracteristici ori de cîte ori este necesar.

Articolul 11

Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale, ce fac obiectul unei invenții, trebuie să-și mențină omogenitatea și stabilitatea caracterelor relevante după înmulțiri repetate, la încheierea fiecărui ciclu de reproducere și trebuie să nu fi fost comercializată sau oferită spre vînzare.

Articolul 12

Nu sînt brevetabile invențiile contrare ordinii publice și bunelor moravuri.

Articolul 13

Nu sînt considerate invenții brevetabile în înțelesul art. 7: ideile, descoperirile, teoriile științifice, metodele matematice, programele de calculator în sine, soluțiile cu caracter economic sau de organizare, metodele de învățămînt și instruire, regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile și metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, rețetele culinare, realizările cu caracter estetic.

Articolul 14

Cererea de brevet de invenție conținînd datele de identificare a solicitantului, însoțită de descrierea invenției, de revendicări și, dacă este cazul, de desene explicative, toate redactate în limba română, se depune la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și constituie depozitul național reglementar.

Cererea de brevet de invenție trebuie să conțină indicații care să permită stabilirea identității inventatorului: în caz contrar, nu se eliberează brevetul solicitat.

Depunerea cererii de brevet poate fi făcută de persoana îndreptățită la eliberarea brevetului, conform art. 3, art. 4 alin. 1 și art. 5, personal sau prin mandatar autorizat cu domiciliul sau sediul în România.

Articolul 15

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci înregistrează cererea de brevet dacă sînt depuse cel puțin următoarele documente:

a) o cerere care să conțină solicitarea explicită a eliberării unui brevet și datele de identificare a solicitantului;

b) descrierea invenției.

Revendicările și desenele explicative privind invenția pot fi depuse în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii de brevet.

Cererea de brevet de invenție se înscrie în Registrul național al cererilor de brevet de invenție depuse, care este confidențial.

Articolul 16

Data depozitului național reglementar este data la care au fost depuse toate documentele prevăzute la art, 14 alin. 1 sau data care rezultă din tratatele sau convențiile la care România este parte.

Data depozitului național reglementar este recunoscută și în cazul în care, pentru motive justificate, persoanele fizice sau juridice străine au depus descrierea, revendicările și desenele redactate într-o limbă străină, cu condiția ca în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii să depună la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci o traducere, conformă, în limba română, a acestor documente.

Articolul 17

Depozitul național reglementar al invenției asigură un drept de prioritate cu începere de la data constituirii acestuia sau de la data priorității invocate și recunoscute față de orice depozit privind aceeași invenție cu o dată ulterioară de depozit sau cu o dată ulterioară de prioritate recunoscută.

Articolul 18

Invenția trebuie să fie expusă în descriere, revendicări și desene suficient de clar, complet și corect, din punct de vedere științific și tehnic, astfel încît o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza fără să desfășoare o activitate inventivă.

Dacă invenția se referă la un material biologic reproductibil, care nu poate fi descris astfel încît invenția să poată fi reprodusă de către o persoană de specialitate în domeniu, și dacă acest material nu este accesibil publicului, descrierea invenției trebuie să fie completată cu un act prin care să se confirme depunerea unui asemenea material într-o instituție de depozit de semnată de Guvern sau care are calitatea de autoritate de depozit internațional.

Această depunere trebuie să fie efectuată cel mai tîrziu pînă la data înregistrării cererii de brevet de invenție.

Articolul 19

Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenție sau la un grup de invenții astfel legate încît să formeze un singur concept inventiv general.

Cererea de brevet care nu îndeplinește condiția prevăzută la alin. 1 poate fi divizată, de către inventator sau succesorul său în drepturi, din proprie inițiativă sau la cererea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet.

Articolul 20

Cererea de brevet de invenție poate să conțină invocarea uneia sau mai multor priorități, în baza unei cereri ori a unor cereri anterioare care au valoare de depozit național reglementar, cu respectarea convențiilor la care România este parte.

Persoanele fizice sau juridice străine ale statelor părți la convențiile la care România este parte, precum și resortisanții acestor state sau succesorii lor în drepturi beneficiază de dreptul de prioritate cu începere de la data primului depozit, dacă solicită, în termen de 12 luni de la această dată, acordarea unui brevet pentru aceeași invenție.

Este admisă într-o cerere de brevet invocarea unor priorități multiple cu condiția respectării unității invenției prevăzute de art. 19 și a termenului de prioritate prevăzut la alin. 2.

Articolul 21

Invocarea priorității unei invenții într-o cerere de brevet se poate face și în baza unui depozit creat în urma expunerii produsului, conform invenției, într-o expoziție internațională organizată pe teritoriul României sau în statele membre ale convențiilor la care România este parte, dacă cererea de brevet este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii în expoziție a produsului.

Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la art. 20 alin. 2.

Articolul 22

Prioritățile prevăzute la art. 20 și 21 se invocă odată cu depunerea cererii de brevet și se justifică prin acte de prioritate.

În cazul în care solicitantul a omis să invoce prioritatea odată cu depunerea cererii, invocarea poate fi făcută cel mai tîrziu în termen de 2 luni de la data înregistrării cererii de brevet.

Actele de prioritate se depun în maximum 3 luni de la data depozitului național reglementar.

Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. 2 și 3 conduce la nerecunoașterea priorității invocate.

Articolul 23

Cererile de brevet de invenție care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14, 15 și 16 se publică imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data depozitului național reglementar sau a priorității invocate și recunoscute, cu excepția celor prevăzute la art. 44 alin. 2 și 3, precum și a celor pentru care, în acest termen, s-a luat o hotărîre de acordare a brevetului, de respingere sau de retragere a cererii de brevet în temeiul art. 7-11 sau în temeiul art. 12 și 13.

Articolul 24

La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptățite, publicarea se poate face într-un termen mai scurt decît cel prevăzut la art. 23.

Articolul 25

Publicarea cererii de brevet de invenție poate fi însoțită de un raport de documentare.

Dacă raportul de documentare nu a fost făcut public odată cu cererea, el se va publica ulterior.

Articolul 26

Examinarea în vederea eliberării brevetului de invenție poate fi cerută la data depozitului cererii de brevet sau în termen de 30 de luni de la această dată.

Cererea de brevet pentru care nu s-a solicitat examinarea, în vederea eliberării brevetului, în termenul prevăzut la alin. 1, se consideră abandonată și se respinge.

Articolul 27

Examinarea cererii de brevet de invenție are în vedere:

a) respectarea condițiilor prevăzute la art. 14, 15, 16 și 18;

b) condițiile prevăzute la art. 12 și 13;

c) prioritatea invocată prevăzută la art. 20, 21 și 22;

d) unitatea invenției prevăzută la art. 19;

e) criteriile prevăzute la art. 7-11.

Articolul 28

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci are dreptul să ceară solicitantului sau succesorului său în drepturi lămuririle și actele pe care le consideră necesare în legătura cu depozitul reglementar constituit sau cu îndeplinirea condițiilor de brevetare.

Solicitantul va depune la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci toate documentele publice în legătură cu invenția sa, inclusiv copii după brevetele acordate în alte state.

La cererea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci sau din inițiativa sa, solicitantul sau succesorul său în drepturi, pînă la luarea unei hotărîri, poate modifica revendicările, desenele sau descrierea, fără însă ca prin aceasta să se depășească limitele dezvăluirii invenției la data depunerii cererii de brevet.

Articolul 29

Hotărîrea de acordare a brevetului de invenție sau respingere a cererii de brevet se ia de către o comisie de examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, în conformitate cu art. 7-11, 12 și 13 din prezenta lege, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet, într-un termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea cererii.

Hotărîrile de acordare a brevetului de invenție luate în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci se publică în 30 de zile, iar descrierile, revendicările și desenele invențiilor brevetate se publică în cel mult 3 luni.

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci hotărăște respingerea cererii de brevet după expirarea termenelor prevăzute la art. 26 și 47, în cazul abandonului, al neplății taxelor de înregistrare, publicare sau examinare și ia act de retragerea cererii de brevet în cazul în care a fost exprimată în scris de persoana îndreptățită.

Toate hotărîrile luate în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci vor fi motivate și se înscriu în Registrul național al cererilor de brevet de invenție depuse.

Articolul 30

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci poate proceda din oficiu la revocarea hotărîrilor sale pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta lege, pînă la comunicarea acestora.

Articolul 31

Brevetul de invenție este eliberat de directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, în temeiul hotărîri de acordare a acestuia.

Brevetele se înscriu în Registrul național al brevetelor de invenție.

Articolul 32

Durata de valabilitate a unui brevet de invenție este de 20 ani, cu începere de la data constituirii depozitului național reglementar.

Articolul 33

Pentru invenția care perfecționează o altă invenție protejată printr-un brevet și care nu poate fi aplicată fără cea brevetată anterior, durata de valabilitate a brevetului este limitată la aceea a brevetului acordat pentru invenția pe care o perfecționează, fără a putea fi mai scurtă de 10 ani.

Articolul 34

Brevetul de invenție conferă titularului dreptul de a interzice terților să efectueze fără autorizația sa următoarele acte:

a) pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vînzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vînzare sau folosirii;

b) pentru procedee sau metode: folosirea acestora.

Întinderea protecției conferite prin brevet este determinată de conținutul revendicărilor care se interpretează în legătură cu descrierea și desenele invenției.

Articolul 35

În cazul cererii de brevet de invenție, publicată în conformitate cu art. 23 , persoana fizică sau juridică îndreptățită la eliberarea brevetului beneficiază, provizoriu, de aceleași drepturi conferite titularului de brevet în conformitate cu prevederile art. 2 și 34 alin. 1 lit. a) și b), începînd cu data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet pînă la eliberarea brevetului de invenție.

În cazul în care cererea de brevet a fost respinsă, solicitantul nu beneficiază de prevederile alin. 1.

Articolul 36

Titularul brevetului unei invenții de perfecționare poate exploata invenția sa numai cu acordul titularului invenției la care se referă perfecționarea.

Articolul 37

Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute de art. 2, art. 34 alin. 1 lit. a) și b) și de art. 35:

a) folosirea invențiilor în construcția și funcționarea vehiculelor terestre, aeriene, precum și la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcționarea acestora, aparținînd statelor membre ale convențiilor internaționale privind invențiile, la care România este parte, cînd aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiția ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor:

b) folosirea invenției de către o persoană care a aplicat invenția sau a luat măsuri efective și serioase în vederea folosirii ei cu bună-credință pe teritoriul României, independent de titularul brevetului de invenție și înainte de constituirea unui depozit național reglementar privind invenția sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută: în acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data depozitului național reglementar sau a priorității recunoscute și dreptul la folosire nu poate fi transmis decît cu patrimoniul persoanei ori cu o fracțiune din patrimoniul afectat exploatării invenției;

c) producerea sau folosirea invenției exclusiv cu scop experimental;

d) comercializarea sau oferirea spre vînzare pe teritoriul României, cu sau fără acordul expres al titularului, a acelor exemplare de produs, obiect al invenției, care au fost vîndute anterior de către titularul de brevet.

Articolul 38

Inventatorul are dreptul să i se menționeze numele, prenumele și calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, precum și în orice acte sau publicații privind invenția sa.

În cazul în care titularul este altul decît inventatorul, acestuia din urma i se eliberează un duplicat al brevetului de invenție.

Articolul 39

Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe bază de contract.

Articolul 40

În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet, prevăzută la art. 47 alin. 2, titularul de brevet cere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. Revalidarea brevetului se publică de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute la art. 2, 34 și 35 folosirea sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției, de către terți, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului.

În cazurile prevăzute la alin. 1 și 2, invenția poate fi utilizată în continuare în același volum, de către terți, și nu poate fi transmisă decît cu patrimoniul celui care utilizează invenția ori cu o fracțiune a acestui patrimoniu.

Articolul 41

Titularul poate renunța, în tot sau în parte, la brevet, pe baza unei declarații scrise înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

În cazul invențiilor prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a) și alin. 2, precum și al invențiilor care au făcut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. 1 lit. b), titularul brevetului este obligat să comunice inventatorului invenția sa de renunțare; la cererea inventatorului, titularul este obligat să-i transmită acestuia dreptul asupra brevetului.

Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licență, renunțarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului licenței.

Invenția sau partea din acestea, la a cărei protecție s-a renunțat, poate fi liber exploatată de către terți.

La invențiile prevăzute la art. 44 alin. 2 se poate renunța numai cu acordul instituțiilor care le-au atribuit caracterul secret.

Renunțarea produce efecte începînd cu data înregistrării acesteia la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 42

Brevetul de invenție eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci poate fi anulat, în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, în cazul cînd se constată că, la data înregistrării cererii de brevet de invenție, nu erau îndeplinite condițiile pentru existența unei invenții brevetabile. Cererea de anulare se poate face în tot cursul duratei de valabilitate a brevetului și se judecă de către Tribunalul municipiului București.

Hotărîrea de anulare se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și se publică în termenul prevăzut la art. 29 alin. 2.

Articolul 43

În procedurile în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, persoanele fizice sau juridice îndreptățite la eliberarea brevetului de invenție pot beneficia de asistența unui consilier în proprietate industrială, autorizat.

Sînt secrete descrierile invențiilor din domeniul apărării și siguranței naționale, create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest caracter de către instituțiile în drept cu înștiințarea inventatorului sau succesorului sau în drepturi și acordarea unei compensații materiale acestuia de către instituția care a atribuit caracterul secret. Acest regim încetează prin hotărîrea acelorași instituții.

În cazul altor invenții, la cererea persoanei fizice sau juridice care a solicitat brevetul, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu publică invenția, pînă la data cerută de această persoană.

Articolul 44

Invenția care face obiectul cererii de brevet nu poate fi divulgată fără acordul inventatorului sau succesorului său în drepturi pînă la publicarea descrierii acesteia de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Sînt secrete descrierile invențiilor din domeniul apărării și siguranței naționale, create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest caracter de către instituțiile în drept cu înștiințarea inventatorului sau succesorului său în drepturi și acordarea unei compensații materiale acestuia de către instituția care a atribuit caracterul secret. Acest regim încetează prin hotărîrea acelorași instituții.

În cazul altor invenții, la cererea persoanei fizice sau juridice care a solicitat brevetul, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu publică invenția, pînă la data cerută de această persoană.

Articolul 45

Brevetarea în străinătate a invențiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenție la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

În cazul invențiilor prevăzute la art. 44 alin. 2, brevetarea în străinătate se face cu aprobarea instituțiilor care le-au atribuit caracterul secret.

În vederea brevetării în străinătate a invențiilor, persoanele fizice îndreptățite pot beneficia de credite în valută, pentru plata taxelor.

Brevetarea în străinătate a invențiilor prevăzute la alin. 1 se aduce la cunoștința Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci de către solicitantul brevetului de invenție.

Articolul 46

În cazul invenției pentru care o unitate este îndreptățită la eliberarea brevetului, aceasta are obligația de a informa inventatorul asupra stadiului examinării cererii de brevet în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, cît și asupra stadiului și rezultatelor aplicării invenției.

Inventatorul are obligația să acorde, la cererea titularului de brevet, asistență tehnică pe bază de contract, pentru punerea în aplicare a invenției.

Articolul 47

Înregistrarea, publicarea și examinarea cererilor de brevet de invenție, invocarea priorității, eliberarea brevetelor de invenție, menținerea în vigoare a acestora sînt supuse taxelor, la termenele și în cuantumul legal stabilite.

Pe întreaga durată de valabilitate a brevetului, titularul este obligat anual la plata taxelor de menținere în vigoare a brevetului. Neplata acestor taxe atrage după sine decăderea titularului din drepturile decurgînd din brevet. Decăderea titularului din drepturi se publică.

Taxele datorate de persoane fizice sau juridice străine se plătesc în valută, în contul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 48

Dreptul la eliberarea brevetului de invenție, dreptul asupra brevetului de invenție, drepturile care decurg din înregistrarea unei cereri de brevet de invenție, precum și drepturile născute din brevetul de invenție pot fi transmise în tot sau în parte.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau pe bază de licență exclusivă sau neexclusivă, precum și prin succesiune legală sau testamentară.

Transmiterea poate produce efecte față de terți începînd cu data înregistrării la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 49

La cererea oricărei persoane interesate, Tribunalul municipiului București poate acorda o licență obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai tîrziu.

Prevederile alin. 1 se aplică numai dacă invenția nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să-și justifice inacțiunea și dacă nu s-a ajuns la o înțelegere cu acesta privind transmiterea drepturilor.

Licența obligatorie este neexclusivă și este acordată în condiții determinate în ceea ce privește durata, nivelul redevențelor și drepturile bănești cu venite inventatorului.

Licența obligatorie se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și produce efecte de la data înregistrării ei.

În cazul constatării neîndeplinirii de către beneficiarul licenței a obligației de exploatare a invenției în condițiile stabilite, licența obligatorie poate fi retrasă de tribunal la cererea titularului de brevet.

Articolul 50

Cînd interesele sănătății publice o cer, brevetele eliberate avînd ca obiect invenții din domeniul sănătății, care nu sînt exploatate sau sînt insuficient exploatate și pentru care titularul nu își poate justifica inacțiunea, pot fi supuse regimului de licență din oficiu de către Tribunalul municipiului București, la cererea expresă a Ministerului Sănătății.

Orice persoană interesată poate cere Ministerului Sănătății o licență de exploatare neexclusivă după publicarea hotărîrii tribunalului privind trecerea în regim de licență din oficiu a invenției.

Articolul 51

Ministerul de resort poate pune în întîrziere să exploateze invenția, pe titularii brevetelor de invenție, altele decît cele prevăzute la art. 50, astfel încît să corespundă nevoilor economiei naționale.

Dacă punerea în întîrziere nu poate produce efecte în termen de un an și lipsa exploatării sau insuficiența în calitate ori cantitate a exploatării aduce grave prejudicii economiei naționale și interesului public, la cererea ministerului de resort, brevetul care face obiectul punerii în întîrziere poate fi supus regimului de licență din oficiu prin hotărîre a Guvernului.

Termenul de un an prevăzut la alin. 2 poate fi prelungit de către ministerul de resort, pentru motive justificate invocate de titular și compatibile cu cerințele economiei naționale.

Orice persoană interesată poate cere ministerului de resort, după publicarea hotărîrii prevăzute la alin. 2, o licență de exploatare neexclusivă pentru aceste invenții.

Articolul 52

În interesul apărării naționale sau al siguranței naționale, Guvernul acordă o licență din oficiu, la cererea ministerului de resort, pentru exploatarea unei invenții care face obiectul cererii de brevet de invenție sau a brevetului eliberat.

Această licență se acordă direct ministerului de resort sau unităților care pot exploata invenția în favoarea acestui minister.

Licența acordată în condițiile alin. 1 produce efecte începînd cu data luării hotărîrii de către Guvern și se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 53

Hotărîrile privind supunerea regimului de licență din oficiu a brevetelor prevăzute la art. 50 și 51 se comunică Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, care publică aceste hotărîri în termen de cel mult 3 luni de la comunicare.

Articolul 54

Licențele de exploatare prevăzute la art. 50, 51 și 52 nu sînt transmisibile, iar redevențele cuvenite se stabilesc pe bază de contract între părți sau, după caz de divergență, pe cale judecătorească de către Tribunalul municipiului București.

Articolul 55

Hotărîrile Oficiului de Stat pentru Invenții și mărci pot fi contestate la acest oficiu de către persoanele interesate, în termen de 3 luni de la comunicare.

Contestația sau, după caz, cererea de revocare va fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, a cărei competență este alta decît cea care a luat hotărîrea.

Articolul 56

Orice persoană interesată are dreptul să ceară în scris și motivat, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, revocarea în tot sau în parte a hotărîrii de acordare a brevetului de invenție, în termen de 6 luni de la publicarea prevăzută la art. 29 alin. 2, dacă nu este îndeplinită cel puțin una din condițiile prevăzute la art. 7-11.

Contestația sau, după caz, cererea de revocare va fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, a cărei competență este alta decît cea care a luat hotărîrea.

Articolul 57

Hotărîrea Comisiei de reexaminare se comunică părților în termen de 15 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu recurs la Tribunalul municipiului București, în termen de 3 luni de la comunicare.

Hotărîrile de acordare a brevetului de invenție luate de Comisia de reexaminare sau hotărîrile luate de instanțele judecătorești, rămase definitive, se publică în termen de 30 de zile.

Articolul 58

Însușirea fără drept, în orice mod, a calității de inventator constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000.

Articolul 59

Constituie infracțiune de contrafacere, în sensul prezentei legi, fabricarea, folosirea sau punerea în circulație fără drept a obiectului unui brevet de invenție sau orice altă încălcare a drepturilor conferite de brevetul de invenție, pe perioada de valabilitate a acestuia și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plîngerea prealabilă a părții vătămate.

Pentru prejudiciile cauzate titularului, acesta are dreptul la despăgubiri potrivit dreptului comun, iar produsele contrafăcute pot fi confiscate potrivit legii penale.

Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 35 alin. 1 de către terți atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.

Articolul 60

Divulgarea de către personalul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, precum și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet pînă la publicarea lor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000 la 100.000 lei.

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci răspunde față de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvîrșirii infracțiunii prevăzute la alin. 1.

Articolul 61

Litigiile cu privire la calitatea inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenție inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune și licență, sau cele referitoare la nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 39 și 46, sînt de competența instanțelor judecătorești și nu sînt supuse taxei de timbru.

Articolul 62

În cazul în care, printr-o hotărîre judecătorească, se constată că o altă persoană decît cea care figurează în brevetul de invenție este îndreptățit la acordarea brevetului, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci eliberează brevetul persoanei îndreptățite și publică schimbarea titularului.

Articolul 63

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci este organ guvernamental de specialitate, cu autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecției în domeniul proprietății industriale, în conformitate cu legea și cu prevederile convențiilor internaționale la care statul român este parte.

Articolul 64

În domeniul invențiilor, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci are următoarele atribuții:

a) înregistrează, publică și examinează cererile de brevet de invenție și acordă protecție prin eliberarea brevetului de invenție;

b) este depozitarul Registrului național al cererilor de brevet depuse și al Registrului național de brevete în care se înscriu toate datele privind cererile de brevet și brevetele eliberate;

c) administrează, conservă și dezvoltă, prin schimburi internaționale, colecția națională de descrieri de invenții și realizează baza de date informatice în domeniul invențiilor;

d) efectuează, la cerere, servicii de informare tehnică, din descrierile de invenții românești și străine și din publicațiile oficiale de proprietate industrială;

e) întreține relații cu organizațiile guvernamentale similare și cu organizațiile internaționale de specialitate la care statul român este parte;

f) acordă, la cerere, asistență în domeniul proprietății industriale și organizează cursuri de instruire pentru specialiști în acest domeniu;

g) editează și publică periodic în Buletinul oficial de proprietate industrială al României date privitoare la cererile de brevet de invenție și la brevetele de invenție.

Articolul 65

Cererile de brevet de invenție înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci în condițiile

Legii nr. 62/1974 , pentru care nu s-a luat o hotărîre de admitere sau respingere, se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.

Inventatorii, solicitanții sau, după caz, și titularii desemnați vor stabili de comun acord și vor comunica la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci persoana îndreptățită la eliberarea brevetului, precum și drepturile bănești ale inventatorului în cazul în care brevetul urmează a fi eliberat altei persoane decît inventatorului.

Acordul va fi autentificat; termenul de depunere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci este de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

După expirarea acestui termen, dacă acordul nu a fost depus la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, dreptul la eliberarea brevetului aparține inventatorului, potrivit art. 3 sau, după caz, art. 5 alin. 1 b) din prezenta lege.

Articolul 66

Brevetele de invenție acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi au durata de valabilitate prevăzută în legea aplicabilă la data eliberării lor.

Drepturile bănești cuvenite inventatorilor pentru invențiile brevetate, aplicate, parțial recompensate sau nerecompensate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator și unitatea care a aplicat invenția. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bănești maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînțelegerii între părți, drepturile bănești se vor stabili potrivit prevederilor art. 61 din prezenta lege.

Dreptul asupra brevetului de invenție se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute la

art. 14 din Legea nr. 62/1974

nu a aplicat invenția sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.

Articolul 67

Drepturile bănești ale autorului unei realizări tehnice, care este nouă la nivelul unei unități și utilă acesteia, se stabilesc prin contract încheiat între autor și unitate.

Unitatea care aplică această realizare tehnică are obligația să ateste calitatea de autor.

Încălcarea prevederilor alin. 1 și 2 atrage obligația unității de a plăti despăgubiri autorului potrivit dreptului comun. Despăgubirile se determină în funcție de rezultatele economice obținute de unitate.

Articolul 68

Profitul obținut ca urmare a aplicării unei invenții este scutit de impozit în primii 5 ani de aplicare, calculat de la data valabilității brevetului, și rămîne, în acest caz, integral la dispoziția unității care o aplică.

Articolul 69

Pînă la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba un regulament de aplicare a acesteia prin care se vor stabili procedura de înregistrare și examinare a cererilor de brevet de invenție, relațiile dintre salariații - inventatori și unități, potrivit art. 5, precum și condițiile de eliberare a brevetului de invenție pentru noile soiuri de plante și rase de animale.

Articolul 70

Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Pe aceeași dată,

Legea nr. 62/1974

privind invențiile și inovațiile,

Decretul nr. 93/1976

referitor la normele privind calcularea recompenselor bănești cuvenite autorilor invențiilor aplicate în economia națională,

Decretul nr. 363/1976

privind taxele pentru cererile de brevet de invenție și pentru brevetele de invenție, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.