Legea nr. 64/1991

Articolul 1

Drepturile asupra unei invenții sunt recunoscute și aparate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenție de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, în condițiile prevăzute de lege.

Sunt, de asemenea, recunoscute și aparate drepturile decurgând din brevetul european, conform legii.

Articolul 2

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) brevet european - brevetul acordat conform Convenției brevetului european;

b) cerere de brevet - cererea scrisă care conține solicitarea expresă de acordare a unui brevet de invenție;

c) cerere internațională - cererea de protecție a unei invenții, înregistrată conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;

d) consilier în proprietate industrială - persoana specializată în acordarea asistenței în domeniul proprietății industriale (invenții, mărci, desene, modele etc.), care desfășoară legal această activitate;

e) Convenția brevetului european - Convenția privind brevetul european, încheiată la Munchen la 5 octombrie 1973, cu modificările și revizuirile ulterioare;

f) Convenția de la Paris - Convenția pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, Paris, astfel cum a fost revizuită și modificată;

g) descriere - prezentarea în scris a invenției;

h) inventator - persoana care a creat invenția;

i) mandatar autorizat - consilierul în proprietate industrială, care poate avea și calitate de reprezentare în procedurile în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci;

j) OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci;

k) publicare - difuzarea informației într-un mod accesibil publicului;

l) solicitant - persoana fizică sau juridică care cere acordarea unui brevet de invenție;

m) succesor în drepturi - orice persoană fizică sau juridică căreia i s-a transmis fie dreptul la acordarea brevetului de invenție, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de invenție eliberat;

n) revendicare - partea de brevet care cuprinde obiectul protecției solicitate și al cărei conținut determină întinderea protecției;

o) titularul brevetului - persoana fizică sau juridică căreia îi aparține dreptul conferit prin brevet;

p) unitate - persoana juridică care funcționează legal;

q) persoana care exploatează invenția - persoana fizică sau juridică care o pune în aplicare în mod legal. Persoana care exploatează invenția poate să fie identică cu titularul brevetului.

Articolul 3

Dreptul la brevet de invenție aparține inventatorului sau succesorului său în drepturi.

Articolul 4

În cazul în care invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori, fiecare dintre aceștia are calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în comun acestora.

Dacă mai multe persoane au creat aceeași invenție, independent una de alta, dreptul la brevet aparține aceleia care a depus o cerere de brevet a cărei dată de depozit este cea mai veche, iar dacă o prioritate a fost recunoscută, aparține persoanei a cărei cerere de brevet de invenție are cea mai veche dată de prioritate.

Dispozițiile alin. 2 sunt aplicabile numai dacă documentația privind cererea sau, după caz, cea privind brevetul având data de depozit sau de prioritate recunoscută cea mai veche a fost publicată conform legii.

Articolul 5

Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține:

a) unității, pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă încredințată în mod explicit, care corespunde cu funcțiile sale; inventatorul beneficiază de o remunerație suplimentară stabilită prin contract;

b) salariatului, pentru invențiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcției sale, fie în domeniul activității unității, prin cunoașterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unității sau ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale contrare.

Dacă invenția rezultă dintr-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet de invenție aparține unității care a comandat cercetarea, inventatorul având dreptul la o remunerație suplimentară stabilită prin act adițional la contract.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) și b) și alin. 2, inventatorul și unitatea au obligația reciprocă să se informeze în scris asupra creării și stadiului realizării invenției și să se abțină de la orice divulgare.

Încălcarea obligației de a informa atrage răspunderea persoanei vinovate.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. a) și la alin. 2, dacă, în termen de 60 de zile de la data când salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii invenției, cererea de brevet nu a fost depusă la OSIM, în lipsa altei convenții între părți, dreptul la acordarea brevetului de invenție aparține salariatului, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. b).

În cazul prevăzut la alin. 1 lit. b), unitatea are un drept de preferință la încheierea unui contract privind invenția salariatului sau, ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului; în lipsa acordului privind prețul contractului, acesta urmează să fie stabilit de instanțele judecătorești.

Articolul 6

Persoanele fizice sau juridice străine având domiciliul sau sediul în afara teritoriului României beneficiază de dispozițiile prezentei legi, în condițiile tratatelor și convențiilor internaționale privind invențiile, la care România este parte.

Articolul 7

Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Invențiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:

a) un material biologic din mediul natural sau produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se producea în natură;

b) plante sau animale, dacă realizarea tehnică a invenției nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;

c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic și un produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale, obținută pe această cale;

d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvența sau secvența parțială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.

Articolul 8

O invenție este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire ori prin orice alt mijloc, până la data depozitului cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute.

Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conținutul cererilor depuse la OSIM și al cererilor internaționale sau europene desemnând România, așa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit sau de prioritate recunoscută, anterioară celei menționate la alin. 2, și care au fost publicate la sau după această dată conform legii.

Prevederile alin. 2 și 3 nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții cuprinse în stadiul tehnicii pentru utilizarea acesteia în cadrul unei metode pentru tratamentul corpului uman sau animal, prin chirurgie ori terapie, sau în cadrul oricărei metode de diagnosticare practicate pe corpul uman sau animal, dacă utilizarea sa în cadrul acestei metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Prevederile acestui articol nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții prevăzute la alin. 4, pentru orice utilizare specifică în orice metodă pentru tratamentul corpului uman sau animal, prin chirurgie sau terapie, ori în orice metodă de diagnosticare practicată pe corpul uman sau animal, dacă această utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Articolul 9

Divulgarea invenției nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet și dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a:

a) unui abuz evident în privința solicitantului; sau

b) faptului că solicitantul a expus invenția într-o expoziție internațională oficială sau oficial recunoscută, organizată în statele părți la tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 10

O invenție este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii.

Cererile de brevet la care se referă art. 8 alin. 3, deși fac parte din stadiul tehnicii, nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activității inventive.

Articolul 11

O invenție este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul sau poate fi realizat sau utilizat cel puțin în unul dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.

Articolul 12

Nu se acordă brevet de invenție, potrivit prezentei legi, pentru:

a) invențiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau plantelor și care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiția ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziție legală;

b) soiurile de plante și rasele de animale;

c) procedeele esențial biologice pentru obținerea plantelor sau a animalelor;

d) invențiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării și dezvoltării sale, precum și simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvența sau secvența parțială a unei gene.

Articolul 13

Nu sunt considerate invenții în sensul art. 7 în special:

a) descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice;

b) creațiile estetice;

c) planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, precum și programele de calculator;

d) prezentările de informații.

Prevederile alin. 1 nu exclud brevetabilitatea obiectului invenției sau cea a activităților prevăzute decât în măsura în care cererea de brevet de invenție sau brevetul de invenție se referă la astfel de obiecte ale invenției sau la activități în sine.

Articolul 14

Cererea de brevet de invenție conținând datele de identificare a solicitantului, însoțită de descrierea invenției, de revendicări și, dacă este cazul, de desene explicative, toate redactate în limba română, se depune la OSIM și constituie depozitul național reglementar.

Cererea de brevet de invenție trebuie să conțină indicații care să permită stabilirea identității inventatorului.

Depunerea cererii de brevet poate fi făcută de persoana îndreptățită la acordarea brevetului, personal sau în orice mod prescris de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

În toate procedurile în fața OSIM solicitantul este considerat a fi persoana îndreptățită la acordarea brevetului.

Cererea de brevet, însoțită de documentele prevăzute la alin. 1, va fi depusă, la alegerea solicitantului, pe hârtie sau sub o altă formă și printr-un mijloc de transmitere acceptat de OSIM și prevăzut în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 15

Data de depozit este data la care au fost înregistrate la OSIM următoarele:

a) o cerere care să conțină solicitarea explicită sau implicită a acordării unui brevet de invenție;

b) indicații care să permită stabilirea identității solicitantului sau care să permită contactarea acestuia de către OSIM;

c) o parte care, la prima vedere, să pară a fi o descriere a invenției.

În cazul în care lipsește o parte a descrierii, în scopul atribuirii datei de depozit, aceasta poate fi depusă ulterior, data de depozit fiind data la care aceasta parte a fost depusă și la care taxa pentru înregistrarea acestei părți a fost plătită.

Dacă partea lipsa a descrierii prevăzute la alin. 1 lit. c), depusă ulterior, este retrasă, data de depozit va fi data la care sunt îndeplinite cerințele la care se face referire la alin. 1.

Condițiile de depunere ulterioară și cele de retragere a părții lipsa a descrierii, care a fost depusă ulterior conform alin. 2, sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

În cazul în care cererea de brevet de invenție nu conține o parte care, la prima vedere, să pară a fi o descriere, în cererea de brevet de invenție poate fi făcută referire, în limba română, la o cerere depusă anterior la OSIM care înlocuiește descrierea, cu respectarea prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi, în scopul acordării datei de depozit. În lipsa acesteia, cererea nu va fi tratată ca o cerere de brevet de invenție.

Cererea de brevet de invenție se înscrie în Registrul național al cererilor de brevet depuse. Până la publicarea datelor din acest registru în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, acestea nu sunt publice, potrivit legii speciale.

Revendicările și desenele privind invenția pot fi depuse și în termen de două luni de la data de depozit a cererii de brevet, cu plata taxei legale.

În cazul cererii internaționale de brevet sau a cererii de brevet european, data de depozit este data care rezultă din tratatele și convențiile internaționale la care România este parte și această dată se înscrie în Registrul național al cererilor de brevet depuse.

Articolul 16

În cazul îndeplinirii prevederilor art. 14 sau ale art. 15 alin. 8, depozitul cererii produce efectele unui depozit național reglementar.

Prevederile alin. 1 se aplică și dacă, pentru motive justificate, persoanele fizice sau juridice străine au depus descrierea, revendicările și desenele într-o limbă străină, cu condiția ca, în termen de două luni de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data deschiderii fazei naționale, să se depună la OSIM o traducere conformă în limba română a acestor documente și să fie plătită taxa legală.

Se consideră că îndeplinesc condițiile privind forma și conținutul unei cereri din prezenta lege:

a) cererile internaționale care îndeplinesc condițiile privind forma și conținutul prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat de Conferința diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat prin

Decretul Consiliului de Stat nr. 81 din 2 martie 1979 , cu modificările ulterioare;

b) cererile internaționale care îndeplinesc condițiile de formă și de conținut prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor și cerute de OSIM sau de Oficiul European de Brevete, atunci când acționează pentru OSIM, după ce a început prelucrarea sau examinarea acestora.

De asemenea, vor fi respectate orice alte cerințe cu privire la forma și conținutul cererii prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Conținutul unei cereri care corespunde conținutului unui formular de cerere internațională și al celui acceptat, conform alin. 4, trebuie prezentat pe un formular de cerere prescris, prevăzut în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 17

Depozitul cererii conferă un drept de prioritate, cu începere de la data acestuia sau de la data priorității invocate și recunoscute, față de orice alt depozit privind aceeași invenție având o dată de depozit sau de prioritate ulterioară, dacă sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. 1 sau ale art. 15 alin. 8.

Articolul 18

Invenția trebuie expusă în descriere, revendicări și desene suficient de clar, complet și corect din punct de vedere științific și tehnic, astfel încât o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza.

Revendicările definesc obiectul protecției solicitate și trebuie să fie clare, concise și să fie susținute de descrierea invenției.

Dacă invenția se referă la un microorganism la care publicul nu a avut acces, condițiile prevăzute la alin. 1 sunt îndeplinite numai dacă solicitantul dovedește printr-un act că, anterior datei de depozit a cererii de brevet de invenție sau a celei a priorității recunoscute, microorganismul a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internațională.

Articolul 19

Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenție sau la un grup de invenții legate între ele de o asemenea manieră încât să formeze un singur concept inventiv general.

Cererea de brevet care nu îndeplinește condiția prevăzută la alin. 1 poate fi divizată de către solicitant, din proprie inițiativă sau la cererea OSIM, până la luarea unei hotărâri asupra cererii de brevet.

O cerere rezultată în urma divizării poate fi depusă numai pentru elementele care nu depășesc conținutul cererii inițiale. Cererile rezultate în urma divizării care îndeplinesc această cerință sunt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii inițiale și vor beneficia de drepturile de prioritate invocate în aceasta.

Articolul 20

Persoana sau succesorul său în drepturi care a depus o cerere de brevet de invenție, de model de utilitate ori certificat de utilitate într-un stat parte la Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale sau pentru un membru la Organizația Mondială a Comerțului beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri de brevet pentru aceeași invenție, de un drept de prioritate pe o durată de 12 luni calculată de la data de depozit a primei cereri.

Într-o cerere de brevet se admite invocarea unor priorități multiple, recunoscute, cu condiția respectării termenului prevăzut la alin. 1, precum și a unității invenției prevăzute la art. 19.

În situația prevăzută la alin. 2 termenul de prioritate de 12 luni se calculează de la data celei mai vechi priorități recunoscute.

Prioritatea poate fi recunoscută și pentru o cerere care revendică sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri anterioare la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de două luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă:

a) o cerere expresă este formulată în acest sens, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi;

b) cererea este formulată în termen;

c) cererea prezintă motivele pentru care termenul de prioritate nu a fost respectat;

d) OSIM constată că cererea ulterioară nu a fost depusă în termenul de prioritate, deși diligența în cauză a fost exercitată, sau că nerespectarea termenului nu a fost intenționată.

În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenție invocă un drept de prioritate care aparține altei persoane, pentru recunoașterea priorității este necesară depunerea la OSIM a unei autorizații din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să invoce prioritatea primului depozit.

Termenul de depunere a autorizației este de maximum 3 luni de la invocarea priorității.

Nerecunoașterea priorității pentru neîndeplinirea prevederilor alin. 4 și 6 se hotărăște de către OSIM în termen de 6 luni de la data de depozit.

Articolul 21

Prioritatea invocată într-o cerere de brevet de invenție, ca urmare a expunerii obiectului invenției într-o expoziție internațională oficială sau oficial recunoscută, organizată în statele membre ale Convenției de la Paris sau ale Organizației Mondiale a Comerțului, poate fi recunoscută de la data introducerii acestuia în expoziție.

Dispozițiile alin. 1 se aplică numai dacă o cerere de brevet de invenție a fost depusă în termen de 6 luni de la data introducerii obiectului invenției în expoziție.

Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate prevăzut la art. 20 alin. 1 și 3.

Articolul 22

Prioritățile prevăzute la art. 20 și 21 se invocă o dată cu depunerea cererii de brevet și se justifică prin acte de prioritate.

În cazul în care solicitantul a omis să invoce prioritatea o dată cu depunerea cererii, invocarea poate fi făcută, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, cel mai târziu în termen de două luni de la această dată, cu plata taxei legale.

Actele de prioritate se depun în termen de maximum 3 luni de la data de depozit sau, după caz, de la data deschiderii fazei naționale, iar atunci când OSIM solicită o traducere conformă în limba română a cererii anterioare se vor respecta prevederile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. 2 și 3 conduce la nerecunoașterea priorității invocate.

Nerecunoașterea priorității pentru neîndeplinirea prevederilor art. 20 și 21 se hotărăște de către OSIM, în termen de 6 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei naționale pentru o cerere internațională.

Articolul 23

Cererile de brevet de invenție depuse pe cale națională, pentru care a fost constituit depozitul național reglementar, sunt publicate imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit sau, dacă a fost recunoscută o prioritate, de la data acestei priorități, cu excepția celor prevăzute la art. 42 alin. 2.

Cererile de brevet de invenție depuse conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor se publică imediat după expirarea unui termen de 6 luni de la deschiderea fazei naționale.

La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptățite publicarea se poate face într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. 1 și 2, în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Dacă se ia hotărârea de acordare a brevetului de invenție înainte de publicarea cererii, aceasta va fi publicată o dată cu publicarea mențiunii hotărârii de acordare, cu respectarea prevederilor art. 25 alin. 2, art. 28 alin. 4 și 5 și ale art. 42 alin. 2.

Cererile de brevet de invenție prevăzute la art. 42 alin. 2 vor fi publicate în termen de 3 luni de la data scoaterii din regimul de secret de stat.

Publicarea cererii se menționează în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 24

Publicarea cererii de brevet de invenție poate fi însoțită de un raport de documentare.

Dacă raportul de documentare nu a fost făcut public o dată cu cererea, acesta se va publică ulterior, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 25

Examinarea cererii de brevet de invenție poate fi cerută la data de depozit a cererii de brevet sau, după caz, la deschiderea fazei naționale ori în termen de 30 de luni de la una dintre aceste date.

Pentru cererile de brevet de invenție care au regim de secret de stat solicitarea examinării poate fi cerută la data de depozit a cererii sau în termen de 3 luni de la încetarea acestui regim, dar nu mai târziu de 30 de luni înainte de expirarea duratei de protecție prevăzute la art. 31.

Articolul 26

OSIM examinează dacă cererile de brevet de invenție îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 6, art. 14-16 și 18, prioritățile prevăzute la art. 17 și cele invocate în conformitate cu prevederile art. 20-22, unitatea invenției prevăzută la art. 19 și dacă obiectul cererii este brevetabil în înțelesul art. 7-11, 12 și 13.

Articolul 27

OSIM are dreptul să ceară solicitantului lămuririle și actele pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul național reglementar constituit sau cu îndeplinirea condițiilor de brevetare.

În toate procedurile privind cererea sau brevetul de invenție OSIM poate transmite notificări solicitantului, titularului sau persoanei interesate, iar aceștia pot transmite la OSIM comunicări, cu respectarea termenelor prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, aceste termene putând fi prelungite de către OSIM la cerere, cu plata unei taxe legale.

Absența notificării nu absolvă pe solicitant, titular ori persoană interesată de obligația respectării dispozițiilor prezentei legi.

Solicitantul va depune la OSIM toate documentele publice în legătură cu invenția sa, inclusiv copii de pe brevetele acordate în alte state.

La cererea OSIM sau din inițiativa sa solicitantul ori succesorul său în drepturi, până la luarea unei hotărâri, poate modifica revendicările, desenele sau descrierea, fără însă ca prin aceasta să se depășească limitele dezvăluirii invenției la data depunerii cererii de brevet.

Articolul 28

OSIM hotărăște prin Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de invenție, în termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea, acordarea brevetului de invenție sau respingerea cererii de brevet ori a obiectului acesteia. Fac excepție cererile de brevet de invenție care au fost retrase de către solicitant sau care sunt declarate ca fiind considerate retrase.

OSIM hotărăște respingerea în tot sau în parte a cererii de brevet de invenție în următoarele situații:

a) obiectul cererii nu este brevetabil în înțelesul art. 7-11, 12 și 13;

b) cererea de brevet de invenție nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6, art. 14 alin. 1, art. 15 alin. 4 și 5, art. 16 alin. 2 și 4, art. 18 și 41;

c) depășirea termenului de deschidere a fazei naționale pentru cererile înregistrate internațional;

d) neplata taxelor de înregistrare, de depunere a revendicărilor sau a desenelor ori a părții lipsă din descriere, de deschidere a fazei naționale, de publicare, de examinare ori, după caz, a taxei de desemnare, în cuantumul și la termenele prevăzute de lege și de regulamentul de aplicare a prezentei legi;

e) scurgerea termenului de 12 luni de la data la care cererile prevăzute la alin. 7 au fost considerate retrase;

f) s-a solicitat respingerea cererii de brevet de invenție conform art. 65 alin. 2 lit. c);

g) solicitantul, altul decât inventatorul, nu a făcut dovada, în cadrul termenului prevăzut la art. 29 alin. 2, că este îndreptățit la acordarea brevetului;

h) nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de invenție în vederea acordării brevetului, în termenele prevăzute la art. 25.

Mențiunea hotărârii de acordare a brevetului de invenție sau de respingere a cererii de brevet se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în termen de 60 de zile, cu excepția termenului prevăzut la art. 29 alin. 2. O dată cu publicarea mențiunii hotărârii de acordare a brevetului de invenție se pun la dispoziție publicului descrierea, revendicările și desenele invenției brevetate, cu respectarea condițiilor prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Hotărârea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet de invenție va avea efect începând cu data publicării mențiunii acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

În cazul hotărârilor de acordare a brevetului de invenție având regim de secret de stat, după încetarea acestui regim se aplică prevederilor alin. 4 și ale art. 23 alin. 4.

OSIM ia act de retragerea cererii de brevet de invenție dacă solicitantul cere retragerea în scris, în mod expres.

Sunt declarate ca fiind considerate retrase cererile de brevet de invenție aflate în următoarele situații:

a) inventatorii nu au fost declarați în termen de 18 luni de la data solicitării examinării în fond;

b) solicitantul nu a dat curs notificărilor OSIM, ulterioare stabilirii conținutului admisibil al revendicărilor, conform prevederilor art. 18 alin. 1, privind aducerea formei revendicărilor, descrierii și desenelor în concordanță cu acest conținut;

c) cererea a constituit baza invocării priorității într-o cerere ulterioară depusă pe cale națională sau pentru care s-a deschis faza națională în România;

d) cererea de brevet de invenție se află în situația prevăzută la art. 65 alin. 2 lit. b);

e) cererile de brevet de invenție internaționale pentru care OSIM are calitatea de oficiu receptor și care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor;

f) solicitantul nu a depus revendicările și desenele în termenul prevăzut la art. 15 alin. 7.

Toate hotărârile luate în cadrul OSIM sunt motivate, se înscriu în Registrul național al cererilor de brevet de invenție depuse și se comunică în termenele și în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. În același registru se înscriu și mențiunile privind cererile de brevet retrase sau mențiunile privind declarațiile conform cărora cererile de brevet sunt considerate ca fiind retrase, care, de asemenea, se comunică.

În cazul decesului părții interesate sau în cazul dizolvării persoanei juridice, procedura se întrerupe până la comunicarea la OSIM a succesorului în drepturi, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Când se instituie proceduri judiciare în privința dreptului la brevet și a dreptului la acordarea brevetului, procedura de brevetare se suspendă până când hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

Persoana interesată va comunica la OSIM această hotărâre.

Articolul 29

OSIM poate proceda din oficiu la revocarea hotărârilor sale pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta lege, precum și pentru orice eroare materială, până la comunicarea acestora.

Dacă OSIM constată pe baza unor dovezi temeinice că solicitantul, altul decât inventatorul, nu este îndreptățit la acordarea brevetului de invenție, în vederea revocării prevăzute la alin. 1, se poate proceda la amânarea comunicării hotărârii luate, fără a depăși un termen de 6 luni de la data acesteia. În această perioadă vor fi comunicate la OSIM dovezile temeinice privind dreptul la acordarea brevetului.

Articolul 30

Brevetul de invenție este eliberat de directorul general al OSIM, în temeiul hotărârii de acordare a acestuia. Pentru brevetul european OSIM certifica validitatea brevetului în România, conform legii.

Data eliberării brevetului de invenție este data la care mențiunea eliberării este publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Brevetele se înscriu în Registrul național al brevetelor de invenție.

Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, brevetul de invenție european se înscrie în Registrul național al brevetelor de invenție.

Articolul 31

Durata de protecție a unui brevet de invenție este de 20 de ani, cu începere de la data de depozit.

Pentru brevetul european durata prevăzută la alin. 1 curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Convenției brevetului european.

Pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare brevetate se poate obține o protecție suplimentară, în condițiile legii.

Articolul 32

Pentru o invenție dintr-o cerere de brevet care nu poate fi aplicată fără a aduce atingere unei invenții dintr-o cerere de brevet anterioară și brevetată, OSIM va lua o hotărâre de acordare numai după notificarea tuturor părților interesate cu privire la relația dintre invenții.

Articolul 33

Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durată de protecție a acestuia.

Este interzisă efectuarea fără consimțământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri a produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

Întinderea protecției conferite prin brevet este determinată de conținutul revendicărilor. Totodată descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor.

Pentru determinarea întinderii protecției conferite prin brevet se va ține seama de orice element echivalent unui element specificat în revendicări.

Întinderea protecției conferite de cererea de brevet de invenție va fi determinată de revendicările conținute în cererea publicată în conformitate cu art. 23.

Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecția conferită prin cererea de brevet de invenție, conform prevederilor alin. 2, în măsura în care aceasta nu a fost extinsă.

Protecția conferită printr-un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra oricărui material derivat, pe baza celui brevetat, prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică ori diferențiat și cu aceleași caracteristici.

Protecția conferită printr-un brevet referitor la un procedeu permițând producerea unui material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra materialului biologic direct obținut prin acest procedeu și asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct obținut prin acel procedeu și asupra oricărui alt material obținut plecând de la materialul biologic direct obținut prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică sau diferențiat și având aceleași caracteristici.

Protecția conferită printr-un brevet asupra unui produs conținând o informație genetică sau constând într-o informație genetică se extinde asupra oricărui alt material în care produsul este încorporat și în care informația genetică este conținută și își exercită funcția, cu excepția corpului uman în diferite stadii de formare sau dezvoltare.

Protecția prevăzută la alin. 7-9 nu se extinde asupra materialului biologic obținut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vânzare pe teritoriul României de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia, când reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost pus pe piață, cu condiția ca materialul obținut să nu fi fost utilizat ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.

Articolul 34

Cu începere de la data publicării cererii de brevet în conformitate cu prevederile art. 23 cererea asigură, în mod provizoriu, solicitantului protecția conferită potrivit dispozițiilor art. 33, cu excepția cazurilor în care cererea de brevet de invenție a fost respinsă, retrasă sau declarată ca fiind considerată retrasă.

Articolul 35

Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute la art. 33 și 34:

a) folosirea invențiilor în construcția și în funcționarea vehiculelor terestre, aeriene, precum și la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcționarea acestora, aparținând statelor membre ale tratatelor și convențiilor internaționale privind invențiile, la care România este parte, când aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiția ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor;

b) efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenție sau cel al cererii de brevet, așa cum a fost publicată, ori a luat măsuri efective și serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credință pe teritoriul României, independent de titularul acesteia, cât și înainte de constituirea unui depozit național reglementar privind invenția sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută; în acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data de depozit sau a priorității recunoscute, și dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei ori cu o fracțiune din patrimoniul afectat exploatării invenției;

c) efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 exclusiv în cadru privat și în scop necomercial; producerea sau, după caz, folosirea invenției exclusiv în cadru privat și în scop necomercial;

d) comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul României a acelor exemplare de produs, obiect al invenției, care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres;

e) folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției de către terți în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului. În acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data publicării mențiunii revalidării, și dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează invenția ori cu o fracțiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenției;

f) exploatarea de către terți a invenției sau a unei părți a acesteia la a cărei protecție s-a renunțat.

Orice persoană care, cu bună-credință, folosește invenția sau a făcut pregătiri efective și serioase de folosire a invenției, fără ca această folosire să constituie o încălcare a cererii de brevet sau a brevetului european în traducerea inițială, poate, după ce traducerea corectată are efect, să continue folosirea invenției în întreprinderea sa ori pentru necesitățile acesteia, fără plată și fără să depășească volumul existent la data la care traducerea inițială a avut efect.

Articolul 36

Inventatorul are dreptul să i se menționeze numele, prenumele și calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, precum și în orice acte sau publicații privind invenția sa.

În cazul în care titularul este altul decât inventatorul, acestuia din urma i se eliberează un duplicat al brevetului de invenție.

La solicitarea expresă a inventatorului, numele și prenumele acestuia nu se publică; aceasta solicitare este supusă plății taxei legale.

Articolul 37

Pentru invențiile create și realizate în condițiile art. 5 alin. 1 cu clauză contrară și, respectiv, ale art. 5 alin. 2 inventatorul beneficiază de drepturi patrimoniale stabilite pe bază de contract încheiat cu solicitantul sau, după caz, cu titularul brevetului.

Drepturile patrimoniale se stabilesc în funcție de efectele economice și/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau în funcție de aportul economic al invenției.

Articolul 38

În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet, prevăzută la art. 45 alin. 3, titularul poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. În termen de 60 de zile de la înregistrare OSIM hotărăște asupra cererii de revalidare, sub condiția plății taxei legale. Mențiunea revalidării brevetului se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.

Articolul 39

Titularul poate renunța, în tot sau în parte, la brevet, pe baza unei declarații scrise înregistrate la OSIM.

În cazul invențiilor prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a) și alin. 2, precum și al invențiilor care au făcut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. 1 lit. b), titularul brevetului este obligat să comunice inventatorului intenția sa de renunțare; la cererea inventatorului, titularul este obligat să-i transmită acestuia dreptul asupra brevetului.

Dacă brevetul a făcut obiectul unui contract de licență, renunțarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului licenței.

Invenția sau partea din aceasta, la a cărei protecție s-a renunțat, poate fi liber exploatată de către terți.

La invențiile prevăzute la art. 42 alin. 2 se poate renunța numai cu acordul instituțiilor care le-au atribuit caracterul de secret de stat.

Renunțarea se înregistrează la OSIM în Registrul național al brevetelor de invenție și produce efecte începând cu data publicării acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Articolul 40

Brevetul de invenție poate fi anulat în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, când se constată că la data înregistrării cererii de brevet de invenție nu erau îndeplinite condițiile pentru existența unei invenții brevetabile. Cererea de anulare se poate face în tot cursul duratei de valabilitate a brevetului și se judecă de către Tribunalul București. Hotărârile Tribunalului București pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare.

Hotărârile Curții de Apel București pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile de la comunicare.

Hotărârea de anulare, în tot sau în parte, definitivă și irevocabilă, se înregistrează la OSIM de către persoana interesată.

Mențiunea anulării se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 60 de zile de la înregistrarea hotărârii la OSIM.

Articolul 41

În procedurile în fața OSIM solicitantul cererii, cesionarul sau titularul ori o altă persoană interesată poate fi reprezentată printr-un mandatar, în baza unei procuri înregistrate la OSIM, în condițiile și la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Pentru persoanele menționate anterior, care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, reprezentarea prin mandatar este obligatorie, cu următoarele excepții, cazuri în care se poate acționa în nume propriu:

a) înregistrarea unei cereri de brevet de invenție, în scopul atribuirii datei de depozit;

b) plata unei taxe;

c) depunerea unei copii de pe o cerere anterioară;

d) eliberarea unei notificări a OSIM privind orice procedură prevăzută la lit. a), b) și c).

Taxa de menținere în vigoare poate fi plătită de orice persoană.

În cazul revocării procurii semnătura mandatarului nu are efectul semnăturii solicitantului, a titularului sau a persoanelor interesate care l-au desemnat.

Articolul 42

Invenția care face obiectul cererii de brevet depuse la OSIM nu poate fi divulgată fără acordul solicitantului, până la publicarea acesteia, și are caracterul stabilit de legea specială până la publicare.

Este secret de stat conținutul cererilor de brevet de invenție create pe teritoriul României, cărora li se atribuie acest regim de către instituțiile în drept pentru apărarea națională și pentru păstrarea siguranței naționale, cu înștiințarea solicitantului și acordarea unei compensații materiale acestuia de către instituția care a atribuit caracterul de secret de stat. Acest caracter încetează numai prin hotărâre a acelorași instituții.

OSIM păstrează caracterul atribuit de instituțiile în drept documentelor depuse.

Articolul 43

Brevetarea în străinătate a invențiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenție la OSIM.

În cazul invențiilor prevăzute la art. 42 alin. 2 brevetarea în străinătate se face cu aprobarea instituțiilor care le-au atribuit caracterul de secret de stat.

În vederea brevetării în străinătate a invențiilor prevăzute la alin. 1 solicitanții sau titularii de brevet români pot beneficia de sprijin financiar, potrivit legii.

Brevetarea în străinătate a invențiilor prevăzute la alin. 1 se aduce la cunoștința OSIM de către persoanele fizice române care le-au creat sau de către succesorul lor în drepturi.

Pentru înregistrarea cererilor internaționale în vederea brevetării invențiilor în alte state, în conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, OSIM acționează în calitate de oficiu receptor.

Articolul 44

În cazul invenției pentru care o unitate este îndreptățită la eliberarea brevetului, aceasta are obligația de a informa inventatorul asupra stadiului examinării cererii de brevet în cadrul OSIM, precum și asupra stadiului și a rezultatelor aplicării invenției.

Inventatorul are obligația să acorde, la cererea titularului de brevet, asistență tehnică pe baza de contract, pentru punerea în aplicare a invenției.

Articolul 45

Procedurile efectuate de OSIM privind cererile de brevet de invenție și brevetele de invenție prevăzute de prezenta lege și de regulamentul de aplicare a acesteia sunt supuse taxelor, în cuantumurile și la termenele stabilite de lege.

Pe întreaga durată de valabilitate a brevetului de invenție titularul datorează anual taxe de menținere în vigoare a brevetului.

Neplata acestor taxe atrage decăderea titularului din drepturile decurgând din brevet. Decăderea titularului din drepturi se înregistrează în Registrul național al brevetelor de invenție și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Taxele de menținere în vigoare pot fi plătite și anticipat, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, pentru o perioadă care nu poate depăși 4 ani.

Taxele datorate de persoanele fizice sau juridice străine se plătesc în valută în contul OSIM.

Articolul 46

Solicitantul sau titularul brevetului care din motive temeinice nu a putut să respecte un termen în procedurile în fața OSIM este repus în situația anterioară, dacă prezintă o cerere motivată în termen de două luni de la încetarea cauzei care l-a împiedicat să acționeze, dar nu mai târziu de un an de la expirarea termenului nerespectat.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică dacă termenele legale nu au fost respectate în următoarele situații:

a) invocarea priorității conform art. 20-22;

b) depunerea traducerii descrierii, revendicărilor sau desenelor, conform art. 16 alin. 2;

c) solicitarea examinării în vederea acordării brevetului, conform art. 25;

d) plata taxelor de înregistrare și de efectuare a unui raport de documentare, conform art. 45 alin. 1;

e) înregistrarea unei cereri de revocare, conform art. 54;

f) depășirea termenului de divizare a unei cereri de brevet de invenție, prevăzut la art. 19 alin. 2;

g) depășirea termenului de depunere a unei noi cereri de brevet, conform art. 65 alin. 2 lit. b);

h) plata taxelor de menținere în vigoare a brevetului.

De asemenea, dispozițiile alin. 1 nu se aplică în situațiile prevăzute la art. 28 alin. 2 lit. c), d) și f), alin. 7 lit. d) și e) și la art. 53.

Cererea de repunere în termen va fi supusă plății unei taxe, în cuantumul prevăzut de lege pentru înregistrarea unei contestații, cu excepția cazului prevăzut la art. 28 alin. 7 lit. b), pentru care nu se percep taxe.

Articolul 47

Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului și drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licență, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară.

Transmiterea produce efecte față de terți numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a mențiunii transmiterii înregistrate la OSIM.

Articolul 48

La cererea oricărei persoane interesate Tribunalul București poate acorda o licență obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu.

Prevederile alin. 1 se aplică numai dacă invenția nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să își justifice inacțiunea și dacă nu s-a ajuns la o înțelegere cu acesta privind condițiile și modalitățile comerciale de utilizare a invenției.

Tribunalul București va autoriza licența obligatorie dacă va aprecia, pe baza circumstanțelor date, că, deși persoana interesată a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o înțelegere într-un termen rezonabil.

Beneficiarul licenței obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau terții autorizați de acesta.

În afară motivelor prevăzute la alin. 2, o licență obligatorie poate fi autorizată de Tribunalul București:

a) în situații de urgență națională și, în principal, în interesul apărării naționale sau al siguranței naționale ori când interesele publice o cer;

b) în alte situații de extremă urgență;

c) în situații de utilizare publică în scopuri necomerciale.

Acordarea licenței obligatorii pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. 5 nu impune îndeplinirea condițiilor menționate la alin. 2. Totuși beneficiarul licenței va înștiința solicitantul sau titularul brevetului despre autorizarea dată de instanță, în cel mai scurt timp.

În situații de utilizare publică în scopuri necomerciale, Guvernul sau terții autorizați de acesta, atunci când cunosc sau au motive demonstrabile de a cunoaște dacă un brevet de invenție valid este sau va fi utilizat de Guvern, respectiv de terți, vor anunța titularul brevetului despre utilizarea acestuia, într-un timp rezonabil.

În cazurile în care un brevet nu poate fi exploatat fără să aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet, acordat pentru o cerere de brevet a cărei data de depozit național reglementar este anterioară, o licență obligatorie pentru exploatarea brevetului ulterior va putea fi autorizată numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții suplimentare:

a) invenția revendicată în brevetul ulterior presupune un progres tehnologic important, de interes economic substanțial în raport cu invenția revendicată în brevetul anterior;

b) titularul brevetului anterior are dreptul la o licență reciprocă, în condiții rezonabile pentru utilizarea invenției revendicate în brevetul ulterior;

c) utilizarea autorizată în raport cu brevetul anterior este netransmisibilă, cu excepția cazului în care o licență obligatorie este, de asemenea, transmisă.

Articolul 49

Licențele obligatorii sunt neexclusive și se acordă de Tribunalul București, în condiții determinate în ceea ce privește întinderea și durata acestora, precum și nivelul remunerației cuvenite deținătorului dreptului, stabilit în raport cu valoarea comercială a licențelor acordate.

Licențele obligatorii vor fi autorizate în principal pentru aprovizionarea pieței.

Întinderea și durata licențelor obligatorii vor fi limitate la scopurile pentru care acestea au fost autorizate. În cazul invențiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare licența va fi acordată numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practică stabilită ca fiind anticoncurențială, ca urmare a unei proceduri judiciare sau administrative.

În cazul în care un ameliorator nu poate exploata un brevet de soi nou de plantă fără să aducă atingere unui brevet de invenție anterior, acesta poate solicita o licență obligatorie pentru invenția protejată prin acest brevet.

În cazul în care titularul unui brevet de invenție referitor la o invenție biotehnologică nu poate să o exploateze fără să aducă atingere unui brevet anterior de soi nou de plantă, acesta poate solicita o licență obligatorie pentru exploatarea noului soi de plantă, protejat prin brevet.

În cazul în care o licență obligatorie este autorizată pentru a remedia o practică anticoncurențială, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 48 alin. 3-5.

Articolul 50

Licența obligatorie nu este transmisibilă decât împreună cu partea din întreprindere sau cu fondul de comerț care beneficiază de această utilizare.

Prevederile alin. 1 nu se aplică în cazul în care o licență obligatorie a fost acordată conform art. 48.

Articolul 51

La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Tribunalul București poate retrage licența obligatorie, atunci când circumstanțele care au condus la acordarea acesteia au încetat să mai existe, cu condiția ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licența nu va fi retrasă dacă circumstanțele care au determinat acordarea acesteia risca să se producă din nou.

Hotărârile Tribunalului București privind autorizarea utilizării unei licențe obligatorii, precum și cele privind remunerația prevăzută în raport cu utilizarea acesteia vor putea fi atacate la Curtea de Apel București în termen de 15 zile de la comunicare.

Articolul 52

Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile privind acordarea sau, după caz, retragerea licenței obligatorii se comunică de persoana interesată la OSIM, care le înregistrează în Registrul național al cererilor de brevet de invenție depuse sau în Registrul național al brevetelor de invenție și publică mențiunea acestor hotărâri în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de o lună de la comunicare.

Articolul 53

Hotărârile OSIM pot fi contestate la acesta de către persoanele interesate, în termen de 3 luni de la comunicare.

Contestația se soluționează în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la OSIM de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM, în primă instanță.

Contestațiile având ca obiect numai îndreptarea unor erori materiale sau omisiuni nu sunt supuse plății taxelor.

Dispozițiile referitoare la atribuțiile jurisdicționale ale comisiilor de reexaminare din Departamentul de apeluri se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, precum și cu orice alte dispoziții legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Articolul 54

Orice persoană interesată are dreptul să formuleze în scris și motivat, la OSIM, o cerere de revocare împotriva hotărârii de acordare a brevetului de invenție, în termen de 6 luni de la publicarea acesteia, dacă hotărârea a fost luată fără respectarea dispozițiilor art. 7-11 și ale art. 12, 13 și 18.

Contestația sau, după caz, cererea de revocare va fi soluționată, în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la OSIM, de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM.

Articolul 55

Neîndeplinirea uneia sau mai multor condiții de formă privind o cerere nu poate constitui motiv de revocare a hotărârii de acordare a brevetului sau de anulare a brevetului de invenție, în tot sau în parte, decât în cazul în care aceasta este rezultatul unei intenții frauduloase.

Un brevet nu poate fi revocat sau anulat, în tot sau în parte, fără ca titularul să aibă posibilitatea să prezinte observații asupra revocării sau anulării și să aducă într-un termen rezonabil modificările sau rectificările admise de lege și de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 56

Hotărârea Comisiei de reexaminare, motivată, se comunică părților în termen de 15 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu apel la Tribunalul București în termen de 30 de zile de la comunicare.

În termen de 15 zile de la comunicare hotărârile Tribunalului București pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel București.

Hotărârile de acordare a brevetului de invenție, luate de Comisia de reexaminare, și hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești, comunicate la OSIM de către persoană interesată, se operează în registrele naționale și se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 60 de zile de la data la care acestea au rămas definitive și irevocabile.

OSIM operează în registrele naționale modificările intervenite ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și le publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 60 de zile de la data înregistrării acestora la OSIM de către persoana interesată.

Articolul 57

Însușirea fără drept, în orice mod, a calității de inventator constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Articolul 58

Constituie infracțiunea de contrafacere, în sensul prezentei legi, fabricarea, folosirea sau punerea în circulație fără drept a obiectului unui brevet de invenție sau orice altă încălcare a drepturilor conferite conform art. 33 alin. 1, dacă aceste încălcări au fost săvârșite după data publicării cererii de brevet de invenție, și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate.

Pentru prejudiciile cauzate titularul are dreptul la despăgubiri, potrivit dreptului comun, și poate solicita instanței judecătorești competente să dispună măsura confiscării sau, după caz, a distrugerii produselor contrafăcute. Aceste dispoziții se aplică și materialelor și echipamentelor care au servit nemijlocit la săvârșirea infracțiunii de contrafacere.

Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 34 de către terți atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.

Articolul 59

În cazul în care, înainte de data publicării cererii de brevet de invenție, faptele prevăzute la art. 58 alin. 1 continua să fie săvârșite și după somare, instanța, la cerere, poate ordona încetarea săvârșirii lor până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii OSIM. Aceasta măsură va putea fi ordonată cu plata de către solicitant a unei cauțiuni stabilite de instanță.

Articolul 60

În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 33 alin. 2 lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obținerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumbă persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.

În aplicarea prevederilor alin. 1 orice produs identic care a fost realizat fără consimțământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obținut prin procedeul brevetat în cel puțin una dintre următoarele circumstanțe:

a) dacă produsul obținut prin procedeul brevetat este nou;

b) dacă există o probabilitate substanțială că produsul identic a fost obținut prin procedeul respectiv și titularul brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.

La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ține seama de interesele legitime legate de secretele de fabricație și de secretele comerciale ale persoanei prezumate că a încălcat drepturile titularului.

Articolul 61

Divulgarea, de către personalul OSIM, precum și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet, până la publicarea lor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei.

OSIM răspunde față de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvârșirii infracțiunii prevăzute la alin. 1.

Articolul 62

Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenție, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune și licență, sau cele referitoare la nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 alin. 6, art. 37 și art. 44 sunt de competența instanțelor judecătorești.

Persoana interesată va comunica la OSIM hotărârea judecătorească în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a rămas definitivă și irevocabilă, spre a fi înscrisă în Registrul național al cererilor de brevet de invenție depuse sau în Registrul național al brevetelor de invenție și publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. În lipsa publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială hotărârea nu este opozabilă terților.

Articolul 63

Titularul de brevet poate solicita instanței judecătorești:

a) ordonarea unor măsuri asiguratorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând dintr-un brevet și dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil ori dacă există un risc de distrugere a elementelor de probă;

b) ordonarea după acordarea liberului de vamă a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet, săvârșite de o terță persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importate, care implică o atingere a acestor drepturi.

Instanța va putea dispune că autorul încălcării drepturilor decurgând din brevet să informeze titularul de brevet asupra identității terților care au participat la producerea și distribuirea mărfurilor în cauză, precum și asupra circuitelor de distribuție.

Măsurile asiguratorii vor putea fi ordonate cu plata de către reclamant a unei cauțiuni stabilite de instanță.

Pentru ordonarea măsurilor asiguratorii sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun.

Instanța va putea pretinde reclamantului să furnizeze orice elemente de probă de care acesta dispune, pentru a dovedi că este titularul brevetului încălcat ori al unui brevet a cărui încălcare este inevitabilă.

Articolul 64

Autoritățile vamale pot dispune, fie din oficiu, fie la cererea titularului de brevet, suspendarea vămuirii la importul, exportul sau plasarea sub un regim vamal suspensiv a mărfurilor ce intră sub incidenta art. 58 alin. 1.

Competențele vamale cu privire la asigurarea respectării la frontiera a drepturilor privind brevetele de invenție aparțin Direcției Generale a Vămilor, potrivit legii.

Articolul 65

În cazul în care printr-o hotărâre judecătorească se constată că o altă persoană decât cea care figurează în brevetul de invenție este îndreptățită la acordarea brevetului, OSIM eliberează brevetul persoanei îndreptățite și publică schimbarea titularului.

Dacă, înainte de acordarea de către OSIM a brevetului de invenție, printr-o hotărâre judecătorească se constată că dreptul la brevet aparține unei alte persoane decât solicitantul, persoana căreia i-a fost recunoscut acest drept poate, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi:

a) să continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusă ca pentru o cerere proprie;

b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeași invenție. Pentru elementele care nu extind conținutul cererii inițiale depuse cu respectarea prevederilor art. 19, cererea inițială este declarată de OSIM ca fiind considerată retrasă începând cu data de depozit a noii cereri;

c) să solicite respingerea cererii.

Articolul 66

La cererea instanței judecătorești, OSIM este obligat să înainteze actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost investită, recuperând aceste acte în final. Citarea în instanță se va face numai în acest scop.

Articolul 67

OSIM este organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în domeniul protecției proprietății industriale, în conformitate cu legea și cu prevederile convențiilor și tratatelor internaționale la care statul român este parte.

Articolul 68

În domeniul invențiilor OSIM are următoarele atribuții:

a) coordonează politica de proprietate industrială în România;

b) înregistrează, publică și examinează cererile de brevet de invenție, în vederea acordării și eliberării brevetului de invenție;

c) este depozitarul Registrului național al cererilor de brevet de invenție depuse și al Registrului național al brevetelor de invenție în care se înscriu datele privind cererile de brevet și cele privind brevetele;

d) este oficiu receptor pentru cererile de brevet de invenție înregistrate internațional de către solicitanți români, în conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;

e) administrează, conservă și dezvoltă, prin schimburi internaționale, colecția națională de descrieri de invenție și realizează baza de date informatice în domeniul invențiilor, pe orice fel de suport informațional;

f) efectuează, la cerere, servicii de informare tehnică din descrierile de invenții românești și străine și din publicațiile oficiale de proprietate industrială;

g) atestă și autorizează consilieri în domeniul proprietății industriale, ține evidența acestora în registrul național al cărui depozitar este și publică periodic date din acest registru;

h) întreține relații cu organizațiile guvernamentale și interguvernamentale similare și cu organizațiile internaționale de specialitate la care statul român este parte;

i) organizează cursuri de instruire pentru formarea și perfecționarea specialiștilor în acest domeniu;

j) editează și publică periodic în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială date privitoare la cererile de brevet de invenție și la brevetele de invenție.

Articolul 69

Cererile de brevet de invenție înregistrate la OSIM în condițiile

Legii nr. 62/1974 , pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau respingere, se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 70

Brevetele de invenție, inclusiv cele de perfecționare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi și valide pe teritoriul României au durata de protecție prevăzută la art. 31.

Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecționare exploatarea invenției se va face în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 8.

Drepturile bănești cuvenite inventatorilor pentru invențiile brevetate, aplicate, parțial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator și unitatea care a aplicat invenția. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bănești maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînțelegerii între părți, drepturile bănești se vor stabili potrivit prevederilor art. 62.

Dreptul asupra brevetului de invenție se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute la

art. 14 din Legea nr. 62/1974

nu a aplicat invenția sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.

Articolul 71

Brevetele de invenție în vigoare reprezintă active necorporale și se înregistrează în patrimoniul titularului, persoană juridică.

Articolul 72

Drepturile bănești ale autorului unei realizări tehnice, care este nouă la nivelul unei unități și utilă acesteia, se stabilesc prin contract încheiat între autor și unitate.

Unitatea care aplică această realizare tehnică are obligația să ateste calitatea de autor.

Încălcarea prevederilor alin. 1 și 2 atrage obligația unității de a plăti despăgubiri autorului potrivit dreptului comun. Despăgubirile se determină în funcție de rezultatele economice obținute de unitate.

Articolul 73

Profitul sau venitul obținut prin aplicarea efectivă în țară de către titular sau, după caz, de către licențiații acestuia a unei invenții brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului.

De prevederile alin. 1 beneficiază persoanele juridice sau persoanele fizice care exploatează invenția, respectiv titularul brevetului aplicat.

Venitul obținut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit.

Articolul 74

Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pe aceeași dată
Legea nr. 62/1974
privind invențiile și inovațiile,
Decretul nr. 93/1976
referitor la normele privind calcularea recompenselor bănești cuvenite autorilor invențiilor aplicate în economia națională,
Decretul nr. 363/1976
privind taxele pentru cererile de brevet de invenție și pentru brevetele de invenție, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.
Reproducem mai jos
art. II din Legea nr. 203/2002 , care nu este încorporat în textul republicat al
Legii nr. 64/1991
și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale
Legii nr. 203/2002 .
Menționăm că trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din
Legea nr. 64/1991 , astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991.
"Art. II. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile
art. 30 alin. 2 liniuța a 4-a din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
(3) În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va aproba prin hotărâre Regulamentul de aplicare a
Legii nr. 64/1991
privind brevetele de invenție, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege.
(4) Determinarea cotei de profit sau a venitului obținut de titularul brevetului, prevăzute la
art. 68*) din Legea nr. 64/1991 , se va face prin norme elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea OSIM, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."
privind brevetele de invenție, în urma renumerotării textelor art. 68 a devenit art. 73.
──────