Raportul din 9 aprilie 2002
privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 1996-1999, conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat și Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare și informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- OG nr. 13/1996 23 ianuarie 1996 privind acordarea unor înlesniri referitoare la majorările de întârziere
Are ca temei 11
- Legea nr. 83/1993 30 noiembrie 1993 (prevederi anume) privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli
- Legea nr. 83/1993 30 noiembrie 1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli
- OG nr. 13/1995 31 ianuarie 1995 (prevederi anume) privind unele măsuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome și a …
- Legea nr. 141/1997 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
- Legea nr. 141/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind Codul vamal al României
- OG nr. 34/1997 25 august 1997 (prevederi anume) privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăug…
- Legea nr. 143/1999 27 iulie 1999 privind ajutorul de stat
- Legea nr. 143/1999 27 iulie 1999 (prevederi anume) privind ajutorul de stat
- HG nr. 670/1999 19 august 1999 privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a uno…
- HG nr. 564/2000 3 iulie 2000 privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obl…
- HG nr. 599/2000 6 iulie 2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare și informare în aplicarea Legii n…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
OFICIUL CONCURENTEI
RAPORT
PRIVIND
AJUTOARELE DE STAT ACORDATE 1N ROMANIA IN PERIOADA 1996
-
1999
CUPRINS
CONSIDERATU CU CARACTER GENERAL
Concepte de baza
Definirea ajutorului de stat. Concept. Fonne.
Relatia "autoritati initiatoare"-"autoritati furnizoare" - mediu de afaceri Coerenta actului guvernamental în acordarea ajutoarelor de stat. Rolul Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei in acest proces.
Cadrul legislativ
Necesitatea asigurarii transparentei in domeniul ajutorului de stat Cadrul legislativ national
Cadrul legislativ comunitar
Reglementari internationale , altele decat ale Comunitatii Europene
Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate de Romania
Principii de clasificare a ajutoarelor de stat
Obiectivul principal al acordarii ajutorului de stat Natura ajutorului de stat
Sectorul de activitate in care opereaza beneficiarul de ajutor Inventarierea ajutoarelor de stat
Structura Raportului anual
Consideratii privind specificul Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate de Romania
în
perioada 1996 - 1999
PARTEA
I -
Ajutoarele de stat din industria prelucratoare in perioada 1996
-
1999 Volumul si tendinta ajutorului de stat din industria prelucratoare
Specificitatea industriei prelucratoare din punct de vedere concurential
Ajutoarele de stat acordate agentilor economici care opereaza in sectoarele industriei prelucratoare
Gruparea ajutoarelor de stat din industria prelucratoare in functie de obiectivul principal
Obiective regionale Obiective orizontale
Cercetare - dezvoltare Mediul inconjurator Intreprinderi mici si mijlocii
Comert, economisirea energiei, pregatire profesionala, combaterea somajului
Investitii generale
Alte obiective orizontale Obiective sectoriale
Siderurgie (otel) Constructii navale
Alte sectoare ale industriei prelucratoare
Gruparea ajutoarelor de stat din industria prelucratoare in functie de natura ajutorului
Instrumente financiare utilizate
Evolutia instrumentelor financiare utilizate in acordarea de ajutoare de stat industriei prelucratoare
Ajutoare individuale si ajutoare ad-hoc
PARTEA
II
-
Ajutoarele de stat pentru agricultura Volumul si tendinta ajutorului de stat din agricultura
Consideratii generale
Evolutia ajutoarelor de stat acordate pentru agricultura
Domenii ale agriculturii beneficiare de ajutor de stat
Consideratii generale
Ajutoarele de stat acordate pentru culturi agricole vegetale Ajutoarele de stat acordate pentru cresterea animalelor (zootehnie)
Ajutoarele de stat acordate pentru imbunatatiri funciare
Gruparea ajutoarelor de stat pentru agricultura in functie de natura
Instrumente financiare utilizate
Evolutia instrumentelor financiare utilizate in agricultura la acordarea de ajutoare de stat
PARTEA
III -
Ajutoarele de stat pentru industria extractiva Volumul si tendinta ajutorului de stat pentru industria extractiva
Aspecte specifice privind acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractiva
Ajutoare de stat acordate agentilor economici care opereaza in industria extractiva, inclusiv in extractia carbunelui
Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractiva in functie de obiectivul principal
Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractiva in functie de natura ajutorului
Instrumente financiare utilizate
Evolutia instrumentelor financiare utilizate
PARTEA IV
-
Ajutoarele de stat pentru transporturi si telecomunicatii Volumul si tendinta ajutorului de stat pentru transporturi si comunicatii
Specificul domeniului din punct de vedere concurential
Sectorul comunicatii Sectorul transporturi
Ajutoarele de stat acordate agentilor economici care opereaza in transporturi si comunicatii
Gruparea ajutoarelor de stat in functie de obiectivul principal
Obiective orizontale Obiective sectoriale Obiective regionale
Gruparea in functie de natura ajutorului de stat
PARTEA V - Ajutoarele de stat pentru servicii financiare
Consideratii privind ajutoarele de stat pentru sectorul servicii financiare Instrumente financiare utilizate
PARTEA VI - Ajutoarele de stat in alte domenii
PARTEA VII - Ajutorul de stat national global in Romania
Nivelul si structura ajutorului national global. Caracterizare generala
Analiza principalelor corelatii intre ajutorul de stat national global si bugetul de stat consolidat
Nivelul si structura ajutorului national global. Comparatie Romania - Uniunea Europeana
Ajutorul de stat
în
Romania comparativ cu ajutorul de stat acordat in Uniunea Europeana
Structura ajutorului national global în functie de obiectivul principal în Romania si Uniunea Europeana
Structura ajutorului national global in functie de natura ajutorului de stat
în
Romania si Uniunea Europeana
Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat
CONCLUZII
ANEXA STATISTICA- SITUATII CENTRALIZATOARE
Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1996 - milioane lei Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1996- mii Euro Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1997 - milioane lei Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1997 - mii Euro Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1998 - milioane lei Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1998 - mii Euro Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1999 - milioane lei Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1999 - mii Euro Euro
ANEXA TEHNICA
Sfera ajutoarelor de stat abordate in Raport. Domenii excluse. Categoriile si obiectivele ajutorului
Sursele obtinerii datelor si metodele de evaluare a elementului de ajutor
LISTA actelor normative care contin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale si care au generat efecte in perioada
1996 - 1999
CONSIDERATII CU CARACTER GENERAL
1.
Acest Raport constituie o prezentare sintetica
a
ajutoarelor de stat acordate
si
identificate ca atare in Romania intr-o perioada ce acopera intervalul dintre intrarea in vigoare
a
Acordului de asociere Romania
-
Uniunea Europeana (1 februarie 1995)
si
intrarea in vigoare
a
Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (1 ianuarie 2000).
2.
Datorita noutatii acestui domeniu pentru Romania
s-a
impus necesitatea abordarii conceptuale
a
cadrului general teoretic
si
legislativ, precum
si a
mecanismelor specifice problematicii ajutorului de stat cu care
se
opereaza in cadrul prezentei lucrari.
CONCEPTE DE BAZA
Definirea ajutorului de stat. Concept. Forme
3.
ln exercitarea atributiilor sale de principal administrator al fondurilor publice, statul are atributii specifice fiecarui tip de economie si actioneaza in sensul dorit al dezvoltarii macro si micro-economice prin masuri de interventie, directa sau mijlocita, asupra economiei nationale, dar si prin prisma relatiilor bi si multilaterale cu alte state.
lnterventia statului in economie, de natura ajutoarelor de stat imbraca forme diverse si vizeaza atat dezvoltarea prioritara a anumitor sectoare ale economiei, a productiei anumitor bunuri sau activitati sau a anumitor regiuni ale tarii, cat si protejarea marturilor si serviciilor nationale in relatiile comerciale cu alte tari.
4.
Pentru ca o masura a statului sa constituie
ajutor de stat
trebuie sa indeplineasca
cumulativ urmatoarele criterii de evaluare:
•
Implica resursele statului:
Reglementarile in domeniul ajutorului de stat se refera doar la masurile care presupun implicarea resurselor statului (incluzand bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale etc) fie direct, fie prin intermediul unui organism intermediar, public sau privat desemnat de catre stat.
•
Asigura un avantaj economic:
Ajutorul trebuie sa constituie un avantaj economic pe care beneficiarul (agent economic) nu l-ar fi primit in mod normal. Avantajul se concretizeaza
fie intr-un transfer de fonduri publice, fie in renuntarea la unele venituri din partea statului in favoarea agentului economic.
•
Este acordat in mod selectiv:
Ajutorul trebuie sa fie selectiv,
astfel incat, este posibil, sa afecteze echilibrul intre anumiti agenti economici, anumite produse, servicii sau regiuni. ,,Selectivitatea" este ceea ce diferentiaza ajutorul de stat de asa numitele „masuri generale" (masuri ce se aplica tuturor firmelor din toate sectoarele economice).
•
Determina efecte asupra concurentei si comertului:
Ajutorul trebuie sa aibe un efect potential asupra concurentei pe piata interna si/sau internationala, in relatiile comerciale cu alte state - parteneri comerciali. ln acest sens, mentionam faptul ca se considera ca piata este afectata daca agentul economic beneficiar este implicat intr-o activitate economica pe o piata concurentiala.
5.
Acordarea unui ajutor de stat face, de regula,
obiectul unui act normativ
(lege, ordonanta guvernamentala, hotarare a Guvernului, ordin al Ministrului, decizie a consiliilor locale etc.) si poate imbraca forma unei scheme de ajutor de stat sau a unui ajutor individual.
6.
ln cazul acordarii de ajutoare prin intermediul unei
scheme de ajutor de stat,
beneficiarii
potentiali de
alocari specifice
in cadrul schemei
sunt definiti in mod general si abstract (de exemplu: intreprinderi mici si mijlocii, agenti economici care desfasoara activitate de cercetare dezvoltare, sau care produc medicamente, sau care fac investitii pentru reducerea poluarii si protectia mediului etc.). Acordarea ajutoarelor de stat presupune respectarea stricta a prevederilor si conditiilor cuprinse in actul normativ prin care se instituie schema.
7.
ln cazul
ajutoarelor individuale,
beneficiarul este cunoscut iar acordarea de sprijin financiar se poate face fie
ad-hoc
(suma se acorda intr-o singura transa), fie in
transe periodice
(eliberarea acestora este conditionata de realizarea anumitor obiective sau parti de obiective asa cum sunt specificate fie in actul normativ, fie in planul propriu al agentului economic beneficiar, in baza caruia primeste ajutorul de stat).
Relatia "autoritati initiatoare"-"autoritati furnizoare"-mediu de afaceri
8.
Autoritati initiatoare
de ajutor de stat pot fi acele autoritati ale statului
care
in
exercitarea
atributiilor
lor
si
in
baza
programelor guvernamentale pe termen scurt si mediu initiaza acte normative prin care
se instituie masuri de interventie a statului in economie de natura ajutorului de stat.
9.
Orice initiativa de acest fel trebuie supusa autorizarii Consiliului Concurentei din punct de vedere al efectelor asupra concurentei si in baza deciziei emisa de acesta, privind autorizarea, autorizarea conditionata sau interzicerea acordarii ajutorului de stat, se elaboreaza actul normativ care contine schema sau ajutorul individual.
1O. Autoritatile furnizoare
de ajutor de stat pot fi autoritatile statului sau orice alte organisme care administreaza fonduri in numele statului si care gestioneaza
modul de acordare al alocarilor
specifice (in cazul schemelor de ajutor de stat) sau al ajutoarelor de stat individuale
(ad-hoc
sau in transe).
11.
lnitiatori sau furnizori de ajutor de stat pot fi: ministerele, agentiile guvernamentale,
autoritatile
administratiei publice
locale,
organele
de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte organisme care administreaza surse de stat si care sunt imputernicite sa acorde ajutoare de stat, inclusiv agenti economici, banei comerciale, fundatii etc. De regula, autoritatile
initiatoare
sunt
si
furnizoare
de
ajutor
de
stat,
dar
nu intotdeauna furnizorii de ajutoare de stat sunt si initiatorii actelor normative in baza carora se acorda ajutorul.
12.
Relatia directa cu mediul de afaceri
se realizeaza de catre furnizorii de ajutor de stat. ln acest proces
esentiala este asigurarea transparentei
in domeniul acordarii ajutoarelor de stat.
Astfel, programele guvernamentale care stau la baza elaborarii de noi scheme de ajutor de stat nu se pot realiza in fapt decat in masura in care agentii economici - operatori pe piata care indeplinesc conditiile prevazute pentru primirea de alocari specifice - primesc informatia necesara si pot sa beneficieze in mod nemijlocit de prevederile legale care le confera dreptul de a deveni beneficiari de ajutor de stat. Numai in aceste conditii scopul declarat al acordarii de ajutoare de stat poate fi realizat, efectele acestuia regasindu-se pe piata concurentiala.
Coerenta actului guvernamental in acordarea ajutoarelor de stat. Rolul Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei in
acest
proces.
13.
Dezvoltarea
si
respectarea
regulilor
economiei
de
piata
in domeniul concurentei si ajutorului de stat este o constanta a actului guvernamental in economia in tranzitie a Romaniei.
Acest principiu a condus
la
adoptarea
legislatiei
nationale
in domeniu,
armonizata
cu
legislatia europeana si implicit la crearea cadrului institutional necesar supravegherii acestor reguli pe plan national.
14.
Autoritatile
concurentei
abilitate
prin
lege cu gestionarea problematicii ajutorului de stat si care au atributii specifice in domeniu, atributii ce decurg din statutul lor institutional sunt:
•
Consiliul
Concurentei
-
autoritate
autonoma
in domeniul concurentei autorizeaza din punct de vedere concurential schemele de ajutor de stat sau ajutoarele de stat individuale -
nou promovate, si avizeaza politica si schemele de acordare a ajutorului de stat.
•
Oficiul Concurentei
-
organul de specialitate al Guvernului
in domeniul concurentei si ajutorului de stat inventariaza ajutoarele de stat acordate in perioade anterioare si pe aceasta baza intocmeste Raportul anual,
monitorizeaza
ajutoarele
de stat
existente
precum
si fluxurile financiare care au loc intre autoritati si agentii economici carora li s-a incredintat executarea unor servicii de interes public general.
15.
ln executarea atributiilor ce le revin, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei colaboreaza, iar atunci cand se constata ca o masura a statului distorsioneaza semnificativ concurenta pe piata interna sau afecteaza aplicarea tratatelor internationale la care Remania este parte, propun masuri de corectie a legislatiei existente astfel incat scopul avut in vedere la acordarea ajutoarelor de stat sa se realizeze fara consecinte negative asupra mediului de afaceri sau comertului cu alte state.
CADRUL LEGISLATIV
Necesitatea asigurarii transparentei in domeniul ajutorului de stat
16.
Dezvoltarea pietei concurentiale nationale presupune stabilirea si respectarea cu strictete a regulilor vizand comportamentul operatorilor pe piata, atat in ceea ce priveste politicile anti-trust sau concurenta neloiala, cat si in ceea ce priveste posibila distorsionare a mediului concurential prin interventia statului in economie.
Acest din urma aspect face obiectul problematicii ajutorului de stat. Asigurarea transparentei, atat in procesul de acordare, cat si in procesul de monitorizare
a
derularii
schemelor
de
ajutor
de
stat
si
ajutoarelor individuale, constituie o conditie
sine-qua-non
a mecanismelor economiei de piata.
17.
Asigurarea transparentei
in domeniul ajutorului de stat se realizeaza pe mai multe planuri:
•
in procesul de
adoptare si autorizare a noilor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale,
astfel incat acordarea de noi ajutoare de stat sa fie compatibila cu un mediu concurential normal, respectiv sa nu afecteze tratatele internationale la care Remania este parte;
•
in
supravegherea propriu-zisa a modului de derulare
a ajutoarelor existente, ceea ce presupune aplicarea cu strictete a reglementarilor legale prin
care
au
fost
instituite
scheme
de
ajutor
de
stat
sau
ajutoare individuale,
precum
si
respectarea
conditiilor
impuse
de
Consiliul Concurentei prin deciziile de autorizare.
•
in intocmirea inventarului ajutoarelor de stat acordate de Remania si, pe aceasta baza, a Raportului anual,
astfel incat sa poata fi identificat cuantumul ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare, cuantumul ajutorului de stat de natura renuntarii la unele venituri cuvenite statului in favoarea agentilor economici beneficiari, precum si efectele inregistrate anual la nivelul bugetului general consolidat.
18.
Pe aceasta baza se va derula in mod transparent intregul proces de realizare a obiectivelor guvernamentale ce implica interventia de natura economico-financiara a statului, atat la nivel global, cat si sectorial.
19.
Totodata, se vor putea identifica marii beneficiari de ajutor de stat, indiferent daca fondurile publice provin
direct
din resurse bugetare de stat, din bugetele locale, din alte
surse
ale statului
sau
indirect
prin intermediul unor firme cu capital integral sau majoritar de stat sau firme private.
Cadrul legislativ national
20.
La 1 februarie 1995 a intrat in vigoare
Acordul European instituind
o asociere intre Romania pe de o parte, Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora pe de alta parte.
21.
Prevederi referitoare la ajutorul de stat sunt mentionate pentru prima data in legislatia romaneasca de
articolul 64 al Acordului de Asociere
Romania
-
Uniunea
Europeana,
prin
care
se
solicita reglementarea de catre partea romana a acestui domeniu ca parte a procesului de pre-aderare la Uniunea Europeana.
ln cadrul Acordului, problematica ajutorului de stat este subsumata problematicii protectiei concurentei.
22.
Pe cale de consecinta,
prevede atributii in domeniul ajutorului de stat pentru cele doua autoritati ale concurentei din Remania: Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei.
23.
Cadrul legislativ general prin care sunt statuate conceptele, metodele de evaluare, tehnicile de supraveghere cu care opereaza ajutorul de stat,
inclusiv
adoptarea legislatiei secundare in domeniu,
ii constituie
Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat.
24.
Astfel,
dezvoltarea
preconizata a cadrului legislativ general cuprinde pe de o parte regulamentele emise de catre Consiliul Concurentei
- autoritate autonoma care decide in ce masura schemele de ajutor de stat sau ajutoarele individuale noi sau existente pot distorsiona semnificativ piata concurentiala sau tratatele internationale la care Remania este parte, iar pe de alta parte acte normative ale administratiei publice centrale (hotarari
de
Guvern,
ordine
ale
Ministrului)
privind
reglementarea modalitatilor
concrete
de
inventariere,
monitorizare
si
raportare
a ajutoarelor de stat.
ln consecinta,
in martie 2000, Presedintele Consiliului Concurentei a emis Ordinul nr. 27
prin care erau puse in aplicare:
•
Regulamentul privind forma, continutul
si
alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat. (Monitorul Oficial nr.125124 martie 2000)
•
Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare. (Monitorul Oficial nr.125124 martie 2000)
25.
Constituie
ajutor ilegal,
conform prevederilor Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, ajutorul de stat acordat
fara notificare prealabila,
in baza unui act normativ emis ulterior intrarii in vigoare a legii si care nu se incadreaza in pragul de minim.
Constituie
ajutor interzis,
ajutorul de stat acordat in conditiile in care Consiliul Concurentei a emis o
decizie de interzicere.
Pe cale de consecinta, atat in cazul ajutorului ilegal, cat si in cazul ajutorului interzis,
Consiliul
Concurentei
poate solicita anularea in justitie a actului normativ.
Totodata, Consiliul Concurentei poate cere
recuperarea sau rambursarea ajutorului de stat
pe intreaga perioada de acordare - in cazul in care a fost emisa o decizie de interzicere, sau cel acordat in perioada in care ajutorul de stat nu a fost notificat si deci nu a existat o decizie de autorizare a acestuia.
26.
ln iulie 2000 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.599 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr.143/1999 pivind ajutorul de stat.
Hotararea Guvernului nr.599/2000 constituie
cadrul metodologic privind inventarierea si monitorizarea ajutoarelor de stat,
precum si
monitorizarea fluxurilor financiare
dintre autoritati si agentii economici carora li s-a incredintat efectuarea unor servicii publice de interes general.
27.
Practic, Hotararea Guvernului nr. 599/2000 cuprinde
3 structuri procedurale distincte
-
anexele 1, 2 si 3 la hotarare
al caror continut vizeaza
domenii
diferite
ale
activitatii
de
supraveghere
in
domeniul ajutorului de stat, respectiv:
•
Anexa nr.1
-
procedura de raportare a ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei in vederea intocmirii si actualizarii inventarului ajutoarelor de stat.
•
Anexa nr.2-
procedura de monitorizare a ajutoarelor de stat.
•
Anexa nr.3
-
procedura privind modalitatile de informare asupra fluxurilor
financiare
care
au loc
intre
autoritatile
publice
sau organismele
care
administreaza
fonduri
in
numele
statului
si agentii economici carora li s-a incredintat executarea unor servicii publice de interes general.
28.
Prin
prevederile
sale,
Hotararea
Guvernului
nr.599/2000 abiliteaza Oficiul Concurentei cu supravegherea si controlul procesului de acordare a ajutoarelor de stat, atat din punct de vedere concurential, cat si cu privire la utilizarea fondurilor publice in concordanta cu programele guvernamentale in derulare.
29.
Astfel, in urma analizelor de piata pe care le realizeaza privind efectele
economice
ale
acordarii
de
ajutoare
de
stat
si
a
evaluarii impactului
acestora
asupra
pietei,
in
stransa
corelare
cu obiectivele programelor
guvernamentale in derulare,
Oficiul Concurentei
propune masuri pentru obtinerea rezultatelor anticipate ale acordarii ajutoarelor de stat. Masurile propuse sunt transmise Consiliului Concurentei, initiatorilor si furnizorilor
de
ajutor
de
stat,
pentru
a
actiona
in
conformitate
cu competentele lor legale.
30.
Pentru a intregi imaginea cadrului legislativ in domeniul ajutorului de stat trebuie mentionat faptul ca
actele normative prin care sunt instituite scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale constituie o componenta deosebit de importanta a acestuia.
Acordarea propriu-zisa a ajutoarelor de stat are ca suport actele normative prin care se instituie scheme de ajutor sau se acorda ajutoare de stat individuale, iar legislatia specifica prezentata mai sus reglementeaza modalitatile concrete de autorizare si supraveghere in concordanta cu practicile unei piete concurentiale.
31.
Procesul de legiferare in domeniul ajutorului de stat este la inceput si
comporta o serie de imbunatatiri
pe masura adoptarii in
legislatia romaneasca a noilor reglementari europene, dar si ca urmare a experientei dobandite in implementarea mecanismelor specifice.
32.
Un exemplu in acest sens ii constituie adoptarea
Hotararii Guvernului nr. 277/2001 privind organizarea si functionarea Oficiului Concurentei
in subordinea Ministerului Finantelor Publice.
Astfel, atributiile in domeniul ajutorului de stat au capatat o pondere sporita in cadrul atributiilor ce revin Oficiului Concurentei, ceea ce reflecta in
plan
institutional
necesitatea
implementarii
prevederilor
Legii
nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si a Hotararii Guvernului nr. 599/2000.
Cadrul legislativ comunitar
33.
Legislatia comunitara in domeniul ajutorului de stat are ca punct central
prevederile articolelor 87 si 88 din Tratatul de la Amsterdam. ln
aplicarea acestor articole ale Tratatului, Comisia Europeana a elaborat o serie de documente cu caracter de reglementare privind:
•
procedurile de notificare a ajutorului de stat;
•
principii procedurale privind monitorizarea ajutoarelor existente;
•
comunicate catre Statele membre privind metodologiile de autorizare a ajutoarelor de stat;
•
reguli privind transferurile financiare si tranzactiile de natura ajutorului de stat cum sunt: infuzii de capital guvernamental, transferurile financiare catre intreprinderile publice, garantiile de stat, pragul de minimis, achizitii publice, asigurari la creditele pentru export;
•
reguli privind autorizarea ajutoarelor de stat cu obiective orizontale (cercetare-dezvoltare,
ajutor
pentru
protectia
mediului,
salvare restructurare,
intreprinderi mici si mijloci, ajutor pentru reducerea somajului, zone urbane defavorizate);
•
reguli privind ajutorul regional;
•
reguli privind acordarea de ajutor de stat unor sectoare industriale cu probleme de supracapacitate (fibre sintetice, autoturisme, constructii navale, siderurgie, carbune, transporturi, agricultura, pescuit).
34.
Mentionam faptul ca enumerarea facuta mai sus este extrem de succinta, fiecare domeniu la randul sau cuprinzand regulamente specifice pe subdomenii (de exemplu: in cazul transporturilor exista regulamente distincte pentru calea ferata, pentru transportul rutier, pentru transportul pe apele interioare, pentru transportul naval, pentru transportul aerian, in cazul extractiei de carbune sunt abordate distinct ajutoarele de exploatare pentru
productia curenta si cele privind restructurarea si dezvoltarea sectorului prin investitii s.a.m.d.).
35.
Un element aparte al cadrului legislativ comunitar ii constituie
jurisprudenta
si faptul ca exista
o preocupare
continua
a Comisiei Europene
in
difuzarea
si mediatizarea
cazurilor
judecate
de catre Curtea de Justitie, astfel incat Statele Membre cat si Tarile Asociate sa-si poata evalua singure riscurile induse de acordarea de ajutoare de stat incompatibile in spatiul european.
Reglementari internationale, altele decat ale Comunitatii Europene
36.
Problematica ajutorului de stat, chiar daca nu se regaseste sub aceasta
titulatura,
nu constituie
un concept
propriu
numai
legislatiei europene ci este promovata de o serie de organisme internationale, zonale sau chiar globale.
37.
Remania
este
parte
a
unor
acorduri
internationale
care promoveaza in relatiile dintre state politica de transparenta in acordarea de ajutoare de stat, vizand in special nedistiorsionarea comertului intre state. Din aceasta categorie de acorduri cele mai importante sunt cele cu:
•
Organizatia Mondiala a Comertului (WTO)
in special
Acordul privind
Subventiile
si
Masurile
Compensatorii,
la
care Remania este membra incepand cu 1 ianuarie 1995.
•
Asociatia Europena a Liberului Schimb (EFTA),
Acordul de asociere fiind in vigoare de la 1 mai 1993.
•
Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA),
la care Remania este membra incepand cu 1 iulie 1997.
38.
Fiecare din aceste acorduri prevede obligatia statelor membre de a
supraveghea
ajutoarele de stat, astfel incat sa nu fie distorsionat comertul intre state, precum si
obligatia notificarii masurilor luate de fiecare stat in parte in vederea sprijinirii propriei economii nationale.
39.
Toate aceste acorduri consfintesc
principiul transparentei in relatiile reciproce
in ceea ce priveste ajutoarele de stat.
RAPORTUL ANUAL PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE DE ROMANIA
40.
Conform prevederilor art.27 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat
Oficiul Concurentei
are sarcina de a elabora Raportul anual
privind ajutoarele de stat acordate in Romania.
Acest Raport este supus analizei in plenul Guvernului si ulterior
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
si
transmis Comisiei Europene.
41.
La
elaborarea
Raportului
anual
se
tine
seama
de
cadrul legislativ existent in Romania
in domeniul concurentei si ajutorului de stat
(armonizat
cu
legislatia
europeana)
precum
si
de
structura Rapoartelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat acordate de statele membre.
42.
Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate in Remania
are la baza inventarul ajutoarelor de stat intocmit si actualizat anual
in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 599/2000 - Anexa nr.1 "Procedura de raportare a ajutoarelor de stat de catre Oficiul Concurentei, in vederea intocmirii si actualizarii inventarului ajutoarelor de stat".
Din punct de vedere metodologic, respectiv al modului de prelucrare si prezentare sintetica a informatiei, Raportul anual are la baza principiile de clasificare a ajutoarelor de stat asa cum acestea se regasesc in structura Rapoartelor europene anuale privind ajutorul de stat.
Principii de clasificare a ajutoarelor de stat
43.
Clasificarea ajutoarelor de stat si implicit structurarea informatiei in cadrul Raportului anual privind ajutoarele de stat, astfel incat sa permita analiza de fond a resurselor financiare implicate, precum si a efectelor economice decurgand din interventia statului in economie, au la baza urmatoarele
criterii principale:
•
Obiectivul principal al acordarii aiutorului de stat
44.
Definirea
scopului
avut
in vedere
de autoritatile
publice
la acordarea de sprijin agentilor economici ce realizeaza un anumit produs, efectueaza
o anumita
activitate sau actioneaza intr-un anume spatiu geografic, constituie o conditie esentiala a eficientizarii modului de folosire a fondurilor publice.
Practica economica a demonstrat faptul ca masurile adoptate in vederea realizarii unui program guvernamental sunt cu atat mai eficiente cu cat
scopul (obiectivul) central este mai bine definit,
respectiv este identificata
tinta principala definita ca atare.
45.
De
regula,
obiectivul
principal
subsumeaza
obiective secundare.
Astfel, dezvoltarea economica a unei anumite regiuni a tarii
definita ca obiectiv principal subsumeaza
obiective secundare cum sunt: dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei nationale si/sau dezvoltarea
de intreprinderi mici si mijlocii, si/sau dezvoltarea activitatilor de cercetare, protectia mediului si/sau reconversia tortei de munca etc. ln mod similar, poate fi definit ca obiectiv principal restructurarea si dezvoltarea unui anumit sector (de exemplu: siderurgia) caz in care dezvoltarea regionala constituie obiectiv secundar s.a.m.d.
46.
ln prezent, principiul urmaririi realizarii „obiectivului principal" este aplicat experimental si urmeaza a fi extins si in cazul constructiei bugetare pe baza de programe. Totodata, in cazul monitorizarii ajutoarelor de stat
„obiectivul
principal"
al
acordarii
acestora
constituie
elementul fundamental
privind definirea criteriilor de apreciere a impactului concurential
al masurilor de ajutor de stat asupra pietei si mediului de afaceri, precum
si a criteriilor de eficienta a cheltuirii banului public
in concordanta cu obiectivele inscrise in Programul de guvernare.
47.
Atat
obiectivul principal
cat
si obiectivele secundare
pot fi incadrate intr-una din urmatoarele grupe:
-
obiective orizontale
(cercetare - dezvoltare, mediu inconjurator, intreprinderi
mici
si
mijlocii,
comert,
economisirea
energiei, combaterea
somajului,
pregatire
profesionala,
salvare restructurare etc.);
-
obiective
sectoriale
(agricultura,
silvicultura,
piscicultura, siderurgie, constructii navale, transport, comunicatii, extractia si prelucrarea carbunelui, servicii financiare, media, turism, sanatate, invatamant, etc.);
-
obiective regionale
(zone defavorizate, zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat cele defavorizate).
48.
La baza acordarii ajutorului de stat, de regula, se regaseste
un singur obiectiv principal si unul sau mai multe obiective secundare.
Modul de definire a obiectivului principal, din multitudinea obiectivelor avute in vedere la acordarea ajutorului de stat, este determinat in functie de obiectivele avute in vedere in cadrul strategiilor nationale pe termen scurt si mediu, precum si in cadrul programelor de guvernare.
•
Natura aiutorului de stat
48.
Un alt criteriu de clasificare a ajutoarelor de stat ii constituie natura acestora, determinarea cuantumului ajutorului de stat (formula de calcul propriu-zisa) find legata in mod nemijlocit de aceasta.
Din acest punct de vedere ajutoarele de stat pot fi:
a)
ajutoare de stat directe,
de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor la care statul renunta altele decat cele de natura fiscala si in care se incadreaza:
subventii,
alocatii,
prime,
orice
alte
sume
cu
caracter nerambursabil;
-
participarea
cu capital a statului sau a altor organisme care administraza fonduri in numele statului atunci cand rata profitului anticipat este mai mica decat cea normala;
-
vanzarea de terenuri, cladiri sau alte active apartinand domeniului privat al statului sub pretul pietei;
-
reduceri de pret la bunuri furnizate si servicii prestate;
-
anularea sau reducerea de datorii catre stat;
-
subventionarea dobanzii la acordarea de credite cu dobanda preferentiala;
-
acordarea de garantii de stat , etc.
b)
ajutoare de stat indirecte prin intermediul sistemului fiscal sau al asigurarilor sociale,
in care se incadreaza:
-
exceptari, reduceri, scutiri de la plata taxelor vamale si altor taxe si impozite depedente de aceasta (TVA, accize, comisioane);
-
reduceri sau scutiri de la plata impozitelor, taxelor si obligatiilor bugetare;
-
amanari si/sau esalonari la plata impozitelor, taxelor si obligatiilor bugetare;
-
reduceri sau scutiri la plata majorarilor de intarziere, etc.
49.
Natura ajutorului de stat poate imbraca forme diverse astfel incat enumerarea de mai sus nu este exhaustiva, iar identificarea tuturor acestor forme constituie
o preocupare atat pe plan national, cat si pe plan european.
50.
Inventarierea acordarii de ajutoare de stat - pe plan central si local
- si evaluarea efectelor acordarii din punct de vedere al eficientei cheltuirii banului public, dar si din punct de vedere concurential, nu poate fi realizata fara sa se cunoasca natura ajutorului de stat si implicit
modalitatea specifica de cuantificare a
acestuia.
Evaluarea se face:
-
la nivelul furnizorului de ajutor de stat, pentru intreaga durata a schemei de ajutor de stat si respectiv pentru anul de raportare;
-
la
nivelul
beneficiarului
de
ajutor,
pentru
totalul
sumelor reprezentand alocari specifice in cadrul schemelor - indiferent de furnizorul care le administreaza - sau ajutoare de stat individuale ce-i revin pentru anul de raportare.
51.
Acest mod de abordare permite nu numai evaluarea gradului de realizare a obiectivului principal, dar si identificarea marilor beneficiari de ajutor de stat.
•
Sectorul de activitate in care opereaza beneficiarul de aiutor
52.
Indiferent de obiectivele acordarii de ajutoare de stat sau de natura ajutorului
de
stat,
acestea
se
acorda
unor
agenti
economici
care opereaza
in
conditii
de
piata
concurentiala
si care
isi
desfasoara activitatea intr-un anume sector al economiei nationale.
53.
Pentru o evaluare coerenta a eficientei masurilor de ajutor de stat si
a
dezvoltarii
mecanismelor
de
piata
(in
concordanta
cu
practica europeana, precum si in relatiile directe cu alte state - partenere in cadrul unor acorduri internationale), este deosebit de important de identificat
nivelul sprijinului acordat de catre stat in cadrul unui anumit tip de piata concurentiala.
54.
Astfel, pentru relatia cu statele membre ale Uniunii Europene este de
o
importanta
deosebita
identificarea
ajutoarelor
de
stat
acordate agentilor economici ce opereaza in
industria prelucratoare,
inclusiv cele care au ca obiectiv principal sprijinirea unor sectoare considerate sensibile din punct de vedere concurential, respectiv in care exista probleme de supracapacitate pe plan european. Acestea sunt in principal: siderurgia, extractia si prelucrarea carbunelui, constructia de nave, productia de fire si fibre sintetice, productia de autoturisme etc.
De asemenea, este important de identificat sectorul de activitate in cazul existentei unor politici specifice, distincte de celelalte ramuri ale economiei nationale, in ceea ce priveste aprecierea compatibilitatii cu Piata Interna Europeana (agricultura, transporturile si telecomunicatiile, mass media etc.).
55.
Avand
in
vedere
toate
aceste
considentente,
sectorul
de activitate
in care opereaza beneficiarul de ajutor constituie un principiu important de grupare a ajutoarelor de stat in cadrul inventarului si, pe aceasta baza, de analiza in cadrul Raportului Anual privind ajutoarele de stat.
Inventarierea ajutoarelor de stat
56.
Obligatia inventarierii ajutoarelor de stat revine, conform legii,
Oficiului Concurentei.
57.
Inventarul ajutoarelor de stat subsumeaza intocmirea:
•
listei actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale;
•
listei beneficiarilor de alocari specifice in cadrul unei scheme de ajutor de stat;
•
listei beneficiarilor de ajutor de stat individual, indiferent daca acestea au fost acordate
ad-hoc
sau in transe;
•
centralizatorului ajutoarelor de stat care cuprinde, intr-o forma sintetica, valoarea ajutoarelor de stat acordate in Remania in cursul unui an calendaristic (definit ca
an de raportare).
58.
Pentru realizarea
inventarului
ajutoarelor
de stat, Hotararea Guvernului
599/2000 prevede
obligativitatea raportarii
anuale catre Oficiul Concurentei a ajutoarelor de stat acordate/primite.
Furnizorii de ajutoare de stat raporteaza ajutoarele acordate, iar agentii
economici
beneficiari
raporteaza
ajutoarele
de
stat
primite, indiferent
daca
sunt
de
natura
cheltuielilor
bugetare
sau
de natura renuntarii din partea statului la unele venituri ce i se cuvin.
59.
Raportarile se fac anual
imediat dupa incheierea exercitiului financiar,
precum si ori de cate ori sunt solicitate clarificari suplimentare in vederea intocmirii cat mai complete si corecte a inventarului ajutoarelor de stat.
60.
Furnizorii de ajutor de stat raporteaza:
-
schemele de ajutoare de stat pe care le au in administrare,
-
baza legala a acordarii ajutoarelor de stat (prin care se instituie schema de ajutor de stat),
-
agentii economici carora le-au fost acordate ajutoare de stat individuale sau alocari specifice in cadrul schemelor,
-
cuantumul sumelor efectiv alocate pe fiecare beneficiar in parte,
-
orice alte informatii relevante privind schemele de ajutor sau ajutoarele de stat individuale acordate.
61.
Beneficiarii de ajutoare de stat raporteaza ulterior depunerii bilantului contabil:
-
ajutoarele de stat primite,
-
baza legala,
-
furnizorul de ajutor de stat,
-
cuantumul sumelor de care au beneficiat pe fiecare schema sau ajutor individual in parte,
-
totalul sumelor la nivel de unitate in anul precedent, considerat an de raportare.
62.
De regula, pentru a acorda posibilitatea unor corectii statistice ulterioare raportarii, precum si pentru a fi posibila urmarirea in dinamica a evolutiei
interventiei
statului
in
economie,
respectiv
a
impactului concurential, raportarile transmise atat de catre furnizorii de ajutor de stat, cat
si
de
catre
beneficiarii
de
ajutoare
de
stat
cuprind
trei
ani calendaristici consecutivi, anteriori momentului raportarii.
ln
perspectiva
armonizarii
complete
cu
practica
europeana
in realizarea inventarului ajutoarelor de stat, consideram util sa fie
adoptata metoda mediilor glisante
astfel incat suma inregistrata pentru fiecare an in parte sa exprime o medie a sumelor alocate in trei ani consecutivi.
Metoda mediilor glisante elimina intr-o oarecare masura efectul unor factori conjuncturali ce pot determina fluctuatii in procesul de alocare a ajutoarelor de stat si permite evaluarea mai corecta a efectelor asupra pietei concurentiale.
ln prezent, insa baza de date existenta este neconcludenta si exista o serie de diferente din punct de vedere metodologic privind modul de inregistrare a informatiei, ceea ce face imposibila adoptarea acestui sistem. Rezultatele la care s-ar ajunge aplicand metoda mediilor glisante ar fi neconcludente si ar crea confuzie in luarea unor decizii ulterioare.
63.
De
asemenea,
principiul
instituit
la
raportare
constand
in raportarea pe de o parte a ajutoarelor acordate
(cand,
cui,
cat, pe ce perioada, in baza carei reglementari legale)
si raportarea pe de alta parte a ajutoarelor primite
(cand,
de la cine,
cat, pe ce perioada, in baza carei
reglementari
legale)
permite
verificarea
incrucisata
a informatiilor
si
transparenta
modului
de
acordare
si
a
efectelor inregistrate.
64.
Oficiul Concurentei,
in urma
raportarilor
primite,
selecteaza informatia primita, clasifica si cuantifica ajutoarele de stat, intocmeste inventarul ajutoarelor de stat, inclusiv centralizatorul la nivel de economie nationala si, pe aceasta baza, intocmeste Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate de Remania.
Structura Raportului anual
65.
Raportul anual contine sinteza informatiilor acumulate pana la nivelul anului de raportare si se constituie intr-o analiza complexa asupra structurii si dinamicii interventiei statului in economie, inclusiv impactul asupra bugetului general consolidat al Romaniei pentru perioada analizata.
66.
Totodata, gradul de compatibilitate a acordarii ajutoarelor de stat cu derularea normala a mecanismelor de piata se defineste in corelatie stricta cu piata produsului sau piata geografica, dupa caz, afectata de interventia statului.
Astfel, un ajutor de stat este considerat compatibil in masura in care nu afecteaza semnificativ piata concurentiala si este incompatibil atunci cand induce distorsiuni majore pe piata sau in relatiile cu alte tari - parteneri de afaceri.
67.
Totusi, in anumite conditii, un ajutor de stat care in esenta lui ar putea
fi
incompatibil
cu
mecanismele
pietei
concurentiale,
poate
fi considerat
compatibil pentru o perioada limitata de timp
daca raspunde unor comandamente majore ale politicii de stat, iar efectul benefic estimat prin adoptarea
masurii de ajutor de stat prevaleaza
asupra efectelor negative probabile.
ln
consecinta,
in
acest
din
urma
caz,
evaluarile
privind compatibilitatea limitata a acordarii de ajutoare de stat sunt dependente de specificul pietelor afectate.
68.
Analiza cuprinsa in cadrul Raportului anual se structureaza
in functie de natura si specificul pietelor afectate,
care - grupate conform specificitatii lor - constituie
capitole (parti) distincte
ale acestuia:
•
industria prelucratoare (Partea I),
•
agricultura (Partea a li-a),
•
industria extractiva (Partea a III-a),
•
transporturi si comunicatii (Partea a IV-a),
•
servicii financiare (Partea a V-a),
•
alte domenii (Partea a VI-a).
69.
Practica europeana are in vedere un capitol (parte) distinct al Raportului comunitar in care sunt analizate ajutoarele de stat acordate
pisciculturii
- sector important in unele din statele membre ale Uniunii Europeane si sprijinit ca atare de catre acestea. ln Remania, piscicultura nu
a primit ajutor de stat identificat in perioada analizata si in consecinta
acest capitol nu a mai fost abordat in mod distinct.
70.
ln cadrul fiecarui capitol (parte) vor fi descrise in mod distinct acele
piete
care
prezinta
probleme
speciale
din
punct
de
vedere concurential, in special cele unde exista probleme de supracapacitate la nivel
comunitar
(siderurgie,
constructii
navale,
industria
extractiva
a carbunelui etc.).
71.
Raportul anual cuprinde si un
capitol distinct (Partea a VII-a) privind volumul si ajutorul national global in Romania,
precum si comparatii intre acesta si volumul si ajutorul national global acordat in statele membre ale Uniunii Europene.
72.
La nivelul fiecarui capitol,
analiza privind dinamica si structura ajutorului de stat in functie de natura acestuia, respectiv a celor doua componente ce reprezinta fie
cheltuieli bugetare,
fie
renuntarea statului la unele venituri ce
i
se cuvin,
este deosebit de importanta in evaluarea efectelor economice induse de acordarea de ajutoare de stat. Aceasta implica atat evaluarea impactului concurential, cat si a eficientei modului de utilizare a banului public.
Totodata, identificarea cuantumului sumelor acordate ca ajutor de stat in functie de obiectivul principal avut in vedere la adoptarea schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor de stat individuale, permite conturarea unei imagini de ansamblu asupra principalelor directii promovate de Guvern in
dezvoltarea
economica
a
tarii
in
perioada
analizata,
precum
si identificarea masurilor cu caracter tactic ce trebuie adoptate in
perioadele urmatoare
pentru realizarea tintelor propuse.
Politicile aplicate efectiv fiecarei piete concurentiale vor fi descrise si analizate in Raport in subcapitole distincte, atunci cand acest lucru se impune.
73.
Capitolul final al Raportului anual,
"Concluzii",
va prezenta unele consideratii privind efectele economice ale unor masuri privind ajutoarele de stat acordate, principalele directii ale procesului de perfectionare a mecanismelor
de supraveghere
si monitorizare
a ajutoarelor
de stat, precum si principalele aspecte desprinse din procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat de catre Oficiul Concurentei.
74.
Raportul cuprinde
"Centralizatoarele privind ajutor de stat national global"
pentru
fiecare dintre anii calendaristici
analizati, in lei preturi curente si Euro, grupate in
"Anexa statistica".
75.
De asemenea, fac parte integranta din Raportul anual asupra ajutoarelor de stat acordate de Remania
"Lista actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale si care au generat efecte economice in perioada analizata"
si
"Anexa tehnica"
care prezinta
metodologia de elaborare a Raportului.
76.
Raportul anual privind ajutoarele de stat constituie o radiografie atat asupra cadrului legislativ prin care sunt instituite ajutoare de stat, dar si o analiza asupra efortului statului de dirijare a dezvoltarii economice, in concordanta cu propria strategie de dezvoltare prin mecanisme specifice de piata.
Consideratii privind specificul Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate de Romania in perioada 1996
-
1999
77.
Prezentul Raport cuprinde o prezentare si o analiza succinta a ajutoarelor de stat acordate de Remania in
perioada 1996
-
1999
si constituie
primul document de acest fel intocmit in baza prevederilor Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, precum si in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.599/2000.
ln consecinta,
termenele de raportare catre Oficiul Concurentei
a ajutoarelor de stat au fost decalate fata de ritmul normal, iar informatiile au fost primite, sortate, evaluate si supuse unei
prime corectii
de catre Oficiul Concurentei in perioada
octombrie
-
ianuarie 2001.
78.
Raportarile primite constituie
prima baza de
date privind ajutorul de stat
si au ca element definitoriu faptul ca se refera la
scheme de ajutor de stat si ajutoare de stat individuale existente inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat,
asa cum au fost ele
identificate de catre furnizorii de ajutor de stat,
respectiv autoritatile administratiei publice centrale si locale.
79.
Faptul ca ajutoarele de stat care fac obiectul acestui Raport nu au parcurs procesul de autorizare de catre Consiliul Concurentei, prevazut de catre Legea nr 143/1999,
au condus la
evaluari subiective privind caracterul de ajutor de stat
si, in consecinta, la
neraportarea schemelor respective catre Oficiul Concurentei.
ln aceasta categorie se regasesc ajutoarele de stat acordate in baza unor scheme pentru protectia mediului, cercetare, invatamant, sanatate, cultura, turism, mass-media etc.
80.
Un numar relativ mic de beneficiari (sub 500) au transmis raportarile standard privind ajutorul de stat primit, iar din continutul acestor
raportari a rezultat ca, desi s-a inteles necesitatea intocmirii unei astfel de lucrari, totusi au fost percepute numai anumite laturi ale ajutorului de stat, iar in multe cazuri modul de determinare a cuantumului ajutorului difera de formula standard, mai putin inteleasa.
81.
ln consecinta,
prezentul Raport se bazeaza in principal pe informatiile primite de la autoritatile publice
centrale, in structura administratiei centrale
existente
la
momentul
raportarii,
respectiv Ministerul
Finantelor
(inclusiv
Directia
generala
a
vamilor),
Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Fondul Proprietatii de
Stat,
Agentia
Nationala
pentru
Dezvoltare
Regionala
(inclusiv intreprinderile mici si mijloci), Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti.
82.
ln procesul de analiza a informatiilor primite a rezultat necesitatea implicarii in procesul de raportare a ajutoarelor de stat si a
bancilor comerciale
prin care se deruleaza -
de regula -
creditele cu dobanda subventionata de stat, precum si alte actiuni si masuri ale statului de sprijin economic (acordare de prime si subventii, de credite garantate de catre stat etc.). Aceasta deriva in special din necesitatea identificarii societatilor comerciale beneficiare de ajutor de stat, precum si a cuantumului sumelor primite efectiv de catre acestea. Mai mult, bancile comerciale se situeaza si in postura de beneficiar de ajutor de stat, mai ales atunci cand obiectivul principal al acordarii ajutorului ii constituie dezvoltarea sectorului "servicii financiare".
83.
Banca Nationala a Romaniei,
in calitatea sa de initiator si furnizor de ajutor de stat, atat in politica de sprijin a bancilor comerciale, cat si - in unele
cazuri izolate - atunci cand adopta unele masuri de sprijin financiar
in economie,
este implicata,
de asemenea,
in procesul de raportare a ajutoarelor de stat acordate.
84.
O caracteristica
specifica
a prezentului
Raport
consta
in
structura
Raportului
respectiv
in
faptul
ca
partea
introductiva
-
Consideratii cu caracter general
este mult mai dezvoltata decat va fi necesar in viitoarele Rapoarte anuale privind ajutoarele de stat, care vor respecta intr-o masura mai mare structura, mai tehnica, a
Rapoartelor europene.
Acest mod de abordare s-a impus ca urmare a necesitatii de a clarifica o serie de concepte cu care economia romaneasca nu a operat pana in prezent, pe de o parte, precum si din necesitatea de a prezenta
intr-o forma accesibila
informatiile,
asa cum sunt ele structurate in Rapoartele
Uniunii
Europene
pe
de
alta
parte.
Astfel,
Rapoartele Comunitare opereaza cu concepte si criterii de clasificare specifice, al caror inteles poate fi diferit fata de cel uzual, precum si cu un sistem de indicatori statistici specifici, printre care: ponderea ajutoarelor de stat in valoarea adaugata bruta a sectorului analizat, ajutorul de stat pe persoana angajata, intensitatea ajutorului de stat etc.
85.
Mentionam ca, pentru indicatori cum sunt: echivalentul brut al ajutoarelor de stat, echivalentul net al ajutorelor de stat, costurile eligibile ale proiectului etc. - specifici inventarierii si monitorizarii ajutoarelor de stat in Uniunea
Europeana
-
nu exista
in prezent
elementele
de calcul necesare si, ca atare, concluziile ce pot fi desprinse in urma analizei nivelului si dinamicii acestora nu fac obiectul prezentului Raport.
86.
Un alt element specific rezida din faptul ca
nu exista evidenta organizata
pentru o serie de ajutoare de stat acordate/primite in economie in perioada 1996
-
1999
si in consecinta, nu au fost furnizate date complete privind acordarea anumitor forme de ajutor de stat. De exemplu: in aceasta categorie se includ scutirile de la plata impozitului pe profit acordate prin lege care nu faceau obiectul raportarilor bilantiere astfel incat nu au putut fi facute evaluari complete privind cuantumul ajutorului de stat de aceasta natura.
Aplicarea
Legii
nr.
143/1999
privind
ajutorul
de
stat
respecta
principiul neretroactivitatii actelor normative,
ceea ce a determinat evaluari subdimensionate, prezentul
Raport
reflectand
numai sumele
identificate
ca fiind ajutor de stat si nu ajutorul de stat in ansamblul sau.
87.
Referitor la
"Lista actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale si care au generat efecte economice in perioada 1996
-
1999",
se impun urmatoarele precizari:
•
anexa legislativa cuprinde intr-o ordine cronologica acte normative care instituie scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale care au produs efecte in perioada 1996 - 1999;
•
durata
schemelor
privind
ajutoarele
de
stat
este definita
de particularitati ale actelor normative prin care acestea sunt instituite, cum sunt cele generate de:
- acte normative abrogate in perioada analizata si care nu au produs efecte dupa data abrogarii lor;
-
acte normative care, desi au fost abrogate in perioada analizata, au continuat sa produca efecte dupa data abrogarii lor, datorita naturii ajutorului de stat acordat (de exemplu: credit cu dobanda bonificata);
-
acte normative care, desi nu au fost expres abrogate in perioada analizata, au produs efecte numai o anumita perioada de timp, ca urmare
a
obiectului
reglementarii
respective
(de
exemplu: acordarea de prime la graul din recolta anului 1997).
•
existenta unor prevederi privind situatiile de exceptare de la regula generala instituita prin acte normative cu caracter general a facut necesara includerea acestora in anexa legislativa in corelatie cu actele normative subsecvente, prin care se definesc propriu-zis schemele de ajutor de stat. ln aceasta categorie se regasesc in special reglementari din domeniul fiscal (Legea privind impozitul pe profit, Legea finantelor publice etc.) dar si legi care reglementeaza anumite sectoare (Legea petrolului, Legea minelor etc.).
88.
Un ultim aspect legat de specificitatea conditiilor in care a fost realizat
Raportul
privind
ajutoarele
de
stat
acordate
de
Remania
in perioada 1996 - 1999 ii constituie insusi cadrul institutional existent la data raportarii
in cadrul
administratiei centrale,
care
a fost
reorganizat
in procesul
de
adoptare
a
noii
structuri
guvernamentale,
in
perioada decembrie 2000 - ianuarie 2001.
89.
Mentionam faptul ca -
in
procesul de perfectionare a noilor structuri
guvernamentale
-
este
preconizata
intarirea
structurilor operationale privind ajutorul de stat din cadrul Oficiului Concurentei, ceea ce demonstreaza odata in plus importanta acordata formarii si dezvoltarii mecanismelor
de piata, dezvoltarii unui mediu de afaceri concurential sanatos, armonizat cu practica europeana, in vederea integrarii in Uniunea Europeana.
PARTEA
I
Ajutoarele de stat din industria prelucratoare in perioada 1996 - 1999
VOLUMUL SI TENDINTA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE
Specificitatea
industriei
prelucratoare
din
punct
de
vedere concurential
90.
ln procesul de integrare europeana, politicile discriminatorii de sprijin a firmelor nationale in raport cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene,
care se manifesta in relatiile economice si comerciale dintre ele, pot constitui bariere importante in realizarea pietei interne unice europene. ln consecinta, prin acordurile de asociere incheiate cu tarile in proces de preaderare la Uniunea Europeana, Comisia Europeana convine aplicarea unor restrictii specifice in acest domeniu. Remania, in calitatea sa de tara candidata,
s-a angajat prin Acordul de Asociere Remania - Uniunea Europeana sa respecte cu strictete principiile enuntate in Tratatul de constituire a Uniunii Europene.
91.
Referitor la practica in domeniul ajutoarelor de stat acest fapt a fost reconfirmat si prin Documentul de pozitie al Romaniei in procesul de negociere a Capitolului VI - Concurenta.
ln acest context, de o atentie deosebita se bucura acele piete in cadrul carora mecanismele concurentiale se manifesta deplin, raspunsul agentilor economici la semnalele si conditiile concrete pe astfel de piete fiind relativ rapid.
92.
Domeniul industriilor prelucratoare
este domeniul in care se dezvolta mecanismele concurentiale, nestanjenite, in principiu, de existenta unor monopoluri naturale (industria extractiva, productia si distributia de energie, transporturi, telecomunicatii etc.), factori sezonieri (agricultura, constructii, turism etc.), factori conjucturali socio-financiari, decurgand din procesul de globalizare (servicii financiare, care subsumeaza problematica sectorului bancar, al asigurarilor si reasigurarilor etc.).
Ca atare,
functionarea
pietelor
concurentiale
in cazul industriilor prelucratoare nu poate fi perturbata in principiu decat de ingerinta unor
practici anticoncurentiale, care insa sunt sanctionate - de regula - de catre
legislatiile
nationale
antitrust
(in
Remania
Legea
Concurentei
nr. 21/1996)
dar si de interventia statului in economie prin adoptarea de masuri
de sprijin
in vederea
producerii
anumitor
bunuri
sau servicii, dezvoltarii
anumitor
sectoare
ale
economiei
nationale
sau
dezvoltarii anumitor regiuni ale tarii.
93.
Prin
Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat,
sunt trasate coordonatele
generale
(teoretice
si metodologice)
prin
care
masurile definite ca ajutor de stat pot fi considerate compatibile cu functionarea normala a mecanismelor de piata.
Astfel, in conditiile in care impactul concurential al interventiei statului poate fi considerat nesemnificativ in ansamblul pietei concurentiale, iar efectele pozitive estimate la adoptarea schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor
individuale
compenseaza
efectul
distorsionarii
pietei,
acordarea de sprijin din partea statului este considerata
compatibila cu mediul concurential si este autorizata de catre Consiliul Concurentei.
94.
Tinand seama de cele aratate mai sus rezulta ca
supravegherea pietelor concurentiale subsumate sectorului "industrie prelucratoare"
constituie o preocupare permanenta a autoritatilor concurentei, fiind supusi procesului
de
monitorizare,
cu prioritaritate,
agentii
economici
care primesc sprijin economic din fonduri publice si
a caror profil de activitate se incadreaza in industria prelucratoare.
Aceasta,
indiferent
daca
obiectivul
principal
al
acordarii ajutorului de stat I-a constituit
dezvoltarea unui anume segment al activitatilor economice - cercetare, protectia mediului, intreprinderi mici si mijlocii, economisirea energiei, restructurare etc.
(obiectiv orizontal),
sau dezvoltarea unui sector prin acordarea de avantaje industriilor care sustin dezvoltarea acelui sector, de exemplu in cazul finantarii productiei de tractoare
pentru
dezvoltarea
agriculturii
(obiectiv
sectorial)
sau dezvoltarea
unei zone a tarii care se confrunta
cu probleme social economice majore
(obiectiv regional).
Ajutoarele de stat acordate agentilor economici care opereaza in sectoarele industriei prelucratoare
95.
ln perioada 1996 -1999 industria prelucratoare a beneficiat de ajutoare de stat in conditiile programelor guvernamentale de restructurare macroeconomica a economiei romanesti, astfel:
Tabel 1
Ajutorul
de
stat
identificat
pentru
industria
prelucratoare.Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume,
in:
-mici.lei
1486.6
2656.8
2782.2
8071.1
-mii.Euro
384.8
328.4
278.5
495.3
mici.lei
1486.6
1075.6
724.9
1436.4
Dinamica ajutoarelor de stat,
inregistrate in:
%
100.0
85.3
72.4
128.7
%
100.0
72.4
48.8
96.6
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
96.
Din analiza cuantumului ajutoarelor de stat acordate agentilor economici care opereaza in industria prelucratoare, identificate la nivel de an calendaristic, rezulta ca in intervalul 1996 - 1999, in preturi comparabile 1996, nivelul acestora a inregistrat o tendinta de reducere in anul 1997 si 1998, urmata de o crestere in anul 1999 la un nivel apropiat de cel inregistrat in anul 1996. Diferenta dintre evolutia sumelor exprimate in Euro (128.7 % in 1999 fata de 1996) si respectiv in preturi comparabile 1996 (96.6 % in 1999 fata de 1996) deriva din deprecierea Euro in intervalul analizat.
Totusi, in evaluarea dinamicii, trebuie sa se tina seama de faptul ca sumele identificate ca reprezentand ajutor de stat nu reflecta decat partial efortul statului privind sustinerea
economiei
nationale
in procesul
de modernizare si conversie la economia de piata.
Astfel, modalitatile concrete de colectare si prelucrare a informatiilor pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a legislatiei nationale in domeniul ajutorului de stat nu au permis identificarea tuturor sumelor de natura ajutorului de stat, mai ales cele reprezentand renuntarea din partea statului in favoarea agentilor economici la unele venituri ce i s-au cuvenit. Aceste sume sunt mult mai bine reflectate in inventarul ajutoarelor de stat
pentru anul 1999 decat pentru anii anteriori. ln consecinta, se poate aprecia ca, in fapt, in perioada 1996 - 1998 tendinta manifestata a fost de reducere a ajutoarelor de stat acordate agentilor economici din industria prelucratoare, iar revirimentul inregistrat in anul 1999 se datoreaza in mare parte si gradului mai mare de colectare si reprezentare in cadrul Raportului a ajutoarelor de stat acordate.
97.
Pentru a defini impactul acordarii de ajutoare de stat asupra sectorului de activitate beneficiar,
in practica europeana se utilizeaza indicatori cum sunt
„ponderea ajutoarelor de stat in valoarea adaugata bruta realizata de sectorul respectiv''
sau
„cuantumul ajutorului de stat ce revine anual pe un salariat angajat in sectorul respectiv
".
ln cazul industriei prelucratoare, evolutia acestor indicatori este:
Tabel2
Ajutor de stat identificat pentru industria prelucratoare. Valori anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare,
in:
%
4.7
4.1
3.3
6.7
economiei nationale
%
20.3
13.3
27.4
34.5
2. Cuantumul anual pe salariat angajat din industria prelucratoare,
in:
mii lei/pers.
Euro/pers.
692.2
179.2
1307.9
161.6
1458.9
146.0
4862.4
298.4
mii lei/pers.
692.1
529.3
380.1
865.3
•
valoarea adaugata bruta realizata de industria prelucratoare (VAB ind.)
•
total ajutor de stat identificat
la
nivelul
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru valoarea adaugata bruta realizata in industria prelucratoare au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997; pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialisti din cadrul Oficiului Concurentei impreuna cu experti din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
•
Pentru numarul mediu anual de salariati din industria prelucratoare au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
98.
Datele de mai sus reflecta variatii semnificative de la an la an atat a ponderii ajutoarelor de stat in valoarea adaugata bruta a sectorului, cat si a ponderii ajutoarelor de stat acordate agentilor economici din industria prelucratoare in totalul ajutoarelor de stat din economie.
Explicatia rezida din modificarile de nivel si structura survenite in baza de calcul, precum si din nivelul subevaluat al valorii identificate a ajutoarelor de stat acordate in perioada 1996 - 1998.
Mentionam faptul ca in anul 1998, in termeni comparabili (preturi comparabile 1996 si Euro preturi curente), atat cuantumul, cat si ponderea in valoarea
adaugata
bruta
a sectorului
a ajutorului
de stat acordat agentilor economici ce opereaza in cadrul industriei prelucratoare a scazut si ca urmare a achitarii creditelor garantate de stat si a necontractarii la acelasi
nivel
de
noi
credite
externe,
ceea
ce
a
facut
ca
sumele reprezentand ajutor de stat de natura garantiilor de stat sa fie semnificativ mai mici comparativ cu anul 1997.
99.
Evolutia cuantumului ajutorului de stat ce revine pe un salariat angajat in industria prelucratoare de la 179.2 Euro/persoana in 1996 la
298.4 Euro/persoana in 1999 reflecta atat
dinamica sumelor identificate ca ajutoare de stat,
cat si
dinamica numarului mediu de salariati din industria prelucratoare.
Astfel, daca in industria prelucratoare in anul 1996 erau angajate un numar de 2148 mii persoane, in 1999 acest nivel scazuse la 1659.9 mii persoane (reducere de circa 23% in perioada 1996 - 1999)
Daca in anul 1999 s-ar fi pastrat acelasi numar de salariati ca in anul 1996, ajutorul de stat pe salariat/an ar fi fost de numai 230.6 Euro (495.3 milioane Euro/ 2148 mii persoane).
Aceasta reducere a numarului de salariati constituie un element specific
procesului
de
restructurare,
care
s-a
accelerat
in
perioada analizata si care nu ar fi fost posibil fara interventia corespunzatoare a statului.
100.
Chiar in conditiile reducerii drastice a populatiei angajate in industria prelucratoare si a cresterii cuantumului ajutorului de stat acordat in Remania
pe
persoana
angajata
in industria
prelucratoare,
nivelul acestuia este mult mai mic comparativ cu sprijinul acordat de tarile membre ale Uniunii Europene industriilor prelucratoare nationale. Aceasta apare cu atat mai pregnant
in cazul Germaniei,
unde restructurarea economiei Landurilor din est a impus interventia semnificativa a statului.
101.
Situatia comparativa a principalilor indicatori privind ajutorul de stat acordat in Remania si de catre statele membre ale Uniunii Europene industriilor prelucratoare nationale (conform situatiei prezentate in cel de al VIII-iea Raport al Comisiei Europene) se prezinta astfel:
Tabel 3
Ajutorul de stat in industria prelucratoare. Situatia comparativa intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene (EUR 15).
Procent din valoarea adaugata bruta
Euro/ salariat/ an
Milioane Euro
A. EUR 15, in perioada 1996 -1998,
din care:
2,3
1113
32639
Austria
1,4
719
495
Belgia
1,9
1093
732
Danemarca
2,9
1433
712
Germania
2,6
1434
11463
Grecia
4,9
997
616
Spania
2,1
691
1800
Finlanda
1,6
959
391
Franta
2,0
1131
4481
Irlanda
1,9
1458
416
Italia
4,4
1955
8864
Luxemburg
2,3
1476
48
Olanda
1,1
735
629
Portugalia
1,0
188
195
Suedia
0,8
441
244
Marea Britanie
0,7
334
1454
B.
Romania
in anii:
1996
4,7
179.2
384.8
1997
4.1
161.6
328.4
1998
3.3
146.0
278.5
1999
6.7
298.4
495.3
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE IN FUNCTIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL
102.
Ajutoarele de stat acordate de Romania in perioada 1996 - 1999 au fost grupate in functie de obiectivele principale identificate conform prevederilor actelor normative prin care au fost instituite scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale.
Dupa cum am mai aratat, identificarea tintelor avute in vedere la acordarea de ajutoare de stat constituie unul dintre elementele esentiale in evaluarea gradului de compatibilitate a acestora cu practica europeana in domeniu, precum si cu prevederile altor tratate internationale sau europene la care Remania este parte (Organizatia Mondiala a Comertului, Asociatia Europeana a Liberului Schimb, Acordul Central European etc.).
103.
ln practica europeana, de regula, anumite tinte confera un grad ridicat de compatibilitate al acordarii de ajutoare de stat cu mecanismele pietei concurentiale, ceea ce face ca astfel de ajutoare sa fie exceptate de la
obligatia
notificarii
catre
autoritatile
de
concurenta
nationale
sau comunitare. Aceasta se realizeaza atunci cand ajutoarele se incadreaza in pragurile maxim admisibile prevazute de legislatia in vigoare, iar acordarea lor nu distorsioneaza semnificativ piata concurentiala
in cadrul careia actioneaza agentii economici beneficiari.
Pe cale de consecinta fiecare stat membru sau asociat al Uniunii Europene acorda prioritar ajutoare de stat avand ca
obiectiv declarat o tinta
considerata
cu
grad
ridicat
de
compatibilitate
cu
mediul concurential normal.
ln aceasta categorie se includ obiective cum sunt:
•
obiectivele dezvoltarii regionale;
•
obiective orizontale care au in vedere: dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, promovarea
activitatii de cercetare-dezvoltare, cresterea
gradului
de
pregatire
profesionala,
combaterea somajului etc;
•
unele obiective sectoriale cum ar fi: sustinerea si modernizarea agriculturii
nationale,
dezvoltarea
unor
ramuri
ale
industriei prelucratoare
unde nu exista probleme din punct de vedere concurential (supracapacitate in plan national sau eurupean).
Tinand seama de aceste considerente, ponderea ajutorului regional in totalul ajutoarelor de stat acordate de catre Statele membre ale Uniunii Europene agentilor economici care opereaza in industria prelucratoare este deosebit de ridicata (57% in perioada 1996 - 1998).
104.
Sintetic, structura in functie de obiectivele principale declarate la acordarea de ajutoare de stat in Remania in perioada 1996 -
1999, comparativ cu structura declarata de Comisia Europeana in cadrul celui de
al V/11-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate de Statele Membre ale Uniunii Europene,
se prezinta astfel:
Tabel4
Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura in functie de obiectivul principal, in Romania si Uniunea Europeana.
- in procente -
Obiectivul principal al acordarii
Romania
EUR
15
1996
1997
1998
1999
Obiective orizontale:
39.35
22.03
58.34
75.41
35
0.44
0.04
0.44
1.74
11
0.47
0.54
0.39
9
0.05
0.08
0.04
0.31
9
2
3
38.87
21.44
57.32
72.97
8
0.03
0.01
26.12
18.58
X
38.84
21.43
31.20
54.39
X
Obiective sectoriale:
60.65
77.97
41.66
22.44
8
0.14
0.13
4.58
5.82
X
0.01
0.15
0.07
5
60.50
77.82
36.93
18.55
3
Obiective regionale:
dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate
o.o
o.o
o.o
0.16
57
O.O
O.O
O.O
O.O
11
O.O
O.O
O.O
0.16
46
TOTAL
100,0
100,0
100,0
100,0
100
•
Cercetare - Dezvoltare
•
Mediul inconjurator
•
Intreprinderi mici si mijlocii
•
Comert
•
Economisirea energiei
•
Alte obiective
-
lnvestitii generale
-
Alte obiective orizontale (inclusiv salvare - restructurare)
•
Otel
•
Constructii navale
•
Alte sectoare
•
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de
•
Zone defavorizate
Obiective regionale
105.
Din tabelul prezentat mai sus rezulta o diferenta majora de structura in ceea ce priveste acordarea de ajutoare de stat avand ca obiectiv principal declarat dezvoltarea regionala in Remania (circa 0.2% in anul 1999) spre deosebire de statele membre ale Uniunii Europene unde
obiectivele regionale acopera 57% din principalele obiective in baza carora s-a acordat sprijin din partea statului unor agenti economici ce actioneaza in domeniul industriei prelucratoare.
Cu alte cuvinte agentii economici ce opereaza in domeniul industriilor prelucratoare au primit sprijin din partea statului ca urmare a desemnarii ca obiectiv principal in politica statului dezvoltarea regionala.
ln Remania, de regula, dezvoltarea regionala nu a constituit obiectiv principal, in sine, ea fiind subsumata fie unor obiective orizontale, fie unor obiective sectoriale.
106.
O
alta cauza care conduce la discrepanta dintre ponderea obiectivelor regionale ca obiectiv principal al acordarii ajutoarelor de stat existente in Remania si Uniunea Europeana (0.2% in Remania fata de 57% in Uniunea Europeana) ii constituie dificultatile intampinate in colectarea informatiilor privind ajutorul regional coroborat cu inexistenta pana la acest moment
a hartii zonale a Romaniei privind nivelul maxim admisibil al ajutoarelor de stat.
Harta
zonala
la
nivel
NUTS-2
(National
Unit
Teritorial
Sector) respectiv la nivelul celor 8 zone mari ale tarii delimitate din punct de vedere al dezvoltarii economico-sociale a fost adoptata relativ recent si nu a constituit baza pentru dezvoltarea unor politici specifice in ceea ce priveste eradicarea decalajelor economico-sociale dintre ele.
Indicatorul de
baza avut in vedere in definirea acestor decalaje ii constituie PIB-ul mediu pe locuitor la nivel national si respectiv mediu la nivelul
fiecarei
zone
NUTS-2.
ln
subsidiar,
un
indicator
important
ii constituie rata somajului existenta in fiecare dintre aceste zone.
107.
Legislatia romaneasca
in vigoare considera ajutor regional numai ajutorul acordat
zonelor defavorizate
(nivel NUTS-4), contrar practicii europene.
La nivel NUTS-4 ajutoarele de stat nu conduc la efectul economic scontat, respectiv la dezvoltarea economico-sociala a zonei defavorizate ci de foarte
multe
ori genereaza
disfunctionalitati economice
in zonele limitrofe si nu numai, rup echilibrul concurential si pot genera fenomene nedorite, cum ar fi de exemplu evaziunea fiscala prin migrarea - in multe cazuri formala -
a agentilor
economici
in zona defavorizata.
Aceste deficiente ale modului de abordare a ajutoarelor de stat regionale pot fi eliminate prin abordarea problematicii ajutorului regional la nivelul celor opt regiuni economico-sociale ale tarii, definite prin harta regionala a ajutoarelor de stat.
108.
Conform obligatiilor asumate de Romania in procesul de aderare in Documentul de pozitie - Capitolul VI Concurenta, pana la sfarsitul anului 2001 urmeaza sa fie adoptata Harta zonala privind nivelul maxim admisibil al ajutorului de stat acordat in fiecare zona. Adoptarea acestei harti va permite incadrarea ajutoarelor de stat acordate de Remania in categoria ajutoarelor de stat regionale, ajutoare care, daca se subsumeaza limitelor admise
de
lege,
pot
fi
considerate
ca
fiind
compatibile
cu
mediul concurential normal in Uniunea Europeana, criteriile avute in vedere fiind mai permisive decat cele avute in vedere la acordarea unor ajutoare de stat in baza obiectivelor sectoriale sau orizontale.
109.
De asemenea, adoptarea hartii zonale a ajutoarelor de stat va permite asigurarea unui grad mult mai inalt de coerenta in luarea deciziilor privind fie alocarea de fonduri publice pentru dezvoltare, fie renuntarea la unele venituri cuvenite statului, in vederea compensarii dezavantajelor ce decurg din amplasarea de noi investitii in zone mai putin dezvoltate din punct de vedere economic.
11O.
Concret, ajutoarele de stat avand ca obiectiv principal ajutorul regional acordat agentilor economici ce opereaza in industria prelucratoare au avut la baza, in principal, legislatia nationala in domeniul zonelor defavorizate, scopul declarat al acordarii constand in stimularea
realizarii de
noi
investitii
in
perimetre
bine
delimitate,
definite
ca
zone defavorizate
prin
acte
normative.
Nu
au
fost
acordate
agentilor economici ce opereaza in cadrul industriei prelucratoare ajutoare de stat in baza unor programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat cele pentru zone defavorizate.
111.
Din punct de vedere al naturii ajutorului de stat, ajutoarele acordate pentru zonele defavorizate au constat in scutiri de taxe vamale, inclusiv TVA si alte taxe dependente de taxele vamale, la importul de utilaje,
echipamente
si
materii
prime,
precum
si
scutiri
de
la
plata impozitului
pe
profit
pentru
intreaga
durata
de
existenta
a
zonei defavorizate. Conform legii, statutul de zona defavorizata se acorda pentru o perioada de minim 3 ani, dar nu mai mult de 1O ani.
De mentionat faptul ca s-au acordat
ajutoare de stat pentru zone defavorizate numai in anul 1999,
iar principalii furnizori ai schemelor de ajutor de stat au fost: Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala si Ministerul Finantelor. Din totalul ajutorului regional, ajutorul de care au beneficiat agentii economici care opereaza in industriile prelucratoare a reprezentat numai 1.5%, iar din totalul ajutorului pentru zone defavorizate 10.8%.
Obiective orizontale
112.
Acordarea de ajutoare de stat avand ca obiectiv principal un obiectiv
orizontal
(stimularea
activitatilor
de
cercetare
-
dezvoltare, dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, protectia mediului inconjurator, atragerea capitalului strain si autohton in stimularea realizarii de noi investitii, salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate etc.) detine o pondere semnificativa in cadrul ajutoarelor de care au beneficiat agentii economici din cadrul industriilor prelucratoare.
Astfel, desi in 1996 ajutoarele orizontale reprezentau 39.4% din totalul ajutoarelor acordate industriilor prelucratoare, ponderea lor a crescut la 75.4% in 1999. Aceasta tendinta de crestere s-a mentinut relativ constant cu exceptia anului 1997 in care ponderea ajutoarelor orizontale a reprezentat numai 22.0%.
113.
Dinamica inregistrata de evolutia sumelor acordate ca ajutor de stat pentru industriile
prelucratoare
in baza unor
obiective orizontale urmeaza tendinta generala, dar salturile de la o perioada la alta sunt mult mai accentuate. Sintetic aceasta situatie se prezinta astfel:
Tabel 5
Ajutorul
de stat identificat
pentru industria
prelucratoare. Sume anuale acordate in baza obiectivelor orizontale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume,
in:
-mici.lei
-mii.Euro
585.0
151.4
585.4
72.4
1623.0
162.5
6086.1
373.5
mici.lei
585.0
237.0
422.9
1083.1
Dinamica ajutoarelor de stat,
inregistrate in:
%
100.0
47.8
107.3
246.7
%
100.0
40.5
72.3
185.1
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
114.
ln urma analizei structurii ajutoarelor
orizontale se impun urmatoarele consideratii:
•
Cercetare-dezvoltare
115.
Nivelul
ajutoarelor
de
stat
identificate
ca
ajutoare
pentru programe
de cercetare -
dezvoltare
in perioada
1996 -
1999 este subevaluat ca urmare a faptului ca acordarea unor astfel de ajutoare nu a fost raportata de catre toti furnizorii.
Sumele identificate ca ajutor de stat se refera la ajutoarele raportate de catre Ministerul Industriei si Comertului, Fondul Proprietatii de Stat, precum si cele de natura facilitatilor fiscale (scutiri/reduceri de taxe vamale la
aparatura,
amanari/reesalonari
la
plata
datoriilor
bugetare
inclusiv scutiri/reduceri ale majorarilor de intarziere aferente) raportate de catre Ministerul Finantelor.
Ca atare, ponderea ajutoarelor de stat pentru cercetare - dezvoltare in
total
ajutoare
de
stat
acordate
agentilor
economici
din
industria prelucratoare este redusa (0.44% in anul 1996; 0.04% in anul 1997; 0.44% in anul 1998; 1.74% in anul 1999), atat in raport cu ponderea acestor ajutoare la nivel european (11%), cat si in raport cu ponderea ajutoarelor de stat alocate in vederea realizarii altor obiective.
Totusi, se constata o usoara tendinta de crestere a ponderii acestor ajutoare in totalul ajutoarelor pentru industriile prelucratoare.
•
Mediul inconiurator
116.
Cuantumul sumelor identificate ca fiind ajutoare de stat al caror obiectiv principal
ii constituie
protectia
mediului
inconjurator
este de asemenea putin reprezentat in lucrarea de fata.
Au fost cuprinse in prezentul Raport subventii acordate pentru actiuni de ecologizare,
cum sunt: valorificarea
cenusilor de pirita, eliminarea factorilor de risc generati de productia de energie nuclear-electrica si productia de plumb. Cuantumul acestor ajutoare se situeaza la nivelul anilor 1997 - 1999 la 0.4 - 0.5% din totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare. Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a raportat ca nu au mai fost acordate ajutoare de stat pentru protectia mediului in perioada 1996 - 1999 si in masura in care vor fi identificate ulterior astfel de ajutoare, acestea vor fi raportate si incluse in inventar in anii urmatori.
117.
Ca atare, nu cunoastem sumele alocate in perioada 1996 - 1999 prin programe guvernamentale la nivel central sau la nivel local pentru
protectia si conservarea mediului si, in consecinta, consideram ca sumele cuprinse in Raport sunt neconcludente.
•
Intreprinderi mici si mii/ocii
118.
Sprijinul acordat de statul roman pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii a imbracat, in perioada analizata, forme specifice care in derulare au suferit modificari succesive.
Situatiile in care a fost declarat ca obiectiv principal al acordarii ajutorului de stat sprijinirea si dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii au fost relativ putine in perioada analizata si se refera in principal la acordarea de credite cu dobanda subventionata de la bugetul de stat sau din alte fonduri subsumate bugetului general consolidat al statului, precum si sprijin pentru actiuni de marketing, inclusiv reclama.
Se constata o usoara tendinta de crestere a ponderii acestor ajutoare in totalul ajutoarelor pentru industriile prelucratoare. Astfel, in 1996 ajutorul pentru
intreprinderile
mici
si
mijlocii
care
opereaza
in
industria prelucratoare reprezinta 0.05% , in 1997 - 0.08%, in 1998 - 0.04%, iar in 1999 - 0.31% din ajutorul acordat de stat industriei prelucratoare.
119.
Sprijinul acordat intreprinderilor mici si mijlocii a fost insa mult mai larg constand in acordarea
de facilitati de natura fiscala (scutiri, reduceri, amanari si reesalonari la plata impozitelor si taxelor, reduceri si scutiri la plata majorarilor de intarziere, acordarea de garantii de stat la credite interne etc.),
dar, de regula, ca obiectiv principal declarat al acordarii ajutorului l-a
constituit fie salvarea firmelor aflate in dificultate, fie restructurarea in vederea privatizarii, fie unele obiective sectoriale etc.
ln
consecinta,
sumele
inregistrate
ca
avand
obiectiv
principal dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii sunt sensibil mai mici decat cele de care au beneficiat efectiv intreprinderile mici si mijlocii din industriile prelucratoare.
•
Comerl, economisirea energiei, pregatire profesionala,
combaterea somaiului
120.
Nu au fost identificate sume acordate agentilor economici ce opereaza in industria prelucratoare avand ca obiectiv principal activitatile de comert, economisirea energiei, pregatirea profesionala, combaterea somajului. Sumele relativ mici care ar fi putut fi incadrate ca ajutoare in vederea realizarii acestor obiective au fost alocate in baza unor scheme de ajutor cu alt obiectiv declarat ca fiind obiectivul principal.
•
lnvestitii generale
121.
lncepand cu anul 2000 Comisia Europeana a renuntat in cadrul Raportului privind ajutoarele de stat acordate in Statele Membre ale Uniunii Europene la a desemna ca obiectiv principal al ajutorului de stat "investitii generale",
acesta
fiind subsumat
fie obiectivelor
orizontale,
fie celor sectoriale.
Totusi, pentru economia romaneasca in proces de restructurare, mentinerea acestui obiectiv in cadrul prezentului Raport este semnificativa si in concordanta cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
122.
Sumele identificate ca ajutor de stat pentru investitii reprezinta in principal scutiri de taxe vamale, TVA, alte taxe si impozite dependente de baza de calcul, aferente importului de masini, echipamente etc. destinate realizarii de noi investitii si/sau aferente importului de materii prime in primii doi ani de activitate, precum si scutiri de la plata impozitului pe profit pe primii cinci ani de activitate.
123.
Identificarea cuantumului ajutoarelor de stat de natura scutirilor sau reducerilor de taxe vamale, inclusiv a taxelor si impozitelor dependente de baza de calcul, a fost posibila numai la nivelul anilor 1998 si 1999. Aceasta deoarece incepand cu anul 1998 a fost informatizata baza de date in cadrul Directiei Generale a Vamilor (Ministerul Finantelor) si ca atare au putut fi regasite sumele de natura ajutoarelor de stat acordate in baza unor scheme de stimulare a procesului investitional in economia romaneasca.
Pe cale de consecinta apare o discrepanta intre ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru "investitii generale" in anii 1996 si 1997 (0.03%, respectiv 0.01%) si ponderea
acestora in anii 1998 si 1999 (26.1%, respectiv 18.6%) in total ajutoare de stat acordate industriilor prelucratoare.
•
Alte obiective orizontale
124.
ln structurarea inventarului ajutoarelor de stat pe perioada 1996
- 1999 si implicit in prezentul Raport, gruparea unor ajutoare in categoria "alte obiective orizontale" s-a realizat tinand seama de faptul ca in actele normative prin care s-au instituit schemele de ajutor de stat sau ajutoarele individuale nu a fost specificat in mod expres sau deductibil - in subsidiar - un anumit obiectiv definit in conformitate cu legislatia in vigoare sau cu practica europeana in domeniul ajutorului de stat, indiferent daca acesta s-ar fi putut incadra in categoria obiectivelor orizontale, sectoriale sau regionale.
125.
Componentele principale ale acordarii unor ajutoare de stat in cadrul acestei grupe se constituie din: salvarea firmelor in dificultate, retehnologizarea si dezvoltarea unor societati comerciale fara a putea fi identificat un obiectiv sectorial, restructurarea unor societati comerciale cu capital majoritar
de stat in scopul cresterii atractivitatii la privatizare, obiective privind politica specifica a administratiilor publice locale etc.
126.
Evaluarile privind caracterul de ajutor de stat al acestui tip de masuri s-au facut in baza legislatiei romanesti in domeniul ajutorului de stat,
legislatie
ulterioara
alocarilor
propriu-zise
de
resurse
(ajutoare existente), si fara a exista practica notificarii acestora in vederea autorizarii lor.
127.
Ajutoarele de stat care se regasesc in grupa
"alte obiective orizontale"
si
de
care
au
beneficiat
agentii
economici
din
industriile prelucratoare au o pondere semnificativa atat in totalul ajutoarelor de stat acordate industriilor prelucratoare (38.8% in anul 1996; 21.4% in anul 1997; 31.2% in anul 1998 si 54.4% in anul 1999) cat si in total ajutor de
stat la nivelul economiei nationale (7.9% in anul 1996; 2.8% in anul 1997;
8.5% in anul 1998 si 18.8% in anul 1999).
Tendinta de crestere a ponderii ajutoarelor de stat din aceasta grupa reflecta tendinta de accelerare a proceselor de modernizare a economiei nationale si a implicarii autoritatilor in acest proces, dar si faptul ca in perioada analizata, in multe cazuri, criteriile care au stat la baza promovarii schemelor de ajutor de stat si a alocarilor in cadrul acestora au fost criterii conjuncturale si nu cele decurgand din realizarea unor tinte strategice, declarate ca fiind obiective principale ale acordarii.
128.
ln prezent, legislatia de baza care a constituit suportul acordarii de ajutoare de stat in perioada 1996 - 1999 este supusa unui proces de reevaluare
din
punct
de
vedere
concurential,
in
vederea
identificarii gradului de compatibilitate cu un mediu concurential normal, precum si a masurilor de corectie ce se impun. Mentionam faptul ca o parte dintre actele normative in baza carora au fost acordate ajutoare de stat in perioada 1996 - 1999 au fost fie abrogate integral, fie au suferit modificari de esenta, in concordanta cu prevederile acquis-ului comunitar in domeniul concurentei. Acest proces este in derulare, efectele urmand sa se constate in perioadele urmatoare.
Obiective sectoriale
129.
Evolutia ajutoarelor de stat, avand ca tinta (obiectiv principal) dezvoltarea
sau
restructurarea
anumitor
sectoare
ale
industriei
prelucratoare si acordate unor agenti economici care opereaza in cadrul unor
ramuri
ale
industriei
prelucratoare,
indiferent
daca
acestea
se incadreaza sau nu in ramurile tinta,
a inregistrat in perioada 1996 - 1999 un trend descrescator.
Ponderea ajutoarelor de stat acordate in baza unui obiectiv sectorial in
totalul
ajutoarelor
de
stat
acordate
industriilor
prelucratoare inregistreaza scaderi spectaculoase, respectiv
de la circa 61% in anul 1996 la circa 24% in anul 1999.
De asemenea, in termeni reali,
valoarea ajutoarelor de stat acordate in anul 1999 se situa sub 40% din nivelul alocat si identificat in anul 1996.
130.
Sintetic, situatia se prezinta astfel:
Tabel 6
Ajutorul
de stat identificat
pentru industria
prelucratoare. Sume anuale acordate in baza obiectivelor sectoriale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume,
in:
-mici.lei
901.6
2071.4
1159.2
1972.5
-mii.Euro
233.4
256.0
116.0
121.0
mici.lei
901.6
838.6
302.0
351.0
Dinamica ajutoarelor de stat,
inregistrate in:
%
100.0
109.6
49.7
51.8
%
100.0
93.0
33.5
38.9
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1995 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
131.
Conform legislatiei romane in vigoare - armonizata cu legislatia europeana existenta la momentul adoptarii - ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare si avand ca obiectiv principal un obiectiv sectorial se subclasifica si grupeaza in ajutoare pentru:
•
siderurgie (otel);
•
constructii navale;
•
alte sectoare ale industriei prelucratoare.
132.
Nominalizarea
expresa
a sectoarelor
"otel",
respectiv
"constructii navale"
are in vedere faptul ca, in plan european, aceste sectoare sunt
sensibile din punct de vedere concurential,
iar sprijinul acordat de catre statele membre distorsioneaza Piata Interna europeana.
Acest tip de ajutor de stat este
strict monitorizat de catre Comisia Europeana,
atat in cazul
statelor membre,
cat si in cazul
tarilor asociate si care sunt in proces de aderare la Uniunea Europeana.
133.
ln ceea ce priveste gruparea in
"alte sectoare ale industriei prelucratoare"
aceasta este parte a grupei
"alte sectoare ale economiei nationale".
Cuantumul
ajutoarelor
de stat acordate pentru alte sectoare ale industriei prelucratoare decat cele nominalizate in mod expres (otel si constructii navale) se regaseste in centralizatoarele anuale privind ajutorul de stat numai pe coloana
"Ajutor de stat pentru industria prelucratoare",
fara a fi identificate sumele in functie de natura acestora.
134.
Mentionam
faptul ca in cadrul grupei
"alte sectoare
ale economiei
nationa/e"
se
regasesc
ajutoare
acordate
pe
obiective sectoriale pentru:
•
"alte sectoare ale industriei prelucratoare",
respectiv pentru:
-
ramurile
nenominalizate
ale
metalurgiei
(altele
decat siderurgia);
-
ramurile nenominalizate ale industriei constructoare de masini
(altele decat constructiile navale);
-
ramurile
nenominalizate
ale
industriei
prelucratoare
(de exemplu:
industria
alimentara,
industria
usoara,
industria chimica, industria materialelor de constructii etc.);
•
ramurile
nenominalizate
ale
industriei
(altele
decat
industria prelucratoare
si extractia
carbunelui respectiv:
industriile extractive, energia electrica si termica, gaze si apa);
•
ramurile
nenominalizate ale economiei
nationale
(de exemplu: turism, invatamant, servicii medicale, mass-media etc.).
•
Siderurgie (otel)
135.
Ajutoarele de stat pentru siderurgie (grupa
"otel")
au inregistrat un
salt semnificativ in perioada 1998
-
1999 fata de perioada 1996
-
1997,
pe fondul general de reducere drastica a sumelor alocate industriei prelucratoare in vederea realizarii unor obiective sectoriale.
Astfel, daca ponderea ajutoarelor de stat pentru otel se situa
in perioada 1996 -
1997 la numai 0.1% din totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare,
respectiv 0.2% din totalul celor alocate pe obiective sectoriale, nivelul inregistrat
in 1998 a fost de 4.6%
din totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, respectiv 11% din alocarile pe obiective sectoriale.
Aceasta
tendinta de crestere s-a mentinut si in anul 1999,
cand ponderea ajutoarelor pentru siderurgie in total ajutoare pentru
industria prelucratoare
s-a situat la 5.8%,
respectiv la 23.8% din total ajutoare pe obiective sectoriale.
136.
Sumele alocate ca ajutor de stat in anii 1996 si 1997 au constat in principal in cheltuieli de capital pentru investitii. (vezi tabel 4)
ln perioada 1998 - 1999, principalele componente ale ajutoarelor de stat acordate pentru industria siderurgica au fost:
-
acordarea de garantii de stat pentru credite externe si, in proportie mai mica, pentru credite interne (58.5% in anul 1998, respectiv 49.7% in anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie);
-
amanari si reesalonari la plata obligatiilor fiscale, inclusiv a majorarilor de intarziere si penalitatilor aferente (38.6% in anul 1998, respectiv 24.0% in anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie);
-
alte
forme
de
ajutor
de
stat,
cum
sunt:
cheltuieli
de
capital, subventionarea dobanzii la unele credite contractate etc. (2.9% in anul 1998, respectiv 1.1% in anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie).
137.
Sumele efectiv acordate
si identificate ca ajutor de stat pentru siderurgie in perioada 1996 - 1999 au fost:
-
in anul 1996: 2.2 mici.lei (0.6 mii.Euro);
-
in anul 1997: 3.5 mici.lei (0.4 mii.Euro);
-
in anul 1998: 127.5 mici.lei (12.8 mii.Euro);
-
in anul 1999: 469.5 mici.lei (28.8 mii.Euro).
•
Constructii navale
138.
La nivelul intregii perioade 1996 -
1999, ajutoarele de stat acordate de Romania pentru constructii navale se situeaza
sub 0.1% din
ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare
si sub 0.5% din ajutoarele acordate pe obiective sectoriale.
Din punct de vedere al naturii ajutoarelor acordate, acestea decurg fie din acordarea unor facilitati fiscale fie din unele cheltuieli de capital.
Astfel, pentru anul 1996 nu a fost identificata acordarea de ajutoare de stat pentru constructii navale, iar
sumele efectiv acordate
ca ajutor de stat pentru constructiile navale in perioada 1997 - 1999 au fost:
-
in anul 1997: 0.3 mici.lei (0.08 mii.Euro);
-
in anul 1998: 4.17 mici.lei (0.5 mii.Euro);
-
in anul 1999: 6.0 mici.lei (0.4 mii.Euro).
•
Alte sectoare ale industriei prelucratoare
139.
ln ceea ce priveste ajutorul de stat primit de alte ramuri, decat cele nominalizate, ale industriei prelucratoare, in perioada 1996 - 1999, acesta se constituie in principal din
garantarea de catre stat a creditelor contractate
de agentii economici beneficiari.
Ponderea garantiilor acordate pentru
"alte sectoare ale industriei prelucratoare"
in totalul ajutorului acordat pe obiective sectoriale reprezinta in anul 1996 - 99.8%, in anul 1997 - 97.8%, in anul 1998 - 81.9%, iar in
anul 1999 - 71.8%.
140.
Rezulta ca
alte tipuri de instrumente ale ajutorului de stat in functie de natura acestuia
cum sunt: subventiile pe produs, cheltuielile de capital, amanarile si reesalonarile la plata unor datorii bugetare au pondere mica in totalul ajutorului
acordat industriei
prelucratoare
pe obiective sectoriale, aceasta situandu-se la nivel de:
0.2% in 1996, 2.2% in 1997,
18.1% in 1998 si 28.2% in 1999.
Sumele efectiv acordate pe obiective sectoriale si identificate ca ajutor de stat pentru industriile prelucratoare, altele decat otel si constructii de nave, au fost:
-
ln anul 1996: 899.5 mld. lei (232.9 mii. Euro) din care garantii de stat 899.4 mld. lei (232.8 mii. Euro);
-
ln anul 1997: 2067.6 mld. lei (255.5 mii. Euro) din care garantii de stat 2025.2 mld. lei (250.3 mii. Euro);
-
ln anul 1998: 1027.6 mld. lei (102.9 mii. Euro) din care garantii de stat 949.5 mld. lei (95.0 mii. Euro);
-
ln anul 1999: 1497 mld. lei (91.9 mii. Euro) din care garantii de stat 1416 mld. lei (86.9 mii. Euro);
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE IN FUNCTIE DE NATURA AJUTORULUI
Instrumente financiare utilizate
141.
Regimul alocarilor efective de ajutoare de stat, indiferent daca acestea se realizeaza in cadrul unor scheme de ajutor sau sub forma de ajutoare individuale, este dependent de natura ajutorului de stat, respectiv de instrumentele financiare utilizate.
142.
Formarea
unei
imagini
complete
asupra
politicilor guvernamentale in domeniul
ajutorului
de stat
nu este posibila
fara cunoasterea principalelor tipuri de instrumente cu care se opereaza in domeniu, precum si a directiilor de dezvoltare prioritara ale acestora.
143.
Modalitatile de determinare a cuantumului ajutorului de stat acordat/primit
de
catre
furnizorii/beneficiarii
acestuia,
supravegherea derularii propriu-zise a modului de alocare in concordanta cu prevederile legale in vigoare, precum si identificarea modalitatilor de control ce trebuie instituite in procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat in derulare (existente) sunt strict dependente de natura ajutorului de stat.
144.
Instrumentele financiare utilizate de catre autoritati in procesul de initiere si de alocare de ajutoare de stat sunt fie de natura cheltuielilor bugetare, fie de natura renuntarii la unele venituri cuvenite in favoarea agentilor economici ce opereaza in industria prelucratoare.
145.
ln practica europeana, alocarea directa de ajutoare de stat, de natura cheltuielilor bugetare este considerata ca avand efect economic directionat, astfel incat sa poata fi urmarita atat realizarea tintei propuse (obiectivului principal) si sa poata fi supravegheat, in mod coerent, modul de alocare si utilizare a fondurilor financiare transferate catre beneficiarii de ajutor de stat.
Alocarea indirecta de ajutoare de stat de natura renuntarii la venituri, prin intermediul sistemului fiscal, si al asigurarilor sociale face ca urmarirea realizarii obiectivelor tinta sa fie mai dificila si complexa si poate induce in masura mai accentuata efecte negative asupra mediului de afaceri. ln consecinta, acordarea de ajutoare de stat de natura facilitatilor fiscale de catre Statele membre ale Uniunii Europene este strict monitorizata de catre Comisia Europeana si considerat, cel mai adesea, ca incompatibila cu Piata Interna europeana.
146.
Sintetic,
structura
ajutoarelor
de
stat
acordate
industriilor prelucratoare, in Romania, in perioada 1996 - 1999, se prezinta, in functie de natura acestora, astfel:
Tabel 7
Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura in functie de natura ajutorului, in Romania si Uniunea Europeana.
- in procente -
Natura ajutorului (tipuri de instrumente)
Romania
EUR
15
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
din care:
credite cu dobanda preferentiala
0.03
0.99
1.65
3.06
58
0.01
0.26
0.09
1.34
X
A2
- scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale
din care:
0.05
0.10
26.44
20.36
23
X
X
26.30
18.89
X
0.05
0.10
0.14
1.45
X
81
- participarea cu capital a
statului
37.06
6.96
3.11
3.84
4
C1
- dobanda aferenta creditelor bugetare
1.87
2.50
1.02
0.07
11
C2
- total scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
din care, ca urmare a:
penalitatilor datorate catre buget
0.24
13.03
28.99
50.89
1
0.10
2.63
23.14
39.32
X
0.14
10.40
5.84
11.56
X
D1
- acordarea de garantii de stat:
din care pentru:
60.75
76.43
39.80
21.77
3
48.88
62.30
39.77
21.09
X
11.87
14.12
0.02
0.68
X
TOTAL
100
100
100
100
100
•
dobanda subventionata, la
•
la plata taxelor vamale
•
la plata obligatiilor bugetare
•
amanarii si/sau reesalonarii obligatiilor bugetare
•
scutirii, reducerii si esalonarii majorarilor de intarziere si
•
credite externe
•
credite interne
147.
Din
datele
prezentate
mai
sus
rezulta
ca
principalele instrumente financiare prin intermediul carora s-a acordat ajutor de stat, sunt de natura renuntarii din partea statului la unele venituri cuvenite (total grupele A2+C1+C2+D1), iar pe de alta parte, ponderea instrumentelor de natura cheltuielilor bugetare, este relativ mica (grupa A1 + grupa B1) si cu un trend puternic descrescator.
Astfel, daca in anul 1996 ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare reprezentau cca. 37,1% din totalul ajutoarelor pentru industria prelucratoare (0,03% A1 + 37,06 % B1), in anul 1999 ponderea lor scade la numai 6,9 % (3,06 % A1 + 3,84% B1).
Aceasta in conditiile in care, in medie, in Uniunea Europeana (1996 - 1998) acordarea de ajutoare de stat de natura cheltuielilor bugetare se situa la 62% din totalul ajutoarelor de stat pentru industria prelucratoare, in timp ce renuntarea la venituri reprezenta numai 38%.
148.
Se poate
aprecia
ca,
in
Remania,
in
perioada
analizata, acordarea de ajutoare de stat de natura facilitatilor fiscale a avut in principal, ca motivatie pe de o parte gradul relativ redus de colectare a veniturilor bugetare ca urmare a blocajului financiar generat de firmele aflate in dificultate, iar pe de alta parte existenta unor bugete anuale de austeritate
cu
posibilitati
relativ
reduse
de
interventie
a
statului
in economie.
Evolutia instrumentelor financiare utilizate in acordarea de ajutoare de stat industriei prelucratoare
149.
Dinamica ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare din punct de vedere al naturii acestora se prezinta sintetic astfel:
Tabel 8
Ajutorul
de stat pentru
industria
prelucratoare. Sume
anuale si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Cheltuieli bugetare (A1+81)
mici.lei
551,3
211,2
104,5
557,2
mii.Euro
%
142,7
100,0
26,1
18,3
10,5
7,4
34,2
24,0
mici.lei
%
551,3
100,0
85,5
15,5
27,2
4,9
99.2
18,0
2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)
mici.lei
935,3
2445,6
2688,8
7514,0
mii.Euro
%
242,1
100,0
302,3
124,9
269,2
111.2
461,1
190,5
mld. lei
%
935,3
100,0
990.1
105,9
700.6
74,9
1337.2
143,0
din care:
2.1. prin sistemul fiscal si al asigurarilor sociale (A2+C2)
mici.lei
4,3
348,8
1542,1
5750,9
mii.Euro
%
1,1
100,0
43,1
39 ori
154,4
139 ori
352,9
317 ori
mici.lei
%
4,3
100,0
141,2
33 ori
401,8
93 ori
1023,5
238 ori
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
150.
Perioada 1996 -
1999 a fost pentru Romania o perioada marcata de transformari economice profunde in conditiile unor procese inflationiste accentuate si unor constrangeri bugetare majore.
Ca atare, modalitatile prin care s-a actionat in vederea realizarii unor obiective macrostructurale au constat in:
•
acordarea de facilitati fiscale,
•
acordarea de garantii de stat la creditele externe si interne contractate de firmele romanesti,
•
acordarea de credite bugetare.
151.
O pondere insemnata in totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, variind de la circa 61% in 1996 la circa 22% in 1999 a detinut-o acordarea de ajutoare se stat de natura garantiilor de stat.
ln cadrul acestei categorii de ajutoare de stat, ponderea cea mai mare (80% in 1996, respectiv 97% in 1999), o detin garantiile de stat pentru credite externe.
Se poate considera ca ponderea relativ mica a garantiilor de stat acordate agentilor economici beneficiari din industria prelucratoare pentru credite interne reflecta si efectul dificultatilor cu care s-a confruntat sistemul bancar roman in perioada 1996 - 1999.
Ajutoare individuale si ajutoare ad-hoc
152.
Ponderea
ajutoarelor
de stat individuale acordate industriei prelucratoare
cu
exceptia
celor
de
natura
garantiilor
de
stat
este nesemnificativa in perioada 1996 -
1999 (sub 1 %) si sunt de natura dobanzii la credite acordate in vederea restructurarii unor firme pentru cresterea gradului lor de atractivitate la privatizare.
153.
ln ceea ce priveste acordarea de ajutoare ad-hoc, acestea au fost alocate de regula in baza unor scheme de ajutor de stat.
Identificarea
beneficiarilor si implicit,
a cuantumului
ajutorului pe beneficiar a fost deficitara tinand seama de faptul ca pentru perioada 1996- 1999 nu a existat evidenta specifica domeniului ajutor de stat la nivelul autoritatilor furnizoare.
-Analiza acestui aspect al acordarii de ajutoare de stat se va realiza in procesul de monitorizare a ajutoarelor existente, desfasurat de Oficiul Concurentei .
PARTEA
all-a
Ajutoarele de stat pentru agricultura in perioada 1996 - 1999
VOLUMUL SI TENDINTA AJUTORULUI DE STAT DIN AGRICOLTURA
Consideratii generale
154.
ln
cadrul
politicii
agricole,
in
perioada
1996
-
1999,
o componenta importanta a constituit-o sistemul de masuri cu caracter de ajutor de stat, masuri instituite prin acte normative specifice.
Principalii initiatori si furnizori de ajutor de stat pentru agricultura au fost Ministerul
Agriculturii
si Alimentatiei,
Fondul Proprietatii
de Stat, Ministerul
Finantelor,
Ministerul
Muncii
si
Protectiei
Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala.
De asemenea, au mai fost derulate ajutoare de stat la nivel regional.
155.
ln procesul de derulare a ajutoarelor de stat pentru agricultura au fost implicate o serie de banei comerciale cum sunt: Banca Comerciala Romana
(inclusiv
cele
derulate
prin
BANCOREX),
Banca
Agricola, Bancpost, Banca lnternationala a Religiilor,
Banca Comerciala
Albina, Banca Romana de Dezvoltare, Banca de Export -
Import a Romaniei
EXIMBANK.
Inventarul ajutoarelor
de stat cuprinde numai informatiile
privind sumele alocate conform raportarilor facute de autoritatile furnizoare, fara a exista posibilitatea verificarii in totalitate in mod incrucisat a acestora cu sumele efectiv derulate prin banei si primite de beneficiarii de ajutor de stat.
Evolutia ajutoarelor de stat acordate pentru agricultura
156.
Sumele efectiv alocate pentru agricultura in perioada 1996 - 1999, precum si dinamica ajutoarelor de stat, se prezinta astfel:
Tabel 9
Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume,
in:
-mici.lei
3004,7
3569,0
822,8
1838,0
-mii.Euro
777,8
441,1
82,4
112,8
-mici.lei
3004,7
1444.9
214.4
327,1
Dinamica ajutoarelor de
stat,
inregistrate in:
%
100
56,7
10,6
14,5
%
100
48,1
7,1
10,9
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
157.
Analiza dinamicii inregistrate de ajutoarele de stat acordate agriculturii pune in evidenta faptul ca acestea au inregistrat in perioada 1996 - 1999 un trend puternic descendent, astfel incat cuantumul sumelor alocate in 1999 nu depasea 11% fata de nivelul alocarilor din anul 1996 (in Euro 14,5%, indicator care include si devalorizarea Euro in perioada 1996 -
-1999).
158.
De mentionat este faptul ca interventia statului in agricultura a fost totusi mai substantiala in perioada analizata, ca urmare a adoptarii unor
masuri cu caracter general si care deci nu se constituie ca ajutoare de stat.
Printre
acestea,
o
pondere
importanta
o
constituie
sustinerea financiara a producatorilor agricoli prin cupoane valorice in suma fixa.
Nivelul efortului statului in acest caz poate fi evaluat la 1316,9 miliarde lei, respectiv 162,8 milioane Euro in anul 1997, in anul 1998: 2712,1 miliarde lei, respectiv 271,5 milioane Euro, 2097,6 miliarde lei, respectiv 128,7 milioane Euro, iar in anul 1999.
Tinand
seama
de
faptul
ca
acordarea
de
cupoane
valorice producatorilor agricoli s-a facut in mod nediscriminatoriu - toti operatorii de
pe piata au fost beneficiari de astfel de cupoane, indiferent daca erau producatori individuali, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau societati comerciale cu capital privat -
s-a considerat ca, in acest caz, masura nu institue o schema de ajutor de stat. Aceasta cu atat mai mult cu cat regimul de sprijin al agriculturii este diferit (mai permisiv) in cadrul Uniunii Europene,
fata de
cel aplicat altor sectoare ale economiilor nationale comunitare.
159.
Pentru a defini impactul acordarii de ajutoare de stat asupra agriculturii, se impune: pe de o parte, analiza evolutiei ponderii acestor ajutoare, in totalul valoarii adaugate brute realizate de agricultura si in totalul ajutoarelor de stat identificate la nivelul economiei nationale, iar pe de alta parte, analiza evolutiei cuantumului anual al ajutorului de stat, pe salariat angajat in agricultura.
Tabel10
Ajutoarele de stat identificate pentru agricultura. Valori anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate agriculturii,
in:
realizata de agricultura (VAB agr.)
%
14.7
8.0
1.6
2.6
%
41.1
17.9
8.1
7.9
2. Cuantumul anual pe salariat angajat din agricultura,
in:
mii lei/pers
8254.7
12611.3
3291.2
9849.9
Euro/pers.
2136.9
1558.7
329.5
604.5
mii lei/pers
8254.7
5105.8
857.5
1753.0
•
valoarea adaugata bruta
•
total ajutor de stat identificat la nivelul economiei nationale
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru valoarea adaugata bruta realizata in agricultura au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 -
1997, pentru perioada 1998 -
1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialisti din cadrul Oficiului Concurentei impreuna cu experti din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
•
Pentru numarul mediu anual de salariati din agricultura au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
160.
Dinamica generala inregistrata de evolutia ajutoarelor de stat acordate agriculturii se regaseste si in evolutia ponderii acestor ajutoare in totalul ajutoarelor de stat acordate in economie, cu implicatii semnificative si in ceea ce priveste aportul acestor ajutoare in total valoare adaugata bruta realizata de agricultura.
Din analiza indicatorilor prezentati mai sus rezulta ca, daca in anul 1996 aportul ajutoarelor de stat in valoare adaugata bruta realizata de agricultura reprezenta 14,7%, in anul 1999 acesta se situa doar la nivel de 2,6 %.
161.
ln ceea ce priveste cuantumul anual pe salariat angajat in agricultura, trebuie mentionat faptul ca evolutia acestuia este marcata pe de o parte de evolutia numarului de salariati angajati in activitati agricole, iar pe de alta parte de faptul ca in economia romaneasca, in perioada analizata, a avut loc un proces de reorientare a populatiei catre sectorul agricol.
Astfel, daca numarul de salariati a scazut in perioada analizata cu circa 50%
(186.6 mii salariati in 1999 fata de 364 mii salariati in 1996), propulatia ocupata in agricultura a crescut in aceeasi perioada cu 3.5% (de la 3249 mii persoane in anul 1996 la 3363 mii persoane in 1999). Se constata ca in realitate scaderea numarului de salariati din agricultura cu
174 mii persoane se regaseste intr-o proportie insemnata in cresterea numarului de persoane ocupate in agricultura (+114 mii persoane).
162.
ln consecinta, nivelul relativ ridicat al ajutorului de stat mediu anual pe salariat din agricultura
(circa 9850 mii lei/persoana, respectiv cu circa 604 Euro/persoana in anul 1999) comparativ cu nivelul cuantumului anual pe salariat in industria prelucratoare (circa 4860 mii lei/persoana, respectiv 300 Euro/persoana in anul 1999) nu are relevanta in ceea ce priveste acordarea prioritara de ajutoare de stat agriculturii romanesti fata de alte ramuri ale economiei nationale. Aceasta,
este determinata de specificul productiei agricole in ferme private apartinand producatorilor individuali care nu lucreaza cu forta de munca salariata, ci cu forte proprii.
DOMENII ALE AGRICOLTURII BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT
Consideratii generale
163.
ln
practica comunitara
ajutoarele acordate agriculturii sunt grupate
in
cadrul
Raportului
anual
sub
un
singur
titlu
distinct "Agricultura"
si care se acorda in baza unui
obiectiv sectorial,
respectiv tinta
fiind
reprezentata
de
dezvoltarea
si
sustinerea
agriculturii nationale.
164.
De asemenea,
referirile in cadrul Raportului anual asupra ajutoarelor acordate agriculturii in Uniunea Europeana sunt relativ reduse, pentru analiza detaliata Comisia Europeana recomandand consultarea publicatiei anuale "Situatia Agricola in Comunitate".
Totusi, si Raportul comunitar cuprinde datele globale privind ajutorul de stat la nivelul Uniunii Europene (EUR 15), precum si unele referiri asupra investitiilor productive in holding-urile agricole si a mediilor bugetului anual (incluzand platile directe, unele forme ale facilitatilor fiscale, precum si costurile serviciilor generale la nivel comunitar).
165.
ln
plan
orizontal,
respectiv
ca
obiectiv
secundar,
prin acordarea de ajutoare de stat pentru agricultura se urmareste:
•
sustinerea
si
dezvoltarea
fermelor
agricole
de
natura intreprinderilor mici si mijlocii,
•
restructurarea societatilor comerciale avand ca obiect de activitate productia agricola,
•
realizarea
de imbunatatiri
funciare,
atat in vederea
cresterii productivitatii terenurilor agricole, cat si in vederea protejarii mediului inconjurator,
•
asigurarea materialului genetic necesar pentru restructurarea si reabilitarea patrimoniului genetic pentru zootehnie,
•
atragerea de noi investitii in agricultura.
166.
De asemenea, in procesul de sprijinire si dezvoltare a agriculturii prin acordarea de ajutoare de stat, s-au avut in vedere si
obiective regionale (obiective secundare):
•
dezvoltarea zonelor defavorizate;
•
dezvoltarea
zonelor pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat cele defavorizate.
167.
Principalele domenii beneficiare -
obiective subsectoriale obiectivului sectorial agricultura
- sunt:
•
Sprijinirea si dezvoltarea culturilor agricole (productie cerealiera, legumicultura, pomicultura, viticultura, cultura de furaje etc);
•
Stimularea si dezvoltarea zootehniei;
•
Realizarea de imbunatatiri funciare.
168.
Structura ajutoarelor de stat acordate in agricultura in functie de domeniul in care acestea au fost alocate se prezinta astfel:
Tabel 11
Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Domenii beneficiare.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
21.1
69.0
8.9
1.0
49.0
39.7
10.0
1.3
42.7
6.8
48.8
1.7
60.6
3.5
33.9
2.0
TOTAL
100
100
100
100
•
Culturi agricole vegetale
•
Zootehnie
•
lmbunatatiri funciare
•
Alte domenii
Ajutoarele de stat acordate pentru culturi agricole vegetale
169.
ln perioada 1996 - 1999 ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru sustinerea si dezvoltarea culturilor agricole vegetale a crescut de la circa 21% in anul 1996 la circa 61% in anul 1999, in total ajutoare acordate agriculturii. Aceasta tedinta insa, nu se regaseste si in ceea ce priveste
sumele efectiv alocate a caror evolutie este constant descendenta
astfel incat daca in 1996 s-au alocat 633.1 miliarde lei (163.9 milioane Euro) in anul 1999 sumele alocate efectiv au reprezentat numai 198 miliarde lei in preturi comparabile 1996, respectiv numai 68.3 milioane Euro (1112.8 miliarde lei preturi curente).
170.
Alocarea sumelor de natura ajutorului de stat pentru agricultura a avut la baza scheme de ajutor de stat, instituite de regula
prin acte normative emise in aplicarea legilor anuale ale bugetului statului.
ln ceea ce priveste acordarea de ajutor de stat prin legile anuale ale bugetului statului, pentru culturi vegetale, tinta principala a constituit-o:
•
acordarea de ajutoare de operare (prime, subventii pe produs);
•
finantarea lucrarilor agricole prin alocarea in acest scop de sume din
fondul
constituit
la
dispozitia
Ministerului
Agriculturii
si Alimentatiei.
171.
De
asemenea,
pentru
sustinerea
si
dezvoltarea
culturilor agricole
vegetale
s-au
instituit
scheme
de
ajutor
de stat
prin
acte normative
initiate in special de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei sau Fondul Proprietatii de Stat,
care vizau aspecte specifice ale acestui domeniu de activitate,
cum sunt:
•
credite cu dobanda bonificata acordate pentru achizitionarea de masini agricole, tinand seama ca parcul de masini utilizat de agricultura romaneasca prezinta un grad inalt de uzura fizica si morala;
•
subventionarea cheltuielilor
cu receptionarea, depozitarea
si pastrarea cerealelor (in special a graului);
•
alocatii
pentru
ingrasaminte
chimice
in
vederea
ameliorarii fertilitatii terenurilor agricole;
•
reduceri de pret la seminte selectionate;
•
acordarea de fonduri de restructurare economico-financiare la societatile cu capital majoritar de stat in vederea privatizarii acestora etc.
Ajutoarele de stat acordate pentru cresterea animalelor (zootehnie)
172.
ln perioada analizata, interventia statului prin masuri de ajutor de stat in zootehnie a inregistrat un
puternic recul,
ceea ce
a condus la restrangerea
ponderii
acestui
sector
in total valoare
adaugata
bruta realizata in agricultura si implicit la scaderea semnificativa a productiei sectorului, cu implicatiile actuale asupra ofertei autohtone.
Astfel, in intervalul 1996 -
1999 numarul animalelor vii a scazut semnificativ, respectiv cu circa 10% la bovine, porcine, ovine, caprine si cu peste 15 % la pasari.
173.
Evolutia ajutoarelor de stat acordate zootehniei este accentuat descendenta in perioada 1996 - 1999.
Astfel, daca ponderea ajutoarelor
pentru zootehnie in total ajutoare pentru agricultura era in anul 1996 de 69%, in anul 1997 aceasta a scazut la circa 40%, iar in perioada 1998 - 1999 a inregistrat o scadere severa la numai 6,8%, respectiv 3,5%.
Trendul descrescator se regaseste si in ceea ce priveste sumele efectiv alocate. Astfel, in anul 1999 cuantumul ajutoarelor de stat acordate sectorului zootehnic se situa la numai 4 milioane Euro (64,4 miliarde lei preturi curente), fata de 536 milioane Euro alocate in anul 1996 (2072 miliarde lei preturi curente).
174.
Acordarea de ajutoare de stat pentru sectorul zootehnic, in baza unor scheme de ajutor de stat emise in aplicarea legilor anuale ale bugetului de stat a avut caracter de operare (prime, subventii pe produs).
175.
Au mai fost acordate ajutoare de stat sectorului zootehnic, prin acte normative specifice domeniului, pentru:
•
realizarea de constructii noi si modernizarea celor existente, destinate complexelor de crestere a animalelor;
•
cumpararea de animale de reproducere in vederea restructurarii si reabilitarii patrimoniului genetic la unele specii de animale (bovine, porcine, pasari).
Ajutoarele de stat acordate pentru imbunatatiri funciare
176.
ln ceea ce priveste ajutorul acordat pentru imbunatatiri funciare, acesta a inregistrat un trend usor descrescator in perioada analizata (69,7 milioane Euro in 1996, 44,1 milioane Euro in 1997; 40,2 milioane Euro in 1998;
38,3 milioane
Euro in 1999).
ln conditiile
reducerii
drastice
a ajutoarelor
acordate
agriculturii
in
perioada
1996
-
1999,
ponderea ajutoarelor pentru imbunatatiri funciare a crescut de la 8,9% in 1996 la 33,9% in 1999.
177.
De regula, ajutoarele de stat pentru imbunatatiri funciare au fost acordate in baza unor reglementari specifice si au constat in:
•
acordarea unor sume cu titlu nerambursabil pentru investitii,
•
acordarea de credite cu dobanda subventionata pentru reabilitarea sistemului de irigatii,
•
garantarea
de
catre
stat
a
creditelor
contractate
de
catre societatile comerciale responsabile.
De
asemenea,
tinand
seama
de
faptul
ca,
in
multe
cazuri, recuperarea veniturilor din activitate proprie de catre societatile comerciale furnizoare de servicii pentru agricultura a fost greoaie, acestea au beneficiat de unele scutiri, reduceri sau reesalonari la plata datoriilor bugetare, precum si la plata majorarilor de intarziere si penalitatilor aferente.
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT PENTRU AGRICULTURA IN FUNCTIE DE NATURA
Instrumente financiare utilizate
178.
Spre deosebire de structura instrumentelor financiare utilizate in cazul industriei
prelucratoare, agricultura
a beneficiat
in principal de ajutoare de stat de natura cheltuielilor bugetare.
Ponderea acestora in total ajutoare pentru agricultura a variat de la 71,7 % in 1996 la 68,6 % in 1999.
179.
ln functie de natura ajutoarelor de stat, structura pe instrumente financiare utilizate in cazul agriculturii, se prezinta astfel:
Tabel 12
Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Structura in functie de natura ajutorului.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda
subventionata, alte sume nerambursabile
71.65
44.81
89.20
68.58
din care:
19.74
18.05
66.25
49.01
41.09
14.94
19.77
18.57
10.82
11.81
3.18
1.00
A2
- scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale, inclusiv taxe vamale
0.00
0.00
0.00
0.02
81
- participarea cu capital si conversia datoriilor
5.85
6.73
0.00
6.00
5.85
6.73
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
6.00
C1
- dobanda aferenta creditelor bugetare
0.06
26.79
6.40
10.59
C2
- total scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
din care, ca urmare a:
0.00
0.51
2.76
7.52
0.00
0.08
2.48
4.38
0.00
0.43
0.28
3.14
D1
- acordarea de garantii de stat:
din care pentru:
22.44
21.17
1.64
7.30
0.22
0.37
1.19
7.13
22.22
20.80
0.45
0.17
TOTAL
100
100
100
100
•
subventii, alocatii, alte sume nerambursabile
•
prime, inclusiv pentru export
•
dobanda subventionata, la credite cu dobanda preferentiala
•
participarea cu capital a statului
•
conversia datoriilor
•
amanarii si/sau reesalonarii obligatiilor bugetare
•
scutirii, reducerii si esalonarii majorarilor de intarziere si penalitatilor datorate catre buget
•
credite externe
•
credite interne
1999 nu au fost identificate sume reprezentand ajutor de stat de natura scutirilor/reducerilor de taxe vamale. (vezi anexa tehnica)
180.
O componenta importanta a ajutoarelor acordate agriculturii a constituit-o
garantarea
de
catre
stat
a
creditelor
interne
si externe contractate de catre agentii economici.
ln conditiile concrete ale economiei romanesti, s-au conturat doua etape distincte privind acordarea de garantii de stat, respectiv: etapa 1996
- 1997 si etapa 1998 - 1999.
ln
perioada 1996
-
1997
s-a urmarit, prin instrumente specifice, atat dezvoltarea sistemului bancar national, cat si sustinerea agriculturii prin acordarea de garantii de stat creditelor contractate pe plan national prin bancile comerciale. Ca atare, ponderea garantiilor de stat pentru credite interne este semnificativa (22% in 1996 si 21% in 1997 din total ajutor de stat acordat agriculturii).
ln
perioada 1998
-
1999,
urmare dificultatilor inregistrate de catre Banca Agricola - principalul derulator al unor garantii pentru credite interne destinate agriculturii - acordarea de credite interne garantate de stat a fost drastic limitata in favoarea cresterii relative a garantiilor acordate pentru credite externe (1,2% in 1998, respectiv 7,1% in 1999 din totalul ajutoarelor de stat acordate agriculturii).
181.
Agricultura a beneficiat de unele credite bugetare, in special pentru reluarea procesului de productie.
Ponderea ajutoarelor de stat de natura renuntarii statului la dobanda aferenta creditelor bugetare a variat semnificativ de la an la an, situandu-se la 0.1% in anul 1996, la 26.8% in anul 1997, la 6.4% in anul 1998 si la
10.6% in anul 1999.
182.
Agricultura nu a beneficiat decat in foarte mica masura de facilitati de natura fiscala.
Evolutia instrumentelor financiare utilizate in agricultura la acordarea de ajutoare de stat.
182.
Dinamica
principalelor
instrumente
financiare
utilizate
in acordarea de ajutoare de stat agriculturii este:
Tabel 13
Ajutorul de stat pentru agricultura. Sume anuale si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Cheltuieli bugetare (A1+B1)
mici.lei
2328.6
1839.3
734.0
1370.7
mii.Euro
%
602.8
100.0
227.3
37.7
73.5
12.2
84.1
14.0
mici.lei
%
2328.6
100.0
744.7
32.0
191.2
8.2
243.9
10.5
2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)
mici.lei
676.1
1729.6
88.9
467.3
mii.Euro
%
175.0
100.0
213.8
122.1
8.9
5.1
28.7
16.4
mld. lei
%
676.1
100.0
700.2
103.6
23.2
3.4
83.2
12.3
din care:
2.1. prin sistemul fiscal si al asigurarilor sociale (A2+C2)
mici.lei
0.01
18.1
22.7
138.5
mii.Euro
0.003
2.2
2.3
8.5
mici.lei
0.01
7.3
6.0
24.6
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
183.
Dinamica
instrumentelor financiare
utilizate
in procesul
de sustinere a agriculturii pune in evidenta faptul ca acest domeniu a fost relativ putin sprijinit in Remania.
Totusi, evolutia ajutoarelor de stat pe seama cresterii sumelor alocate de natura cheltuielilor bugetare, precum si a renuntarii la venituri, altele decat cele de natura fiscala (credite bugetare, respectiv garantii de stat) constituie un element pozitiv in politica de acordare a ajutoarelor de stat. Aceasta permite controlul efectelor economice a masurilor adoptate atat din punct de vedere al eficientei utilizarii fondurilor publice, cat si din punct de vedere concurential.
184.
Concret, din analiza in dinamica a cheltuielilor bugetare de natura ajutorului de stat alocate agriculturii rezulta ca acestea, in perioada 1996 -1999, au inregistrat reduceri continue, astfel ca, in anul 1999, in preturi comparabile 1996, nivelul acestora reprezenta numai 10.5% din nivelul anului 1996.
185.
ln cadrul ajutoarelor de stat de natura renuntarii statului la venituri, ponderea o detin dobanzile aferente creditelor bugetare (a crescut de 0.1% in anul 1996 la 10.6% in anul 1999) si garantiile de stat acordate pentru creditele contractate de agentii economici din agricultura, in timp ce facilitatile acordate prin intermediul sistemului fiscal detin o pondere relativ mica.
ln perioda 1996 -1999, dinamica
ajutoarelor
de stat de natura renuntarii la venituri a avut un trend, in general, descrescator.
186.
Acordarea de facilitati fiscale (de natura scutirilor/reducerilor la plata obligatiilor fiscale, inclusiv taxe vamale, amanari si/sau reesalonari a obligatiilor bugetare, scutiri, reduceri si esalonari a majorarilor de intarziere si penalitatilor datorate catre buget) s-a facut in masura mult mai mica, dar cu tendinta de crestere. Astfel, daca in 1996 valoarea acestora era de 0.01 miliarde lei (0.003 milioane Euro) in anul 1999, in preturi comparabile 1996, nivelul lor era de 24.6 miliarde lei, (8.5 milioane Euro).
Desi aceasta tendinta, de regula, este calificata ca negativa, totusi, sumele mici alocate conduc la concluzia ca -
in acest caz -
nu apar probleme din punct de vedere concurential.
PARTEA
alll-a
Ajutoarele de stat pentru industria extractiva in perioada 1996 - 1999
VOLUMUL SI TENDINTA AJUTORULUI DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIV A
Aspecte
specifice
privind
acordarea
de ajutoare
de stat pentru industria extractiva
187.
Restructurarea
industriei
extractive
constituie
un
obiectiv prioritar al politicilor guvernamentale privind formarea si dezvoltarea unei piete bazata pe functionarea mecanismelor concurentiale capabile sa faca fata procesului de integrare in structurile economice europene.
Activitatile
specifice
din
cadrul
industriei
extractive
confera caracteristici distincte sectoarelor
componente
in functie de specificul acestora.
Astfel, in statistica nationala, activitatile din domeniul extractiv se grupeaza in:
•
extractia si prepararea carbunelui;
•
extractia petrolului si a gazelor naturale;
•
extractia si prepararea minereurilor metalifere;
•
alte activitati extractive.
188.
La nivel national s-a elaborat Strategia de restructurare si reorganizare a sectorului extractiv, strategie prin care guvernele Romaniei au propus eficientizarea activitatii acestor industrii prin masuri cum sunt:
•
imbunatatirea
performantelor
economice
ale
acelor
unitati economice din domeniul extractiv identificate ca viabile intr-un mediu concurential normal;
•
aplicarea
prevederilor
Programului
de
inchidere
a
minelor nerentabile;
•
incurajarea privatizarii unor societati comerciale avand ca obiect al activitatii exploatarea bogatiilor subsolului;
•
reducerea efectelor sociale generate de procesul de restructurare a
industriilor
extractive
si
in
special
a
celor
din
domeniul carbunelui;
•
intarirea
capacitatii
institutionale a
companiilor
si societatilor nationale ce actioneaza in industria extractiva.
189.
Practica
europeana
demonstreaza
existenta
unui
impact concurential major al acordarii de ajutoare de stat, in special industriei extractive a carbunelui.
Astfel, pentru tari cum sunt : Germania, Franta, Spania ajutorul de stat acordat agentilor economici ce opereaza in industria extractiva a carbunelui are o pondere semnificativa in totalul ajutoarelor de stat.
Comisia
Europeana
monitorizeaza
strict
ajutoarele
de
operare acordate de statele membre pentru industria extractiva a carbunelui si aplica acelasi regim de supraveghere a acestui tip de ajutoare alocat de tarile asociate (Polonia, Romania, etc.)
190.
ln balanta energetica a Romaniei, productia de energie electrica si termica in termocentrale detine o pondere semnificativa (peste 50% din productia de energie electrica si termica in anul 1999, conform datelor statistice) si, ca atare, un rol important revine in continuare industriei carbunelui din Remania in asigurarea rezervelor necesare.
Conditiile concrete ale economiei romanesti si realizarea obiectivului privind eficientizarea industriei carbunelui impun acordarea de ajutoare de stat astfel incat resursele bugetare existente sa nu fie afectate peste nivelulul admisibil, dictat de situatia financiara a Romaniei.
Aceste doua laturi ale procesului de restructurare macroeconomica - mentinerea in activitate a minelor viabile si eficentizarea sectorului in limita posibilitatilor financiare existente - impun
mentinerea si retehnologizarea agentilor economici din cadrul industriei extractive, care se dovedesc viabili in conditiile de piata, dar si derularea "Programului de inchidere a minelor nerentabile si refacere a mediului ambiant". Prin acest Program se prevede inchiderea a 190 de mine si cariere - ineficiente pe termen scurt si mediu - pana la nivelul anului 2004.
191.
Importanta deosebita acordata problematicii ajutorului de stat alocat industriei extractive a carbunelui in plan european rezulta si din faptul ca acest domeniu este reglementat
in mod distinct, analizat si prezentat intr-un capitol aparte al Rapoartelor anuale privind ajutorul de stat in Uniunea Europeana. Mai mult, ajutoarele de stat acordate industriei
extractive a carbunelui sunt abordate distinct in cadrul pozitiilor "carbune: ajutoare pentru productia curenta" si "carbune: alte ajutoare".
Legislatia romana in domeniul ajutorului de stat -
armonizata cu legislatia europeana - cuprinde la randul ei prevederi specifice, astfel incat sa poata fi identificat in mod distinct ajutorul de stat pentru industria carbunelui si, in cadrul acestuia, atat ajutorul pentru productia curenta (ajutor de operare) cat si alte ajutoare.
192.
Ajutoarele de stat acordate industriei extractive, altele decat industria
carbunelui,
se regasesc
din punct
de vedere
metodologic, conform legislatiei romane in domeniu, fie in cadrul obiectivelor sectoriale, pozitia "alte sectoare", fie atunci cand obiectivul principal al acordarii a fost un obiectiv orizontal, in cadrul pozitiilor "investitii generale", respectiv "alte obiective orizontale".
Ajutoare de stat
acordate agentilor econom1c1 care opereaza in industria extractiva inclusiv in extractia carbunelui
193.
Sumele efectiv alocate de natura ajutorului de stat in Romania, in perioada
1996 -
1999, pentru industria extractiva,
inclusiv pentru extractia carbunelui sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 14
Ajutorul
de
stat
identificat
pentru
industria
extractiva,
inclusiv extractia carbunelui. Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume pentru industria extractiva,
exprimate in:
-mici.lei
-mii.Euro
1569.2
406.2
1740.5
215.1
2091.1
209.3
3056.2
187.6
preturi comparabile 1996
mici.lei
1569.2
704.7
544.8
543.9
din care:
total sume pentru extractia carbunelui,
exprimate in:
-mici.lei
807.4
629.4
661.2
915.1
-% in ind.
extractiva
51.5
36.2
31.6
29.9
-mii.Euro
209.0
77.8
66.2
56.2
mici.lei
807.4
254.8
172.3
162.9
Dinamica ajutoarelor de stat pentru industria extractiva,
inregistrate in:
%
100
53.0
51.5
46.2
%
100
44.9
34.7
34.7
Dinamica ajutoarelor de stat pentru extractia carbunelui,
inregistrate in:
%
100
37.2
31.7
26.9
%
100
31.6
21.3
20.2
•
preturi curente
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
194.
Dinamica ajutoarelor de stat acordate industriei extractive pune in evidenta tendinta generala de reducere a suportului financiar acordat de catre stat acestei ramuri a economiei nationale pe de o parte, precum si, in cadrul acesteia, reducerea ponderii ajutoarelor de stat acordate carbunelui. Astfel
in
1999
cuantumul
ajutoarelor
de
stat
alocate
industriei extractive s-a redus la 34.7% din cuantumul alocat in 1996, in timp ce in industria carbunelui ajutorul de stat acordat in 1999 reprezenta numai 20% din sumele alocate acestei ramuri in 1996. Implicit ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive a carbunelui a scazut la circa 30% in total ajutoare de stat acordate industriei extractive in anul 1999 fata de 51.5% cat
reprezenta
ajutorul
pentru
industria
carbunelui
in total ajutor
alocat industriei extractive in anul 1996.
195.
Suportul financiar acordat industriei extractive este pus in evidenta si de ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, respectiv industriei carbunelui, in valoarea adaugata bruta realizata in industria extractiva, respectiv in totalul ajutorului de stat identificat la nivelul economiei nationale.
De asemenea, prezinta interes identificarea cuantumului anual pe salariat angajat atat la nivelul industriei extractive in ansamblu, cat si la nivelul industriei carbunelui.
Tabel 15
Ajutor de stat identificat pentru industria extractiva. Valori anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate in:
1.1. valoarea adaugata bruta realizata de industria extractiva
din care:
%
73.4
28.0
30.1
28.6
%
37.8
10.1
9.5
8.6
1.2. total ajutor de stat identificat la nivelul economiei nationale
din care:
%
%
21.4
11.0
8.7
3.2
20.6
6.5
13.1
3.9
2. Cuantumul anual pe salariat angajat din:
mii lei/pers. Euro/pers.
6251.8
1618.4
7735.6
956.1
11553.0
1156.5
19819.7
1216.3
mii lei/pers.
6251.9
3131.8
3010.2
3527.3
2.2. industria carbunelui,
in:
mii lei/pers. Euro/pers.
8498.9
2200.0
7770.4
960.4
12244.4
1225.7
20845.1
1279.2
mii lei/pers.
8498.9
3145.9
3190.3
3709.8
•
industriei extractive
•
carbune
•
industriei extractive
•
carbune
2.1.
industria extractiva,
in:
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru valoarea adaugata bruta realizata in industria extractiva au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialisti din cadrul Oficiului Concurentei impreuna cu experti din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
•
Pentru numarul mediu anual de salariati din industria extractiva au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
196.
Procesul
de insanatosire
a sectorului
extractiv,
inclusiv
a extractiei carbunelui, se regaseste si in nivelul in continua scadere al aportului ajutorului de stat in valoarea adaugata bruta realizata de aceasta ramura a economiei nationale .
Astfel, daca in anul 1996 ajutorul de stat acordat industriei extractive reprezenta 73.4% din valoarea adaugata bruta (din care 37.8% reprezenta ajutorul pentru industria carbunelui), in anul 1999 ajutorul de stat acordat industriei extractive reprezenta numai 28.6% din valoarea adaugata bruta (din care 8.6% reprezenta ajutorul pentru industria carbunelui).
197.
In perioada 1996 - 1999, sectoruI extractiv si in special industria carbunelui a cunoscut un proces masiv de restructurare cu un puternic impact in plan social.
Desi in perioada 1996 -
1999 au avut loc reduceri masive de personal (in anul 1999 mai lucrau in industria extractiva doar 61.4% din numarul de salariati existent in 1996), cuantumul ajutorului de stat ce a revenit in medie anual pe un salariat a scazut de la 6251.9 mii lei/persoana (1618.4 Euro/persoana) in anul 1996 la 3527.3 mii lei/persoana preturi comparabile
1996
(1216.3
Euro/persoana,
respectiv
19819.7
mii lei/persoana preturi curente) in anul 1999.
198.
La nivel european, ajutorul de stat ce revine pe un salariat din industria carbunelui este mult mai substantial decat ajutorul de stat alocat in Remania.
Situatia
comparativa
dintre
nivelele
inregistrate
in
Uniunea Europeana si Remania se prezinta astfel:
Tabel 16
Ajutorul
de
stat
in
industria
extractiva
a
carbunelui.
Situatia comparativa
intre
Romania
si
unele
state
membre
ale
Uniunii Europene (EUR 15).
Pondere in total ajutor de stat(%)
Euro/
salariat/an
Milioane
Euro/an
A. EUR 15 (1996 -1998)
77
44173
7227.5
din care:
Germania
93
61293
5144.1
Franta
13
2406
224.9
Spania
69
31658
1076.3
B.
Romania
in anii:
1996
11.0
2200
209.0
1997
3.2
960
77.8
1998
6.5
1226
66.2
1999
3.9
1279
56.2
199.
Desi in Remania s-a inregistrat reducerea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive a carbunelui (atat in sume absolute, cat si relativ ca pondere in total ajutor de stat), totusi, cuantumul ajutorului de stat ce revine pe o persoana angajata la nivelul intregii industrii extractive ramane relativ ridicat comparativ cu alte sectoare ale economiei nationale, ca urmare a fondurilor alocate de statul roman pentru acest sector in plin proces de restructurare.
Cuantumul ajutorului de stat ce revine anual pe un salariat din industria carbunelui este mai ridicat decat media industriei extractive, dar se manifesta o tendinta constanta de reducere a ecartului dintre subramura carbune si media industriei extractive.
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA IN FUNCTIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL
200.
Din punct de vedere al obiectivelor principale care au stat la baza alocarii de ajutoare de stat industriei extractive, acestea se grupeaza in principal pe obiective sectoriale si, in masura mai mica, se regasesc pe unele obiective orizontale.
201.
Structura pe obiective a ajutoarelor de stat acordate industriei extractive se prezinta astfel:
Tabel17
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractiva. Structura in functie de obiectivul principal.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
Obiective orizontale:
o.o
8.1
19.4
25.7
O.O
O.O
1.6
4.3
Alte obiective orizontale (inclusiv
salvare - restructurare)
O.O
8.1
17.8
21.4
Obiective sectoriale:
100.0
91.9
80.6
74.3
35.5
18.3
15.2
17.2
16.0
17.9
16.4
12.7
48.5
55.7
49.0
44.3
TOTAL
100.0
100.0
100.0
100.0
•
lnvestitii generale
•
Carbune: productie curenta
•
Carbune: alte ajutoare
•
Alte sectoare
202.
Acordarea de ajutoare de stat agentilor economici ce opereaza in cadrul industriei extractive a carbunelui a avut ca principal obiectiv al acordarii un obiectiv sectorial, respectiv restructurarea acestei subramuri a industriei extractive.
Chiar
si in cazul
acordarii
de ajutoare
de operare,
cum
sunt subventiile pe produs, a caror incadrare se regaseste, de regula, in cadrul obiectivelor orizontale (ajutor pentru salvare), tinta acordarii s-a regasit in plan sectorial.
ln ceea ce priveste acordarea de ajutoare de stat altor ramuri ale industriei extractive, acestea se regasesc atat in plan sectorial (obiectivul "alte sectoare") cat si in plan orizontal (fie in grupa "investitii generale", fie in grupa "alte obiective orizontale"). ln acest din urma caz au fost avute in vedere tinte cum sunt: restructurarea, salvarea firmelor aflate in dificultate, cresterea gradului de atractivitate la privatizare etc.
203.
Tabelul 17 pune in evidenta si faptul ca ponderea ajutoarelor de stat acordate carbunelui pentru productia curenta in total ajutoare pentru industria extractiva a scazut de la 35.5% in anul 1996 la 17.2% in anul 1999, in timp ce acordarea de alte ajutoare industriei carbunelui s-a mentinut relativ constanta in intervalul analizat (12.7% in anul 1999 fata de 16% in anul 1996).
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA IN FUNCTIE DE NATURA AJUTORULUI
Instrumente financiare utilizate
204.
Principalele instrumente financiare prin intermediul carora au fost acordate ajutoare de stat in industria extractiva si implicit in industria extractiva a carbunelui sunt de natura cheltuielilor bugetare, respectiv subventii pe produs si participarea cu capital a statului.
205.
ln perioada 1996 - 1999 se manifesta o tendinta de modificare a structurii
ajutoarelor
de
stat
acordate
industriei
extractive,
tendinta concretizata in cresterea ponderii ajutoarelor de stat de natura renuntarii la venituri din partea statului in favoarea agentilor economici care opereaza in industria extractiva.
206.
Sintetic, structura ajutorului de stat in functie de natura acestuia in industria extractiva, se prezinta astfel:
Tabel 18
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractiva. Structura in functie de natura ajutorului.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
87.62
77.26
67.72
59.42
A2
- scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale, inclusiv taxe vamale
0.00
0.00
1.59
4.32
81
- participarea cu capital
12.38
14.56
17.65
14.58
C2
- total scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente din care, ca urmare a:
0.00
8.18
17.98
21.48
scutirii, reducerii si esalonarii majorarilor
de intarziere si penalitatilor datorate catre buqet
0.00
0.00
1.52
6.65
17.74
0.24
19.12
2.37
D1
- acordarea de garantii de stat pentru credite externe
0.00
0.00
0.06
0.19
TOTAL
100
100
100
100
•
amanarii si/sau reesalonarii obligatiilor bugetare
207.
ln cadrul cheltuielilor bugetare de natura ajutoarelor de stat acordate industriei extractive au avut
loc modificari de structura in sensul reducerii constante a cheltuielilor de operare si, in special, a subventiilor pe produs in favoarea cresterii ponderii cheltuielilor reprezentand participarea cu capital a statului.
Astfel,
daca
in
anul
1996,
instrumente
financiare
cum
sunt: subventiile, alocatiile, primele, dobanzile preferentiale etc. aveau o pondere de circa 88%, in totalul ajutorului de stat pentru industria extractiva, iar participarea cu capital a statului reprezenta numai circa 12%, in anul 1999 ajutorul de stat de natura cheltuielii bugetare reprezenta 74% (59.4% subventii si 14.6% participarea cu capital a statului).
208.
Sumele alocate de natura participarii cu capital a statului au vizat in principal finantarea sustinerii proceselor de retehnologizare a minelor in functiune, precum si finantarea cheltuielilor de trecere a unor mine in
conservare,
incluzand
si
unele
cheltuieli
privind
refacerea
mediului inconjurator in zonele miniere dezafectate.
209.
ln ceea ce priveste renuntarea din partea statului la unele venituri ce i se cuveneau in favoarea agentilor economici din industria extractiva, in principal, ajutoarele de stat acordate au fost de natura scutirilor si reducerilor la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente si, in mai mica masura, ca urmare a acordarii unor garantii de stat pentru unele credite externe contractate de acestia.
Renuntarea la venituri s-a situat in anul 1999 la circa 26% din totalul ajutorului de stat acordat industriei extractive.
210.
ln cazul industriei extractive a carbunelui, structura ajutoarelor de stat in functie de natura se prezinta astfel:
Tabel 19
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractiva a carbunelui. Structura in functie de natura ajutorului.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile, din care:
85.14
79.54
72.66
78.75
subventii pe produs
68.96
50.49
48.14
57.59
81
- participarea cu capital
14.86
20.31
26.53
20.40
C2
- total scutiri si reduceri la plata
majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente obligatiilor bugetare
0.00
0.16
0.62
0.22
D1
- acordarea de garantii de stat pentru credite externe
0.00
0.00
0.20
0.63
TOTAL
100
100
100
100
211.
ln cazul subramurii carbune, ponderea principala o detine in acordarea de ajutoare de stat, cheltuiala bugetara propriu-zisa (100% in anul 1996, 99.8% in anul 1997, 99.2% in anii 1998 si 1999).
212.
ln cadrul cheltuielii bugetare, acordarea de ajutoare de stat de natura subventiilor pe produs constituie principala componenta a ajutorului de stat, astfel incat, daca in anul 1996 subventiile pe produs reprezentau aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat acordate carbunelui, in anul 1999 ponderea acestora se situa la 57.6%.
De
asemenea,
au
fost
acordate
ajutoare
de
stat
de
natura cheltuielilor bugetare pentru finantarea unor facilitati acordate personalului angajat in industria carbunelui, precum si sub forma de participare cu capital a statului pentru retehnologizare si inchidere de mine.
Evolutia instrumentelor financiare utilizate
213.
Analiza dinamicii inregistrate de instrumentele financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat industriei extractive, inclusiv industriei carbunelui, este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 20
Ajutorul de stat pentru industria extractiva, inclusiv pentru industria carbunelui. Sume anuale si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
I
1996
1997
1998
1999
1. Cheltuieli bugetare (A1+81) - total industrie extractiva
mici.lei
1569.2
1598.2
1680.5
2261.7
mii.Euro
%
406.2
100
197.5
48.6
168.2
41.4
138.8
34.2
mici.lei
%
1569.2
100
647.0
41.2
437.9
27.9
402.5
25.7
din care:
1.1. pentru industria carbunelui
mici.lei
807.4
628.4
655.8
907.3
mii.Euro
%
209.0
100.0
77.7
37.2
65.6
31.4
55.7
26.6
mici.lei
%
807.4
100.0
254.4
31.5
170.9
21.2
161.5
20.0
2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1) - total industrie extractiva
mici.lei mii.Euro
o o
142.3
17.6
410.6
41.1
794.5
48.8
mld. lei
o
57.6
107.0
141.4
din care:
2.1. prin sistemul fiscal si al asigurarilor sociale (A2+C2)
-
total industrie extractiva
mici.lei mii.Euro
o o
142.3
17.6
409.3
41.0
788.7
48.4
mici.lei
o
57.6
106.6
140.4
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
214.
ln dinamica, cheltuielile bugetare de natura ajutorului de stat alocate industriei extractive au inregistrat un trend descrescator, astfel ca, in anul 1999 cuantumul alocat se situa la circa 26% din nivelul anului 1996.
215.
ln ceea
ce priveste
evolutia
cheltuielilor
bugetare
alocate extractiei carbunelui, trendul descrescator este mai accentuat decat la nivel de industrie extractiva -
total, respectiv in anul 1999 sumele alocate reprezentau numai 20% din nivelul alocat in anul 1996.
216.
Acordarea de facilitati fiscale sau a altor ajutoare de stat de natura
renuntarii
la
venituri
din
partea
statului
in favoarea
agentilor economici
ce opereaza
in industria
extractiva
a inregistrat
un trend crescator in perioada 1997 - 1999.
Industria carbunelui practic nu a beneficiat de ajutoare de stat de natura renuntarii la venituri.
217.
Acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractiva in ansamblu si, respectiv, pentru industria carbunelui in subsidiar, necesita o analiza mai complexa privind efectele unor masuri de sprijin, atat in plan sectorial, cat si, mai ales, in plan orizontal.
Astfel, este cunoscut impactul deosebit pe care ii au industriile extractive
asupra
mediului
inconjurator,
iar
in
conditiile
economiei romanesti marcata de restrictii financiare majore, principiul conform caruia "poluatorul plateste" actioneaza cu dificultate.
ln aceste conditii, consideram ca acordarea de ajutoare de stat pentru protectia mediului se impune de la sine, iar evaluarea ajutoarelor de stat in aceste conditii, trebuie facuta in concordanta cu noile reglementari ale Uniunii Europene, dar si in concordanta cu conditiile concrete ale economiei romanesti.
De asemenea, acordarea de ajutoare cu obiectiv regional in zonele geografice preponderent miniere si nu in baza unor obiective sectoriale (deoarece restructurarea industriei extractive are efecte sociale majore in special in ceea ce priveste cresterea somajului si scaderea produsului intern brut pe locuitor) poate constitui un element suplimentar de analiza in aprecierea compatibilitatii cu un mediu concurential normal.
PARTEA
aIV-a
Ajutoarele de stat pentru transporturi si comunicatii in perioada 1996 - 1999
VOLUMUL SI TENDINTA AJUTORULUI DE STAT PENTRU TRANSPORTURI SI COMUNICATII
Specificul domeniului din punct de vedere concurential
218.
Pentru
domeniile
de
activitate
transporturi
si
comunicatii caracteristicile de baza decurg din specificul activitatilor prestatoare de servicii dintre care unele se incadreaza in categoria monopolurilor naturale.
219.
Chiar
daca
in
conditiile
tehnologice
actuale
monopolurile naturale in domeniul comunicatiilor sau transporturilor se transforma treptat in activitati ce pot face obiectul unor piete concurentiale, acest proces este in derulare si, ca atare, unele piete si activitati sunt in curs de deschidere la concurenta.
220.
Un alt element caracteristic
privind dezvoltarea
sectoarelor transporturi si comunicatii decurge din masurile luate in perioada 1996 - 1999 privind externalizarea
unor activitati, segmentarea si privatizarea totala sau partiala a agentilor economici (regii autonome si companii nationale) care operau in aceste domenii
221.
Tinand
seama
de
faptul
ca
evolutia
transporturilor
si comunicatiilor isi pune puternic amprenta atat asupra dezvoltarii economiei de piata in ansamblul sau, cat si asupra nivelului de trai al populatiei, au fost
adoptate
politici
guvernamentale
specifice
de
sprijin
in
vederea modernizarii structurale si a eficientizarii activitatii operatorilor economici.
•
Sectorul comunicatii
222.
ln perioada analizata sectorul comunicatii din Remania a suferit transformari semnificative; astfel, Compania Nationala ROMTELECOM a fost privatizata la sfarsitul anului 1998, prin preluarea de catre OTE Grecia a 35% din pachetul de actiuni.
ROMTELECOM
este unic operator pe piata in ceea ce priveste telefonia de baza si are exclusivitate pana la nivelul anului 2002 in ceea ce priveste telefonia internationala.
223.
Totodata, piata romaneasca a comunicatiilor s-a deschis la concurenta prin sistemele de telefonie mobila si serviciile cu valoare adaugata
(transmisii
de
date,
internet
etc)
care
opereaza
in
regim concurential.
224.
Politica in domeniul acordarii de ajutoare de stat pentru sectorul comunicatii a evoluat in concordanta cu modificarile intervenite atat in regimul de proprietate, cat si in ceea ce priveste deschiderea unor domenii la
concurenta.
Ca
tendinta
generala
ajutorul
de
stat
s-a
restrans semnificativ in perioada 1996 - 1999.
•
Sectorul Transporturi
225.
Dezvoltarea ramurii transporturi in Remania din punct de vedere al formei de proprietate a cunoscut importante modificari de structura, astfel incat a crescut ponderea societatilor comerciale private sau cu capital mixt (de stat si privat) avand ca obiect de activitate transportul de marturi si calatori.
ln ceea ce priveste ponderea diferitelor forme de transport (feroviar, naval, etc.) in total activitate de transport, acestea s-au mentinut relativ constante de-a lungul intregii perioade analizate, atat in ceea ce priveste transportul de marturi, cat si in ceea ce priveste transportul de calatori.
226.
Evolutia formelor de transport (feroviar, rutier, fluvial, maritim, aerian, precum si prin conducte petroliere magistrale) depinde in masura semnificativa
de evolutia
infrastructurii specifice
fiecarei
subramuri
a transporturilor in parte, precum si de dotarea existenta in ceea ce priveste mijloacele de transport propriu-zise.
ln perioada 1996 -
1999, s-a inregistrat o reducere a investitiilor pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor.
Totusi, s-a inregistrat o crestere a volumului de investitii pentru modernizarea
aeroporturilor
internationale,
precum
si
mijloacele
de transport rutier, in vederea modernizarii parcului de masini existent si eliminarii celor uzate din punct de vedere tehnic si moral.
227.
ln ceea ce priveste acordarea de sprijin de catre stat pentru transporturi,
trebuie
mentionata
existenta
unor
fluxuri
financiare
intre autoritati (Ministerul Transporturilor) si agentii economici din transportul feroviar, care s-au constituit din alocari de sume bugetare in vederea compensarii unor dezavantaje in exploatare, ca rezultat al procesului de segmentare a monopolului CFR si reorganizare a activitatilor desfasurate de catre societatile
nationale
de transport
feroviar,
marfa si calatori. Alocarea nu constituie - in acest caz - ajutor de stat, deoarece nu creeaza un
avantaj
specific
agentilor
economici
beneficiari,
ci
compenseaza operarea
pe o piata concurentiala
sub conditiile
pietei, ca urmare a impunerii de catre statul roman a anumitor conditii de operare.
Ajutoarele de stat acordate agentilor economici care opereaza in transporturi si comunicatii
228.
Sumele identificate ca ajutor de stat pentru transporturi si comunicatii in perioada 1996 -
1999 atat la nivel de sector, cat si pe subsectoarele
"comunicatii"
si "transporturi" sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 21
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi si comunicatii. Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume acordate sectorului transporturi si comunicatii
-mici.lei
-mii.Euro
542.0
140.3
1967.2
243.1
1603.2
160.5
2640.4
162.0
mici.lei
542.0
796.4
417.7
469.9
din care:
1.
total sume pentru comunicatii
-mici.lei
-% in total
-mii.Euro
118.5
222.1
221.2
297.1
21.9
11.3
13.8
11.3
30.7
27.5
22.1
18.2
mici.lei
118.5
89.9
57.6
52.9
2.
total sume pentru transporturi
-mici.lei
-% in total
-mii.Euro
423.5
1746.1
1382.0
2343.3
78.1
88.8
86.2
88.7
109.6
215.8
138.3
143.8
mici.lei
423.5
706.9
360.1
417.0
Dinamica ajutoarelor de stat pentru transporturi si comunicatii
%
100.0
173.3
114.4
115.5
%
100.0
146.9
77.1
86.7
Dinamica ajutoarelor de stat pentru comunicatii
%
100.0
89.5
72.2
59.4
%
100.0
75.9
48.6
44.6
Dinamica ajutoarelor de stat oentru transporturi:
%
100.0
196.8
126.2
131.2
%
100.0
166.9
85.0
98.5
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
229.
ln perioada analizata cuantumul ajutoarelor de stat s-a pastrat relativ constant la nivelul sectorului transporturi si comunicatii, exceptie constituind anul 1997 cand s-a inregistrat un varf in ceea ce priveste sprijinul acordat de stat acestui sector.
Astfel, daca in anii 1996, 1998 si 1999 cuantumul ajutoarelor de stat a variat intre 140 si 162 milioane Euro, respectiv 542 - 470 miliarde lei preturi comparabile 1996, in anul 1997 ajutorul de stat se situa la circa 243 milioane Euro, respectiv 796 miliarde lei preturi comparabile 1996.
230.
Pe fondul general de mentinere a nivelului ajutorului de stat acordat
transporturilor
si
comunicatiilor,
ajutoarele
de
stat
acordate sectorului comunicatii au inregistrat o scadere continua, respectiv de la 30,7 milioane Euro in 1996 la 18,2 milioane Euro in 1999, respectiv de la 118,5 miliarde lei in 1996 la 53,0 miliarde lei preturi comparabile 1996, in anul 1999. Aceasta evolutie a reflectat si impactul preluarii de catre OTE Grecia a 35% din pachetul de actiuni a ROMTELECOM SA, precum si deschiderea la concurenta a sectoarelor "telefonie mobila" si "servicii cu valoare adaugata".
231.
ln ceea
ce
priveste
evolutia
ajutoarelor
de stat
acordate sectorului transporturi, acestea se mentin la un nivel relativ ridicat, iar varful inregistrat in anul 1997 se datoreaza in totalitate sprijinului acordat acestei ramuri, care compenseaza reducerea relativa inregistrata de ajutorul de stat
acordat
sectorului
comunicatii.
Astfel
cresterea
inregistrata
de ajutoarele de stat acordate transporturilor in 1997 fata de nivelul acestora in anul 1996 a fost 66.9 %, in timp ce ajutoarele pentru comunicatii au inregistrat o scadere, in aceeasi perioada, de 24.1 %.
232.
ln dinamica,
nivelul
ajutoarelor
de stat acordate
sectorului transporturi si comunicatii a fost in scadere in perioada 1996 - 1999, astfel incat ajutoarele de stat acordate in anul 1999 acestor domenii reprezenta 86,7
%
din
nivelul
alocat
in
anul
1996,
respectiv
44.6%
in
cazul comunicatiilor si 98,5% in cazul transporturilor.
233.
Este de semnalat in acelasi timp si evolutia inregistrata de ponderea ajutoarelor de stat in valoare adaugata bruta realizata de aceste ramuri, respectiv in totalul ajutorului de stat identificat la nivelul economiei nationale, precum si de cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat angajat in aceste ramuri, astfel:
Tabel22
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi si comunicatii. Valori anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
1.
Ponderea ajutoarelor de stat acordate in:
1.1. Valoarea Adaugata Bruta realizata de transporturi si comunicatii
Total sector,
din care:
%
5.5
8.7
5.0
6.3
%
1.2
1.0
0.7
0.7
%
4.3
7.7
4.3
5.6
1.2. Total ajutor de stat identificat la nivelul economiei nationale
Total sector,
din care:
%
7.4
9.8
15.2
11.0
%
%
1.6
5.8
1.1
8.7
2.1
13.6
1.2
10.0
2. Cuantumul anual pe salariat angajat din:
Total sector,
in:
mii lei/pers. Euro/pers.
1094.9
283.4
4258.0
526.3
3643.6
364.8
7076.9
434.3
mii lei/pers.
1094.9
1723.9
949.4
1259.5
2.1. comunicatii,
in:
mii lei/pers. Euro/pers.
1221.6
316.2
2289.7
283.0
2212.0
221.4
3143.9
192.9
mii lei/pers.
1221.6
927.0
576.3
559.5
2.2. transporturi,
in:
mii lei/pers. Euro/pers.
1064.1
275.5
4783.8
591.3
4064.7
406.9
8411.0
516.2
mii lei/pers.
1064.1
1936.8
1059.1
1496.9
•
comunicatii
•
transporturi
•
comunicatii
•
transporturi
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru valoarea adaugata bruta realizata in transporturi si comunicatii au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialisti din cadrul Oficiului Concurentei impreuna cu experti din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
•
Pentru numarul mediu anual de salariati din transporturi si comunicatii au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
234.
Si din tabelul de mai sus se pot observa diferentieri privind ajutoarele de stat acordate in cele doua sectoare in aplicarea regulilor pietei concurentiale.
ln cazul comunicatiilor ajutorul de stat a scazut in mod constant, astfel
incat
cuantumul
ajutorului
de
stat
pe
salariat
in
domeniul comunicatiilor
in
anul
1999
reprezinta
numai
559,5
mii
lei
preturi comparabile
1996/persoana
angajata,
fata de 1221,6 mii lei/persoana angajata in anul 1996, respectiv circa 193 Euro/persoana in anul 1999, fata de 316 Euro/persoana in anul 1996.
235.
ln ceea ce priveste ajutoarele de stat pentru ramura transporturi, acestea s-au concretizat in cresterea de la 1064 mii lei/persoana angajata in anul 1996 (275,5 Euro/persoana) la 1496.9 mii lei/persoana preturi comparabile 1996, in anul 1999 (516.2 Euro/persoana).
236.
Astfel, la nivelul anului 1999, nivelul ajutorului de stat acordat transporturilor si comunicatiilor apare relativ scazut
in comparatie
cu ajutoarele de stat acordate in industria extractiva (1216,3 Euro/persoana) si in agricultura (604.5 Euro/persoana), dar este superior nivelului ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare (298,4 Euro/persoana), respectiv in ramura "servicii financiare" (87,3 Euro/persoana).
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT IN FUNCTIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL
237.
Pentru transporturi si comunicatii au fost alocate ajutoarele de stat in perioada 1996 -
1999 in baza atat a unor obiective orizontale (cercetare-dezvoltare, privatizare, salvare-restructurare) cat si in baza unor obiective vizand dezvoltarea sectoriala.
ln plan regional (ajutor regional), in anul 1999 au fost alocate sume pentru dezvoltarea retelei de transport de calatori in comun.
Sintetic, structura ajutoarelor de stat in functie de obiectivul principal avut in vedere la adoptarea schemei de ajutor se prezinta astfel:
Tabel23
Ajutorul
de
stat
identificat
pentru
transporturi
si
comunicatii. Structura in functie de obiectivul principal si domenii beneficiare
- in procente -
1996
1997
1998
1999
Obiective orizontale:
4.04
5.23
0.04
0.50
Cercetare - dezvoltare (subsectorul comunicatii)
0.00
0.00
0.04
0.10
Alte obiective orizontale (inclusiv salvare - restructurare)
4.04
5.23
0.00
0.39
din care pentru:
0.09
0.00
0.00
0.00
3.95
5.23
0.00
0.39
Obiective sectoriale:
din care pentru:
95.96
94.77
99.96
99.07
21.77
11.29
13.75
11.15
74.19
83.48
86.20
87.92
49.41
54.49
50.57
49.68
1.75
1.46
4.10
2.60
9.52
15.81
9.41
10.26
13.51
11.72
22.13
25.37
Obiective regionale:
o.o
o.o
o.o
0.44
Zone pentru care au fost elaborate programe
nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate (pentru transport in comun)
0.44
TOTAL
din care pentru:
100.0
100.0
100.0
100.0
21.86
11.29
13.80
11.25
78.14
88.71
86.20
88.75
64.89
61.42
58.66
55.98
2.24
7.53
4.75
2.93
12.18
17.82
10.91
11.56
20.68
13.23
25.67
29.53
•
comunicatii
•
transporturi
•
comunicatii
•
transporturi, din care pentru:
-
transport aerian
-
transport naval
-
transport feroviar
-
transport in comun
•
comunicatii
•
transporturi, din care pentru:
-
transport aerian
-
transport naval
-
transport feroviar
-
transport in comun
Obiective orizontale
238.
Ponderea obiectivelor orizontale dupa cum rezulta din tabelul ajutoarelor de stat acordate transporturilor si comunicatiilor, a fost relativ redusa in perioada analizata (circa 4% in 1996 si 5,2% in 1997, in anul 1999 reprezentand numai 0,5% din totalul ajutoarelor acordate sectorului).
239.
Furnizorii de ajutor de stat au fost Ministerul Transporturilor, Fondul Proprietatii de Stat, Ministerul Finantelor - Directia Administrarea Patrimoniului Statului.
240.
ln subsectorul
comunicatii,
s-au alocat sume pentru cercetare dezvoltare in anul 1998 si 1999 reprezentand 0,04 % respectiv
O, 1 O
% din totalul ajutorului de stat acordat transporturilor si comunicatiilor.
241.
Pentru
transporturi
au fost acordate ajutoare cu obiectiv orizontal astfel:
•
ajutoare ad-hoc in anii 1996 si 1997 reprezentand scoaterea de sub arest a unor nave apartinand flotei maritime comerciale;
•
acordarea cu titlu gratuit in anul 1999 a unor sume pentru dezvoltarea transportului in comun in Bucuresti si Timisoara.
Obiective sectoriale
242.
Acordarea de ajutoare de stat in baza unor obiective sectoriale constituie principalul suport al alocarii de sume in vederea dezvoltarii sectorului de comunicatii si transporturi. Ponderea obiectivelor sectoriale in totalul obiectivelor avute in vedere la acordarea de ajutoare de stat a reprezentat in cazul transporturilor si comunicatiilor peste 95 % din sumele alocate acestui sector.
243.
Ajutoarele pentru comunicatii vizand dezvoltarea sectoriala au variat de la circa 22 % in anul 1996 la 11% in anul 1999. ln functie de natura
lor ajutoarele
de stat acordate
subsectorului
comunicatii
sunt garantii de stat la creditele contractate de ROMTELECOM, furnizorul fiind Ministerul Finantelor.
244.
ln ceea ce priveste ajutorul de stat acordat subsectorului transporturi in baza unor obiective de dezvoltare sectoriala, acestea vizeaza in principal transportul aerian (circa 50% din total ajutoare de stat acordate transportului si comunicatiilor) dezvoltarea retelelor de transport in comun (variind de la 13,5 % in 1996 la 25,4 % in 1999 din total ajutoare pentru transporturi si comunicatii), transportul feroviar (circa 10% din total ajutoare
pentru acest domeniu) si in sfarsit circa 2
%
anual pentru transportul naval (in special transportul pe Dunare).
245.
Ajutorul de stat pentru
transport aerian
vizeaza in principal acordarea de sume pentru investitii destinate dezvoltarii si modernizarii unor aeroporturi internationale, aeroporturi teritoriale, precum si Companiei Nationale de Transporturi Aeriene TAROM SA. Sumele alocate ca ajutor de stat au reprezentat atat transferuri de la bugetul de stat pentru investitii, (altele decat finantarea infrastructurii), cheltuieli de capital, precum si rambursari de plati, dobanzi si comisioane.
Principalul furnizor a fost Ministerul Transporturilor.
246.
Dezvoltarea
retelelor
de
transport
in comun
a
presupus finantarea
retehnologizarii si
dezvoltarii
unor
societati
comerciale
de transport fluvial pe Dunare inclusiv in Delta pentru localnici si a marturilor de stricta necesitate pentru acestia, dar si pentru metroul bucurestean. Astfel de finantari s-au facut, de asemenea, prin Ministerul Transporturilor.
Totodata, a fost sustinut transportul urban in comun si de catre administratiile publice locale, prin subventionarea directa a biletelor de calatorie. ln acest din urma caz, sumele au fost incluse in cuantumul ajutoarelor de stat acordate domeniului transporturi, dar este inca necesara verificarea caracterului de ajutor de stat a sumelor alocate.
Astfel,
identificarea
existentei
unor
fluxuri
financiare,
care
au compensat pierderile inregistrate de unele companii locale de transport, ca urmare a impunerii unui nivel maximal de catre autoritatea locala pentru biletul
de
calatorie
conduce
la
concluzia
conform
careia
cuantumul ajutorului de stat identificat in acest caz a fost in realitate mai mic decat cel inregistrat efectiv.
247.
Principalii furnizori de ajutor de stat in cazul transportului in comun sunt: Ministerul Transporturilor (pentru societatile comerciale de transport fluvial si metroul bucurestean) si administratiile publice locale pentru subventionarea transportului urban de calatori. De asemenea, au fost alocate unele facilitati fiscale de catre Ministerul Finantelor - Directia de Colectare a Veniturilor Statului.
248.
Si in cazul
transportului feroviar,
principalul furnizor de ajutor de stat a fost Ministerul Transporturilor. Sumele identificate, altele decat cele
pentru
infrastructura,
au
fost
de
natura
cheltuielilor
de
capital, respectiv a rambursarilor de plati, dobanzi si comisioane sustinute financiar de catre Ministerul Transporturilor.
Mentinerea
la un nivel relativ constant
(circa
10%)
a ponderii ajutorului sectorial acordat pentru transport feroviar conduce la concluzia ca restructurarea acestui sector nu s-a realizat inca in totalitate.
249.
Ajutorul de stat acordat pentru
transport naval
consta in sprijinirea companiilor nationale ce au in administrare porturile dunarene si intretinerea la un standard corespunzator, a senalului navigabil pe Dunare si constau de regula in cheltuieli de capital pentru achizitii de utilaje necesare realizarii acestor obiective. O pondere mica revine companiilor maritime (port Constanta), respectiv sub 1,5
%
din total ajutor acordat transporturilor si comunicatiilor in anul 1999.
Principalul furnizor de ajutor de stat in acest caz este Ministerul Transporturilor.
Obiective regionale
250.
Pentru prima oara au fost identificate ca ajutoare avand obiectiv regional pentru anul 1999 alocarea unor sume privind transportul rutier de calatori.
Furnizorul ajutorului de stat in acest caz a fost Ministerul Finantelor - Directia Politici Bugetare de Dezvoltare Regionala
si Locala. Sumele alocate au reprezentat stingerea unor datorii catre bugetul Statului si s-au regasit la nivelul a 11 din cele 41 judete ale tarii. Acordarea ajutoarelor in acest caz nu a implicat statutul de zona defavorizata si ca atare sumele se regasesc in cadrul centralizatoarelor anuale la pozitia - "zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala".
GRUPAREA IN FUNCTIE DE NATURA AJUTORULUI DE STAT
251.
Principalele instrumente financiare utilizate in acordarea de ajutoare de stat pentru transporturi si comunicatii, in perioada 1996 - 1999, au fost:
•
acordarea de garantii de stat pentru credite externe;
•
acordarea de subventii, alocatii, prima, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile;
•
participarea cu capital a statului la procesul de retehnologizare sau de realizare de investitii noi.
252.
Structura in functie de natura ajutorului de stat identificat pentru transporturi si comunicatii se prezinta sintetic astfel:
Tabel 24
Ajutorul
de
stat
identificat
pentru
transporturi
si
comunicatii. Structura in functie de natura ajutorului, in Romania si Uniunea Europeana.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
A1
-
subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
17.8
15.2
48.8
51.1
A2
-
scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale (taxe vamale)
O.O
O.O
O.O
0.01
81
-
participarea cu capital a statului
4.0
24.7
22.1
15.2
C2
-
total scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor
aferente
O.O
0.1
0.6
1.5
D1
-
acordarea de garantii de stat: pentru credite externe
78.2
60.0
28.5
32.2
TOTAL
100
100
100
100
253.
Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus in perioada 1996 - 1999 a scazut ponderea ajutoarelor de stat de natura renuntarii la venituri, in favoarea cresterii ponderii alocarii cheltuielilor bugetare propriu-zise.
Conform
practicii
europene
acest
aspect
constituie
o
tendinta sanatoasa in acordarea de ajutoare de stat, permitand un control mai strict al cheltuirii fondurilor publice, pe de o parte, si a realizarii tintei propuse, pe de alta parte.
254.
Dinamica ajutoarelor de stat in functie de natura acestora, respectiv a instrumentelor financiare utilizate, se prezinta astfel:
Tabel 25
Ajutorul de stat pentru transporturi si comunicatii. Sume anuale si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Cheltuieli bugetare (A1+B1)
mici.lei
118.3
784.5
1135.7
1750.7
mii.Euro
%
30.6
100
97.0
316.6
113.7
371.2
107.4
350.8
mici.lei
%
118.3
100
317.6
268.5
295.9
250.1
311.6
263.4
2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)
mici.lei
423.7
1182.7
467.5
899.7
mii.Euro
%
109.7
100
146.2
133.3
46.8
42.7
55.2
50.3
mld. lei
%
423.7
100
478.8
113.0
121.8
28.7
160.1
37.8
din care:
2.1. prin sistemul fiscal si al asigurarilor sociale (A2+C2)
mici.lei
o
1.3
9.9
39.1
mii.Euro
mici.lei
o
o
0.2
0.5
1.0
2.6
2.4
7.0
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
255.
Desi renuntarea la venituri scade in anul 1999 la circa 38 % din nivelul existent in anul 1996, tendinta de crestere a renuntarii la venituri prin intermediul sistemului fiscal si al asigurarilor sociale, constituie un semnal de atentionare, aceasta practica fiind considerata de catre expertii Comisiei Europene ca ineficienta din punct de vedere economic si cu efect concurential negativ.
PARTEA
aV-a
Ajutoarele de stat pentru servicii financiare in perioada 1996 - 1999
CONSIDERATII PRIVIND AJUTOARELE DE STAT PENTRU SECTORUL SERVICII FINANCIARE
256.
Existenta si dezvoltarea unui sector puternic si competitiv in domeniul serviciilor financiare constituie o conditie esentiala a dezvoltarii pietei concurentiale in Remania.
257.
ln acest sens, interventia statului prin masuri de sprijin pentru sectorul "servicii financiare" poate distorsiona substantial conditiile de piata, fapt
pentru
care
in
practica
europeana
sunt
instituite
masuri
de supraveghere in mod constant si continuu.
258.
Comisia Europeana monitorizeaza strict toate operatiunile de restructurare a sectorului financiar-bancar si de asigurari, care implica, de regula, sprijin din partea statelor membre ale Uniunii Europene.
259.
ln perioada analizata au fost mai putin sprijinite alte segmente ale sectorului "servicii financiare" decat sistemul bancar, respectiv nu s-au acordat ajutoare de stat pentru societatile comerciale avand ca obiect activitati de asigurare si reasigurare.
260.
Sumele identificate ca ajutor de stat si acordate
sistemului bancar in perioada 1996 - 1999 sunt urmatoarele:
Tabel 26
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare. Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume,
in:
-mici.lei
-mii.Euro
156.8
40.6
8184.8
1011.6
121.9
12.2
98.0
6.0
mici.lei
156.8
3313.7
31.8
17.4
Dinamica ajutoarelor de
stat,
inregistrate in:
%
100.0
2491.6
30.1
14.8
%
100.0
2113.3
20.3
11.1
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
261.
ln anul 1997 sistemul bancar a primit un sprijin masiv din partea statului roman (circa 8185 miliarde lei, respectiv peste 1 miliard Euro), scopul principal declarat fiind salvarea bancilor comerciale BANCOREX si Banca Agricola. Pentru cele doua banei s-au alocat: 4500 miliarde lei pentru
BANCOREX
S.A.,
respectiv 3374.5 miliarde lei pentru Banca Agricola.
262.
Acest efort al statului a reprezentat 3.2% din Produsul Intern Brut realizat in Remania in anul 1997 si a depasit practic Valoarea Adaugata Bruta realizata in sectorul financiar-bancar cu peste 90%.
263.
BANCOREX S.A. a fost preluata in 1998 de catre Banca Comerciala Romana, iar Banca Agricola se afla in prezent intr-un proces avansat de privatizare.
264.
Tinand seama de faptul ca informatiile de care dispunem nu sunt complete in ceea ce priveste sprijinul acordat de statul roman bancilor comerciale, inclusiv prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei, nu putem face aprecieri privind dimensiunea reala a acestuia.
Totusi, mentionam ca ponderea ajutorului de stat pentru sectorul servicii financiare in total ajutor de stat identificat la nivelul economiei nationale este relativ redusa (2.1% in 1996, 1.2% in 1998 si 0.4% in 1999), exceptie constituind numai anul 1997 (peste 41% din totalul ajutorului de stat a fost alocat sectorului bancar).
ln cadrul Uniunii Europeane, ajutorul de stat pentru sectorul "servicii financiare" s-a situat in medie, anual, la 3.5% din totalul ajutoarelor de stat alocate de statele membre in perioada 1996 -1999.
Tabel27
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare. Valori anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate sectorului servicii financiare
in:
servicii financiare
%
4.8
190.4
2.2
1.3
economiei nationale
%
2.1
41.0
1.2
0.4
2. Cuantumul anual pe salariat angajat in sectorul servicii financiare,
in:
mii lei/pers Euro/pers.
2272.5
558.4
110605.4
13670.3
1603.9
160.6
1422.4
87.3
mii lei/pers
2272.5
44779.5
417.9
253.1
•
valoarea adaugata bruta realizata
de
sectorul
•
total ajutor de stat identificat
la
nivelul
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru valoarea adaugata bruta realizata de sectorul "servicii financiare" au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialisti din cadrul Oficiului Concurentei impreuna cu experti din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;
•
Pentru numarul mediu anual de salariati din sectorul "servicii financiare" au fost utilizate datele publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
265.
ln ceea ce priveste cuantumul anual pe salariat angajat in sectorul "servicii financiare", tendinta inregistrata (cu exceptia varfului din anul 1997) este de reducere continua a sumelor, astfel ca, daca la nivelul anului 1996 acestea reprezentau echivalentul a 558.4 Euro/salariat, in anul 1999 acestea s-au situat la nivel de 87.3 Euro/persoana
angajata in sectorul "servicii financiare".
Cuantumul anual pe salariat angajat in sectorul "servicii financiare" in anul 1999 s-a situat la circa 29% din cuantumul alocat pe un salariat din industria prelucratoare, la circa 14% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din agricultura, la circa 7.2% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din industria extractiva, dar reprezinta circa 20% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din transporturi si comunicatii.
INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE
266.
Structura ajutorului de stat in functie de natura ajutorului acordat sectorului "servicii financiare", se prezinta astfel:
Tabel 28
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare. Structura in functie de natura ajutorului.
- in procente -
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
o.o
o.o
o.o
3.0
A2
- scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale
o.o
o.o
o.o
0.1
B1
- participarea cu capital a statului si conversia datoriilor, din care:
o.o
96.5
o.o
0.1
O.O
O.O
96.5
O.O
O.O
O.O
O.O
0.1
C2
- amanari si/sau reesalonari ale obligatiilor
bugetare, scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
o.o
o.o
41.4
9.5
D1
- acordarea de garantii de stat credite externe
100.0
3.5
58.6
87.3
TOTAL
100.0
100.0
100.0
100.0
•
participarea cu capital a statului
•
conversia datoriilor
267.
Din datele de mai sus rezulta ca
principalul
instrument financiar utilizat pentru sprijinirea bancilor comerciale
de catre statul roman ii constituie
acordarea de garantii de stat la creditele externe
contractate de bancile romanesti.
268.
Dificultatile cu care s-a confruntat sistemul bancar romanesc in perioada 1997 - 1998 se reflecta si in utilizarea unor instrumente specifice de sprijin financiar pentru sectorul bancar cum sunt: conversia datoriilor si participarea
cu capital a statului, dar si -
in special in anul 1998 - acordarea de facilitati la plata obligatiilor fiscale in special prin reduceri, scutiri, reesalonari la plata majorarilor de intarziere si penalitatilor aferente unor datorii catre bugetul statului.
De acordarea unor facilitati la plata obligatiilor fiscale au beneficiat si agenti economici cu activitate de asigurari si reasigurari, precum si agenti
economici implicati in activitati auxiliare ale institutiilor financiare si de asigurari.
269.
Din punct de vedere a sumelor efectiv alocate anual si a dinamicii acestora grupate in functie de natura ajutorului -
cheltuiala bugetara sau renuntare la venituri in favoarea unor banei comerciale - in perioada 1996 -1999, situatia se prezinta astfel:
Tabel 29
Ajutorul de stat pentru servicii financiare. Sume anuale si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
1996
1997
1998
1999
1. Cheltuieli bugetare (A1+81)
mici.lei
mii.Euro
O.O
O.O
7874.5
973.3
O.O
O.O
3.0
0.2
mici.lei
O.O
3188.1
O.O
0.5
2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)
mici.lei mii.Euro
%
156.8
40.6
100.0
310.3
38.4
94.5
121.9
12.2
30.1
95.0
5.8
14.4
mld. lei
%
156.8
100.0
125.6
80.1
31.8
20.3
16.9
10.8
din care:
2.1. prin sistemul fiscal si al asigurarilor sociale (A2+C2)
mici.lei
O.O
O.O
50.5
9.4
mii.Euro
O.O
O.O
5.1
0.6
mici.lei
O.O
O.O
13.2
1.7
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
PARTEA a VI-a
Ajutoarele de stat pentru alte domenii in perioada 1996 - 1999
270.
Conform metodologiei in vigoare privind elaborarea Raportului anual si a modului de structurare a informatiei in cadrul centralizatoarelor anuale
a
ajutoarelor
de
stat
identificate
la
nivel
national,
nu
sunt individualizate in mod expres unele domenii ale economiei nationale.
Astfel, sunt tratate global ajutoarele de stat acordate unor agenti economici ce opereaza in sectoarele:
•
productia si distributia de energie electrica si termica;
•
constructii civile (inclusiv intretinerea si exploatarea de drumuri si poduri);
•
turism;
•
sanatate;
•
invatamant;
•
cultura si mass-media etc.
De asemenea, nu sunt abordate in mod distinct (eventual in cadrul ajutoarelor
regionale)
ajutoarele
de stat
acordate
activitatilor
ce se desfasoara in zonele libere, parcuri industriale etc, definite ca atare prin acte normative speciale.
271.
Fiecare dintre aceste domenii au un specific aparte, atat in ceea ce priveste productia propriu-zisa, cat si, mai ales, in ceea ce priveste piata concurentiala in cadrul careia se realizeaza si comercializeaza activitatile respective.
272.
Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra pietelor afectate de interventia statului prin acordarea de ajutoare de stat, se impune abordarea unora din aceste segmente ale pietei nationale, mai ales in ceea ce priveste gradul de identificare a ajutoarelor de stat acordate in perioada 1996 - 1999.
273.
Astfel, in cadrul ajutoarelor de stat identificate, se regasesc agenti
economici
beneficiari
ce
actioneaza
in
cadrul
unor
piete concurentiale, grupate sub titlul generic "alte domenii", printre care o pondere importanta o detin:
•
domenii reglementate de stat cum sunt producerea si distributia de energie electrica si termica;
•
executarea
de
servicii
publice
de
interes
general
cum
sunt: executarea de lucrari de intretinere si exploatare a drumurilor si podurilor, altele decat cele de natura investitiilor in infrastructura;
•
activitati ce pot genera disfunctionalitati pe pietele concurentiale, cum sunt cele executate intr-un regim preferential in cadrul "zonelor libere" sau "parcurilor industriale".
274.
Sintetic, sumele identificate ca ajutor de stat pentru "alte domenii" in perioada 1996 - 1999 sunt:
Tabel 30
Ajutorul de stat identificat pentru "alte domenii". Sume anuale.
UM
1996
1997
1998
1999
Total sume acordate
-mici.lei
-mii.Euro
558.6
144.6
1843.9
227.9
2738.0
274.1
7664.4
470.4
mici.lei
558.6
746.5
713.4
1364.0
din care:
1.
total sume pentru energie electrica si termica
-mici.lei
-% in total
-mii.Euro
507.9
1291.6
1410.5
2994.5
90.9
70.0
51.5
39.1
131.5
159.6
141.2
183.8
mici.lei
507.9
522.9
367.5
532.9
2.
total sume pentru intretinere si exploatare drumuri si poduri
-mici.lei
-% in total
-mii.Euro
10.0
175.2
308.9
717.8
1.8
9.5
11.3
9.4
2.6
21.7
30.9
44.1
mici.lei
10.0
70.9
80.5
127.7
3.
total sume pentru agenti economici care opereaza in "zonele libere"
-mici.lei
-% in total
-mii.Euro
O.O
0.5
O.O
7.5
O.O
0.03
O.O
0.1
O.O
0.1
O.O
0.5
mici.lei
O.O
0.2
O.O
1.3
Dinamica ajutoarelor de stat pentru "alte domenii"
%
100.0
157.6
189.5
325.3
%
100.0
133.6
127.7
244.2
Dinamica ajutoarelor de stat pentru enerir;,ie electrica si termica
%
100.0
121.4
107.4
139.8
%
100.0
103.0
72.4
104.9
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
•
Euro preturi curente
•
lei preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
275.
Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca din totalul sumelor inregistrate pentru "alte domenii", ajutoarele de stat acordate in vederea dezvoltarii sectorului energetic national, detin ponderea principala (de la circa 91 % in anul 1996 la 39 % in anul 1999).
De asemenea,
ajutoarele de stat acordate pentru intretinerea si exploatarea de drumuri si poduri detin o pondere relativ constanta de 9 - 11 %
in perioada 1997 - 1999.
276.
Acordarea de ajutoare de stat
in cadrul unor "zone libere" sau "parcuri industriale",
care constituie
o preocupare constanta
in cadrul politicilor concurentiale europene, sunt fie extrem de reduse (cazul zonelor libere), fie nu au fost acordate (cazul parcurilor industriale). Ca atare, consideram ca aceasta nu poate constitui o problema in procesul de realizare a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei,
nici pentru perioadele trecute si nici pentru prezent.
277.
ln ceea ce priveste ajutoarele de stat acordate sectorului energetic acestea se regasesc pe obiectiv sectorial, iar din punct de vedere al naturii, structura este urmatoarea:
Tabel 31
Ajutorul de stat pentru sectorul energetic. Sume anuale, structura si dinamica in functie de natura ajutorului.
UM
1996
1997
1998
1999
A1
- subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
•pondere in "sector energetic"
mici.lei
%
O.O
O.O
2.0
0.2
176.0
12.5
665.5
22.2
B1
- participarea cu capital a statului si conversia datoriilor
mici.lei
288.0
880.9
742.6
1341.6
•pondere in "sector energetic"
%
56.7
68.2
52.6
44.8
Total cheltuieli bugetare pentru sectorul energetic (A1+B1)
mici.lei
mii.Euro
%
288.0
74.6
100.0
882.9
109.1
146.4
918.6
92.0
123.3
2007.1
123.2
165.2
mici.lei
%
288.0
100.0
357.4
124.1
239.3
83.1
357.2
124.0
C2
- scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
•pondere in "sector energetic"
mici.lei
%
O.O
O.O
3.3
0.3
29.5
2.1
81.4
2.7
D1
- acordarea de garantii de stat
mici.lei
219.9
405.4
462.4
906.0
•pondere in "sector energetic"
%
43.3
31.4
32.8
30.3
2. Renuntare la venituri in favoarea sectorului energetic (C2+D1)
mici.lei
mii.Euro
%
219.9
56.9
100.0
408.7
50.5
88.7
491.9
49.2
86.5
987.4
60.6
106.4
mld. lei
%
219.9
100.0
165.5
75.2
128.2
58.3
175.7
79.9
•
preturi curente
•
preturi curente
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
•
preturi curente
•
preturi curente
•
preturi curente
•
preturi comparabile 1996
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 -
date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
278.
Mentinerea
relativ
constanta
a
ajutorului
de
stat
acordat sectorului energetic din Remania (sumele alocate in anul 1999 au crescut in termeni comparabili cu circa
5% fata de cele alocate in anul 1996) are drept cauza principala dificultatile cu care se confrunta acest sector de activitate in plin proces de reforma atat din punct de vedere tehnic, cat si administrativ.
Punerea
in
functiune
a
Unitatii
nr.1
-
Cernavoda
si continuarea
lucrarilor la Unitatea nr.2, avand ca efect producerea
de energie nuclear-electrica, pe de o parte, si procesul de restructurare a sistemului energetic national bazat pe hidro si termocentrale, pe de alta parte, au impus interventia statului in sustinerea acestui proces.
279.
Totodata,
pregatirea
procesului
de
transformare
a
Regiei Autonome Renel in companii nationale si promovarea
concurentei in domeniu, a presupus costuri materiale si sociale sensibile.
280.
Din punct de vedere a politicilor privind ajutorul de stat acordat sectorului energetic, acesta a avut ca suport - de regula - atat programe nationale de dezvoltare sectoriala, cat si programe proprii de restructurare si retehnologizare a agentilor economici beneficiari.
281.
ln anul 1999 instrumentele financiare utilizate pentru alocarea de ajutoare in sectorul energetic au constat in principal din cheltuieli bugetare (subventii si alocatii 22,2%, participarea cu capital a statului 44,8%), din garantii de stat la creditele externe contractate de agentii economici ce opereaza in sectorul energetic (30,3%) si numai in mica masura (2,7%), din facilitati fiscale de natura scutirilor sau reducerilor la plata majorarilor de intarziere.
Aceasta structura a instrumentelor financiare utilizate reflecta o politica coerenta privind dezvoltarea sectoriala, fara a induce
perturbatii intr-un mediu concurential normal.
PARTEA
aVII-a
Ajutorul de stat national global din Romania in perioada 1996 - 1999
NIVELUL SI STRUCTURA AJUTORULUI NATIONAL GLOBAL. CARACTERIZARE GENERALA
282.
ln perioada 1996 - 1999, Remania a traversat o perioada de importante modificari structurale, reflectata si de evolutia descendenta a unor
indicatori
macroeconomici,
cum
sunt
Produsul
Intern
Brut
sau productia industriala.
Astfel, s-a inregistrat o reducere a produsului intern brut care a scazut in aceasta perioada in mod constant, in termeni reali, acesta situandu-se in anul 1999 la circa 85% din nivelul anului 1996 (94% in 1997,
respectiv 88% in 1998).
ln aceeasi perioada productia industriala a scazut cu circa 15 puncte procentuale,
in
special
pe
seama
declinului
inregistrat
de
industria prelucratoare, iar in cadrul acesteia pe seama:
•
industriei metalurgice (productia anului 1999 reprezinta sub 70% din productia anului 1996);
•
industriei de masini si echipamente (productia anului 1999 reprezinta sub 65% din productia anului 1996);
•
industriei de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii (productia anului 1999, reprezinta circa 55% din productia anului 1996);
•
industriei
mijloacelor
de
transport
rutier
(productia
anului
1999 reprezinta circa 60% din productia anului 1996).
283.
Aceste evolutii, si-au pus amprenta si in ceea ce priveste modul de constituire
a bugetelor
anuale de stat, in sensul reducerii atat a veniturilor
bugetare,
cat
si
a
cheltuielilor
bugetare.
De
asemenea, necesitatea privind asigurarea unui anumit nivel al deficitului bugetar a determinat restrictii bugetare semnificative.
Astfel, in termeni reali, veniturile bugetare au scazut in anii 1997 si 1998 la circa 93% din veniturile anului 1996, iar in anul 1999 acestea s-au situat la numai 83.5% fata de aceeasi perioada.
Aceeasi
tendinta
s-a inregistrat
sI m ceea
ce priveste evolutia cheltuielilor bugetare, respectiv acestea s-au situat la circa 88.8% in anii 1997 si 1998 si la 76.8% in anul 1999 din nivelul cheltuielilor bugetare efectuate in anul 1996.
ln mod corespunzator, deficitul bugetar a scazut, in termeni reali, in mod continuu, astfel incat, in anul 1999 acesta se situa la 41,2% din deficitul bugetar inregistrat in anul 1996.
284.
ln aceste conditii masurile de ajutor de stat au inregistrat in perioada 1996 - 1999 un trend descrescator cu fluctuatii determinate de unii factori conjuncturali.
285.
Nivelul si evolutia ajutorului de stat national global in perioada 1996 - 1999 se prezinta astfel:
Tabel32
Ajutorul de stat global identificat la nivel national. Sume anuale.
EUR
UM
1996
1997
1998
1999
15
(1996-
1998)
Ajutor de stat national global,
exprimat in:
- mici.lei
7318
19962
10159
23368
- mii.Euro
1894
2467
1017
1434
93127
mici.lei
7318
8082
2647
4159
1996
Dinamica ajutorului de stat national global
inregistrat in:
%
100.0
130.2
53.7
75.7
comparabile 1996
%
100.0
110.4
36.2
56.8
Pondere in:
guvernamentale
%
6.7
7.9
2.8
4.5
1.12
%
7.2
8.6
3.1
5.0
%
21.0
26.1
8.6
15.7
2.35
•
preturi curente
•
preturi comparabile
•
mii. Euro preturi curente
•
mici.lei preturi
•
Produsul intern brut
(PIB)
•
Valoarea adaugata bruta
(VAB)
•
Cheltuieli
Sursa:
•
Pentru calculul sumelor in preturi comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii);
•
Evaluarea in Euro s-a facut tinand seama de cursul de schimb mediu anual al leului in raport cu Euro (ECU pana in decembrie 1998) comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
•
lnformatia referitoare la EUR 15 a fost preluata din al Vlll-lea Raport privind ajutorul de stat
in Uniunea Europeana si exprima nivelul mediu anual in perioada 1996 - 1998
286.
Ajutorul de stat national global a crescut semnificativ
in anul 1997
fata de anul precedent (cu 30.2% exprimat in Euro si cu 10.4% exprimat in preturi comparabile) ca urmare in special a infuziei de capital facuta de statul roman catre sistemul bancar. Acesta a reprezentat peste 40% din totalul ajutoarelor de stat acordate (8185 miliarde lei ajutoarele de stat pentru sistemul bancar, fata de 19962 miliarde lei ajutor national global la nivelul anului 1997).
ln anul 1998,
efortul statului s-a redus considerabil situandu-se la circa 36% din ajutorul national global acordat in anul 1996 si la circa 33% fata de sumele acordate ca ajutoare de stat in anul precedent, in acest an
resimtindu-se si efectele efortului financiar facut in ultima perioada a anului precedent.
Anul 1999
inregistreaza
un usor reviriment
fata de anul 1998, cuantumul ajutoarelor de stat acordate fiind superior, dar situandu-se - in termeni comparabili - la numai circa 57% din ajutorul de stat acordat in anul 1996.
287.
Desi ajutorul de stat national global a scazut in termeni reali in
perioada 1996 - 1999, totusi ponderea acestuia in produsul intern brut, in valoarea adaugata si in cheltuielile guvernamentale s-a mentinut la un nivel ridicat.
Astfel, ponderea in anul 1999, in
produsul intern brut a ajutorului national
global
a
fost
de
4.5%,
iar
la
nivelul
cheltuielilor guvernamentale s-a situat la 15.7%.
Nivelul inregistrat, in medie, in perioada 1996 -
1998, de catre
Statele membre ale Uniunii Europene,
privind ponderea ajutorului de stat national global
in produsul intern brut a fost de circa 1.1 %,
in timp ce ponderea in cheltuielile guvernamentale s-a situat la numai 2.3%.
ANALIZA PRINCIPALELOR CORELATII INTRE AJUTORUL DE STAT NATIONAL GLOBAL SI
BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT
288.
ln analiza corelatiilor dintre ajutorul de stat national global si bugetul de stat consolidat (format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si bugetele locale) s-a tinut seama de urmatoarele aspecte:
•
veniturile bugetare anuale sunt afectate, in sensul reducerii
lor, de acordarea de ajutoare de stat de natura renuntarii statului la unele venituri in favoarea unor agenti economici,
•
nivelul cheltuielilor bugetare este amplificat
de includerea la capitolele de cheltuieli ale bugetelor nationale a ajutoarelor de stat ce se constituie din sume acordate efectiv unor agenti economici.
289.
ln consecinta, analiza ajutorului national global are in vedere impactul acestuia asupra deficitului bugetar, dar -
in mod distinct -
si impactul fiecarui instrument financiar utilizat, in functie de natura sa, fie asupra veniturilor bugetare, fie asupra cheltuielilor cuprinse in buget.
290.
Sintetic, structura in functie de natura ajutorului de stat national global in corelatie cu bugetul de stat consolidat, in perioada 1996 -1999, se prezinta astfel:
Tabel33
Ajutorul de stat national global. Structura in functie de natura ajutorului si corelatia cu bugetul de stat consolidat.
Specificatie
1996
1997
1998
1999
BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT-
miliarde lei preturi curente
Venituri
29282
67467
104002
135972
Cheltuieli
34784
76489
117538
148562
Deficit
5503
9022
13536
12591
AJUTOR DE STAT-
miliarde lei preturi curente
Total,
din care de natura:
7318
19962
10159
23368
2432
6423
5104
13513
4
17
1356
2833
30
1023
81
201
5
684
1376
6454
2393
4699
2291
4025
4886
13539
5055
9855
3625
3569
3472
6420
1261
9970
1583
3435
133.0
221.3
75.1
185.6
8.3
9.5
4.9
9.9
14.0
17.7
4.3
6.6
♦
Renuntarii la venituri,
din care:
•
Scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale
•
Dobanda aferenta creditelor bugetare
•
Scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
•
Acordarea de garantii de stat
♦
Cheltuielii bugetare,
din care:
•
Subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte sume nerambursabile
•
Participarea cu capital a statului, conversia datoriilor
►
Raportul dintre ajutorul de stat si deficitul bugetar*
- %-
►
Scaderea veniturilor bugetare pe seama ajutorului de stat**
- % -
►
Cresterea cheltuielilor bugetare pe seama ajutorului de stat***
- % -
*)
Total ajutor de stal/deficit bugetar
**) Ajutor de natura renuntarii la venituri/venituri bugetare
***) Ajutor de natura cheltuielilor bugetare/cheltuieli bugetare
291.
Dupa cum rezulta din tabelul prezentat mai sus, de regula, acordarea de ajutoare de stat a depasit semnificativ nivelul deficitului bugetar (cu 33% in anul 1996, mai mult de dublu in anul 1997 si cu peste 85%, in anul 1999), exceptie constituind anul 1998 cand ajutorul national global s-a situat la 75% din deficitul bugetar.
Cu alte cuvinte, daca statul nu ar fi intervenit in economie prin masuri de natura ajutorului de stat, in anii 1996, 1997 si 1999 s-ar fi inregistrat excedent bugetar, iar in anul 1998 deficitul ar fi fost doar 25% din cel efectiv inregistrat.
292.
Aceasta situatie se datoreaza pe de o parte inregistrarii unui nivel relativ scazut al veniturilor bugetare ca urmare a renuntarii din partea statului la unele venituri cuvenite, iar pe de alta parte, nivelului relativ ridicat al cheltuielii bugetare ca urmare a alocarii unor sume sub forma de ajutoare de stat.
Astfel, in anul 1999, veniturile bugetare ar fi fost cu circa 10% mai mari in situatia colectarii de catre stat a tuturor sumelor cuvenite si deci a neacordarii unor facilitati agentilor economici, iar cheltuielile bugetare ar fi fost mai mici cu 6.6% daca nu ar fi fost alocate sume de la buget ca ajutor de stat.
293.
ln
ceea
ce
priveste
tendinta
inregistrata
de
cele
doua componente
ale ajutorului
national global (fie de natura renuntarii la venituri,
fie
de
natura
cheltuelii
bugetare
propriu-zise),
acestea inregistreaza un trend diferit.
Astfel, ponderea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare in total cheltuieli bugetare inregistreaza o tendinta semnificativa de scadere, de la 14% in 1996 si 17.7% in 1997, la 4.3% in 1998, respectiv 6.6% in 1999.
Totodata,
in aceeasi perioada,
se inregistreaza
o tendinta
de crestere a ponderii ajutoarelor de stat de natura renuntarii la venituri in totalul veniturilor bugetare, astfel incat aceasta creste de la 8.3% in 1996 la 9.9% in 1999.
294.
ln practica europeana, se considera ca modificarea structurii ajutorului de stat in favoarea renuntarii la venituri din partea statului (in special prin sistemul fiscal), conduce la accentuarea efectelor negative asupra mediului concurential, rezultate din acordarea de ajutoare de stat. Aceste ajutoare sunt mult mai greu de controlat in derulare, iar din punct de vedere al efectelor economice pe piata, de foarte multe ori, conduc la evaziune fiscala si nu la realizarea obiectivelor - tinta avuta in vedere la acordare.
295.
Modul de alocare a ajutorului de stat national global in functie de sursa de finantare se prezinta astfel:
Tabel34
Ajutorul de stat national global in functie de sursa de finantare
- in miliarde lei -
Specificatie
1996
1997
1998
1999
Ajutor de stat national global acordat prin:
prin sistemul fiscal
7318
19390.6
9755.2
20982.0
2432.3
6045.4
4915.0
11701.0
8.7
323.9
2543.9
7479.8
4885.7
13345.2
4840.2
9281.0
2. Bugetul asugurarilor sociale:
377.6
186.9
1735.1
377.6
186.9
1735.1
prin sistemul fiscal
194.0
217.3
650.9
0.3
2.6
77.1
0.3
1.6
72.3
193.7
214.7
573.8
TOTAL
prin sistemul fiscal si de asigurari sociale
7318
19962.2
10159.4
23368.0
2432.3
6423.3
5104.0
13513.2
8.7
701.0
2732.4
9287.2
4885.7
13538.9
5054.9
9854.8
1.
Bugetul de stat
•
renuntare la venituri din care:
•
cheltuieli buQetare
•
renuntare la venituri
3.
Bugete locale
•
renuntare la venituri din care:
•
cheltuieli bugetare
•
renuntare la venituri din care:
•
cheltuieli bugetare
296.
Dupa cum rezulta din tabel, principala sursa de finantare a ajutorului de stat national global o constituie bugetul de stat. ln cadrul acestuia , se manifesta pregnant tendinta de crestere a ponderii ajutoarelor de stat de natura renuntarii la venituri si in cadrul acestora a celor prin sistemul fiscal, astfel, daca in anul 1996, renuntarea la venituri reprezenta
circa 33% din ajutorul national global, iar ajutoarele de stat acordate prin sistemul fiscal erau nesemnificative, in anul 1999 renuntarea la venituri reprezenta circa 58%, din care prin intermediul sistemului fiscal, circa 40%.
297.
De
asemenea,
prin
bugetul
de
asigurari
sociale
au
fost identificate
ca
ajutoare
de stat numai acordarea
de facilitati,
nivelul ajutorului de stat acordat fiind 100% de natura renuntarii la venituri.
298.
Mentionam faptul ca, in perioada 1997-1999, urmare a cresterii autonomiei bugetelor locale, s-a inregistrat acordarea pe plan local de ajutoare de stat astfel, daca in 1997 ajutoarele de stat acordate pe plan local reprezentau 1 %
din ajutorul national global, ponderea lor a crescut la 2% in anul 1998, respectiv la 2,8% in anul 1999.
Deoarece informatiile de care dispunem privind nivelul ajutoarelor de stat acordate pe plan local in perioada 1996 - 1999 nu pot fi considerate complete, ele vor fi completate in urmatorul Raport privind ajutoarele de stat acordate in Remania.
NIVELUL SI STRUCTURA AJUTORULUI NATIONAL GLOBAL. COMPARATIE ROMANIA
-
UNIUNEA EUROPEANA.
Ajutorul de stat in Romania comparativ cu ajutorul de stat acordat in Uniunea Europeana
299.
La inceputul anului 2000, Comisia Europeana a prezentat
al V/11-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate de Statele membre ale Uniunii Europene,
Raport ce cuprinde o analiza complexa la nivelul Uniunii privind obiectivele acordarii de ajutoare de stat, instrumentele financiare utilizate in acordarea de ajutoare de stat, precum si principalele domenii beneficiare.
Analiza in cadrul celui de-al Vlll-lea Raport a avut in vedere punerea in evidenta
a dinamicii ajutoarelor de stat in perioada 1996 -
1998 comparativ cu perioada 1994 -
1996 si constituie o diagnoza asupra situatiei politicilor in domeniul ajutorului de stat, in conditii de monitorizare stricta a acestora, atat la nivel de Stat membru, cat si la nivel comunitar.
300.
Raportul privind ajutoarele de stat acordate in perioada 1996 - 1999 intocmit de Remania in calitate de tara asociata a Uniunii Europene si in proces de negociere la aderare, urmeaza in linii generale metodologia comunitara de analiza a ajutoarelor de stat.
Totusi, exista unele diferente metodologice intre cele doua modalitati de analiza. Acestea decurg, pe de o parte, din prevederile legale nationale in domeniul ajutorului de stat, armonizate cu legislatia comunitara existenta la inceputul anului 1999, si implicit cu modul de organizare a informatiei in cadrul Rapoartelor comunitare anterioare acestui ultim Raport al Comisiei Europene,
iar
pe
de
alta
parte,
acestea
sunt
datorate
specificului economiei romanesti.
Mentionam faptul ca, in cazurile in care, in cursul prezentului Raport au fost realizate comparatii Remania - Uniunea Europeana, informatia a fost prezentata in conditii comparabile, astfel incat concluziile ce rezulta sa nu fie distorsionate de continutul indicatorilor prezentati.
301.
La nivelul Uniunii Europene se manifesta disparitati sensibile intre politicile in domeniul ajutorului de stat adoptate de Statele membre, in functie de gradul de dezvoltare economica a fiecarui stat in parte, de pietele asupra carora statele decid sa intervina, precum si ca urmare a obiectivelor
nationale
specifice
de
dezvoltare
in
cadrul
national
si comunitar.
Astfel,
tarile
care
se
confrunta
cu
probleme
de
subdezvoltare regionala si care, de regula, apeleaza pentru regiunile respective la fonduri de dezvoltare structurala (fonduri de coeziune) inregistreaza si un nivel ridicat al ajutorului de stat exprimat in Euro/salariat/an.
ln aceasta categorie sunt incluse Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia, al caror nivel de dezvoltare economica, exprimata in produsul intern brut pe locuitor se situeaza sub 70% din media comunitara, dar si tari cum sunt Germania, Italia, Franta si Belgia, care desi dezvoltate din punct de vedere economic, au in componenta regiuni cu un grad de dezvoltare mult sub media nationala si care necesita abordarea unor politici coerente din punct de vedere al dezvoltarii regionale (de exemplu: in Germania - landurile din est, in Italia - Sicilia etc.).
302.
Situatia comparativa intre ajutorul de stat acordat in Remania anual in peroada 1996 -
1999, exprimat in preturi curente, si nivelul ajutorului de stat acordat anual de statele membre ale Uniunii Europene in perioada 1996 - 1998 (exprimat in preturi 1997), se situeaza astfel:
Tabel
35
Ajutorul de stat global (fara agricultura) identificat la nivel national. Situatia comparativa intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene.
Milioane Euro
Euro/ locuitor/an
Euro/ salariat/an
A. EUR
15,
anual, in perioada
1996 -1998,
din care:
79787
214
526
Austria
1186
147
353
Belgia
2532
249
677
Danemarca
1356
257
513
Germania
26808
327
786
Grecia
1306
125
334
Spania
4709
120
318
Finlanda
500
97
248
Franta
13887
237
618
Irlanda
688
188
497
Italia
15853
276
712
Luxemburg
78
188
343
Olanda
1963
126
349
Portugalia
1471
148
323
Suedia
1570
178
388
Marea Britanie
5881
100
223
B.
Romania
in anii:
1996
1117
49
188
1997
2026
90
362
1998
935
42
174
1999
1321
59
278
Sursa:
•
lnformatia referitoare la EUR 15 a fost preluata din al Vlll-lea Raport privind ajutorul de stat in Uniunea Europeana si exprima nivelul mediu anual in perioada 1996-1998
303.
Comparatia intre ajutoarele de stat acordate in statele membre ale Uniunii Europene si Remania nu cuprinde ajutorul de stat pentru agricultura, care conform practicii europene este analizat distinct.
ln conditiile in care se ia in calcul si ajutorul de stat pentru agricultura, la nivelul mediei comunitare acesta creste pe locuitor de la 214 Euro/an la circa 250 Euro/an, iar pe salariat de la 526 Euro/an la circa 615 Euro/an (cu peste 16%), in timp ce in Remania includerea ajutorului de stat pentru agricultura la nivelul anului 1999 conduce la o crestere de circa 8.5%, respectiv de la 59 Euro/locuitor/an la 64 Euro/locuitor/an si de la 278 Euro/salariat/an la 302 Euro/salariat/an.
304.
Diferenta
dintre
ajutorul
de
stat
pe
locuitor
in
Remania comparativ cu Uniunea Europeana este mai accentuata decat in cazul ajutorului de stat pe un salariat. Aceasta se datoreaza si nivelului mai ridicat al somajului in Remania, iar raportarea ajutorului de stat la o baza mai mica (ponderea salariatilor in total populatie fiind mai mica in Remania) conduce la o aparenta apropiere a nivelelor ajutorului de stat pe salariat intre Remania si Uniunea Europeana.
Structura ajutorului national global in functie de obiectivul principal in Romania si Uniunea Europeana
305.
Structura ajutorului national global in Remania in functie de obiectivul principal al acordarii acestuia este sensibil diferita de structura europeana.
ln Remania,
strategiile nationale de dezvoltare macroeconomica pana la nivelul anului 1998 au fost structurate in principal in profil sectorial, chiar daca se aveau in vedere fie dezvoltarea regionala, fie dezvoltarea pe obiective orizontale.
De regula, obiectivele orizontale erau abordate ca instrumente prin care se realizeaza dezvoltarea sectoriala, iar tinand seama ca unele zone ale tarii erau dependente de un singur sector de activitate, dezvoltarea sectorului respectiv conducea practic la supravietuirea sau dezvoltarea economica a zonei.
ln consecinta de foarte multe ori, desi se urmarea in fapt dezvoltarea regionala
sau
dezvoltarea
pe
obiective
orizontale
(dezvoltarea
de intreprinderi
mici si mijlocii,
promovarea
cercetarii nationale,
protectia mediului, pregatire profesionala si combaterea somajului etc.), acestea erau subsumate unui obiectiv de dezvoltare sectoriala.
306.
Considerentele de mai sus se reflecta in evolutia structurii ajutorului de stat acordat de Remania in functie de obiectivul principal, si
fac ca disparitatile intre structura nationala si structura europeana a ajutorului de stat sa fie semnificative, astfel:
Tabel36
Ajutorul de stat national global in functie de obiectivul principal, in Romania si Uniunea Europeana.
- in procente -
Obiectivul principal al acordarii
Romania
EUR
15
1996
1997
1998
1999
41.1
17.9
8.1
7.9
14.3
0.3
Obiective orizontale:
din care
- lnvestitii generale
8.7
6.1
28.4
41.6
14.6
0.1
0.2
0.7
4.0
0.1
0.1
0.1
0.7
0.1
0.1
0.1
0.8
3.1
0.6
0.9
1.5
1.0
8.5
5.9
28.0
40.0
2.9
12.8
9.7
Obiective sectoriale:
50.3
76.1
63.5
46.9
50.6
1.3
2.0
0.3
1.7
5.8
8.7
13.6
10.0
34.6
7.6
1.6
3.1
2.3
6.0
3.4
1.6
3.4
1.7
1.8
31.2
23.2
41.0
30.5
2.7
2.1
41.0
1.2
0.4
3.5
Obiective regionale:
o.o
o.o
o.o
3.7
20.2
programe nationale de dezvoltare regia-
3.2
3.8
nala, altele decat zonele defavorizate
0.5
16.3
TOTAL
100
100
100
100
100
•
Agricultura
•
Silvicultura, piscicultura
•
Cercetare - Dezvoltare
•
Mediul inconjurator
•
Intreprinderi mici si mijlocii
•
Comert
•
Economisirea energiei
•
Combaterea somajului
•
Pregatira profesionala Alte obiective orizontale
•
Otel
•
Constructii navale
•
Transporturi
•
Carbune:
-
ajutoare pentru productia curenta
-
alte ajutoare
•
Alte sectoare
•
Servicii financiare
•
Zone pentru care au fost elaborate
•
Zone defavorizate
Sursa:
•
lnformatia referitoare la EUR 15 a fost preluata din al Vlll-lea Raport privind ajutorul de stat
in Uniunea Europeana si exprima nivelul mediu anual in perioada 1996-1998
307.
ln anul 1999 pot fi identificate pentru prima data ajutoarele de stat acordate avand ca obiectiv principal un obiectiv regional, indiferent daca
este
vorba
de
ajutoare
pentru
zone
defavorizate
sau
despre programe nationale de dezvoltare regionala.
308.
Totusi, in cazul Romaniei ajutoarele acordate in baza unui obiectiv regional au pondere mica in ajutorul national global, de numai 3.7% fata de media comunitara de 20.2%.
309.
Acordarea de ajutoare de stat in baza unor obiective orizontale, identificate ca obiectiv principal, a crescut ca pondere in ajutorul national global de la
8.7% in anul 1996, la 41.6% in anul 1999, in Uniunea Europeana situandu-se la 14.6%.
31O.
Structura ajutoarelor de stat acordate in baza unor obiective orizontale
prezinta
diferente
sensibile
intre
Remania
si
Uniunea Europeana.
Astfel, la nivelul anului 1999, ajutoarele de stat acordate in Remania pentru cercetare - dezvoltare reprezentau numai O.7% din ajutorul national global, in timp ce sumele alocate la nivel european in total ajutor de
stat
reprezentau circa 4%.
ln mod similar, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii reprezenta in Remania 0.8%, in timp ce in Uniunea Europeana era de 3.1%, iar in ceea ce priveste combaterea somajului si pregatirea profesionala pentru care in Uniunea Europeana s-a alocat circa 2.5% din total ajutor de stat, in Remania nu au fost identificate sume alocate -
in principal -
in baza acestor obiective-tinta.
311.
ln cadrul obiectivelor orizontale, pozitia "alte obiective" detine o pondere semnificativa, 40% din total ajutor national global, respectiv 96% din obiectivele orizontale. ln Uniunea Europeana acordarea de ajutor de stat in cadrul pozitiei de "alte obiective" detine o pondere in total ajutor de stat de circa 2.9%.
ln aceasta grupa se regasesc "investitiile generale" subsumate de regula proceselor de restructurare macroeconomica (circa 25% din grupa), precum si obiective cum sunt: ajutoare pentru salvare -
restructurare, cresterea atractivitatii la privatizare etc.
Ponderea relativ mare in ajutorul national global a ajutoarelor de stat acordate pentru salvare - restructurare (de regula din categoria ajutoarelor de operare) constituie un element atipic pentru o economie de piata sanatoasa si, ca atare, reducerea acestor ajutoare poate constitui un argument in procesul de realizare a acquis-ului comunitar.
312.
ln ceea ce priveste acordarea de ajutoare de stat in baza unor obiective sectoriale, acestea se situeaza din punct de vedere al structurii ajutorului national global la nivelul ponderii ajutoarelor acordate in baza
unor obiective sectoriale in Uniunea Europeana (46.9% in anul 1999 in Remania, fata de 50.6% in perioada 1996 - 1998 in Uniunea Europeana).
Totusi, din punct de vedere al structurii obiectivelor sectoriale in baza carora au fost acordate ajutoare de stat, se manifesta diferente ca umare si a
diferentelor
metodologice
de
grupare
in
cadrul
acestui
capitol
a ajutoarelor de stat.
Astfel, in Uniunea Europeana in "alte sectoare" se regasesc, de regula, numai alte sectoare ale industriei prelucratoare, (la care pentru comparabilitate in cadrul prezentului Raport s-au inclus ajutoare pentru turism, mass-media si cultura), in Remania, ponderea principala o detin in cadrul acestui capitol ajutoarele
pentru sectorul energetic,
precum si ajutorul pentru industria extractiva, alta decat industria carbunelui.
Ca atare, tinand seama de structura economiei romanesti si de modul de structurare a informatiei privind ajutorul de stat la nivel comunitar, acest capitol al ajutoarelor de stat acordate pe obiective sectoriale va continua sa detina o pondere semnificativa in cadrul ajutorului national global.
313.
Diferentele
de structura
intre
ajutorul
sectorial
acordat
in Uniunea Europeana si ajutorul sectorial acordat in Remania decurg din insasi structura diferita a economiilor nationale a Statelor membre ale Uniunii Europene si economia romaneasca.
Pentru Remania un aspect pozitiv, din punct de vedere al practicii europene in domeniul ajutorului de stat, ii constituie scaderea semnificativa a ajutoarelor de stat pentru industria extractiva a carbunelui si in special a celor de natura ajutorului de operare. Astfel, daca in 1996 ajutorul de operare acordat industriei carbunelui se situa la 7.6% din ajutorul national global, in anul 1999 acesta reprezenta numai 2.3%, fata de 6% cat reprezenta in total ajutor de stat la nivel comunitar.
314.
De asemenea,
mentionam faptul ca Remania
nu acorda ajutoare de stat pentru constructiile navale, iar ajutorul pentru serviciile financiare detine o pondere foarte mica (0.4% din ajutorul national global in anul 1999), fata de 2.7% cat reprezinta acest ajutor in cadrul Uniunii Europene.
315.
O mentiune speciala se impune referitor la ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru siderurgie (2% din ajutorul national global in Remania, fata de 0.3% in Uniunea Europeana) si in ceea ce priveste ajutorul pentru transporturi care se situeaza la 10% din ajutorul national global in Remania, fata de 34.5% cat reprezinta acest ajutor in Uniunea Europeana.
Structura ajutorului national global in functie de natura ajutorului de stat in Romania si Uniunea Europeana
316.
Analiza dinamicii ajutorului national global si, in cadrul acestuia, a instrumentelor financiare utilizate in acordarea de ajutoare de stat, precum si compararea structurii ajutorului de stat (in functie de natura) cu structura
instrumentelor financiare
utilizate pe plan comunitar,
pun in evidenta disjunctia dintre politicile si metodele de acordare a ajutoarelor de stat in Remania fata de cele adoptate in plan european.
Sintetic, evolutia structurii in functie de natura ajutorului de stat in functie de natura sa in Remania si Uniunea Europeana, se prezinta astfel:
Tabel37
Ajutorul de stat national global. Structura in functie de natura ajutorului si corelatia cu nivelul din Uniunea Europeana.
- in procente -
Specificatie
1996
1997
1998
1999
EUR15
(1996-1998
Ajutor de stat national global,
din care de natura:
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
33.2
32.2
50.2
57.8
15.17
0.05
0.1
13.3
12.1
9.54
0.4
5.1
0.8
0.9
4.17
0.07
3.4
13.5
27.6
0.30
32.7
23.5
22.6
17.2
1.16
66.8
67.8
49.8
42.2
84.83
sume nerambursabile
49.6
17.9
34.2
27.5
79.05
17.2
49.9
15.6
14.7
5.78
♦
Renuntarii la venituri,
din care:
•
Scutiri si reduceri la plata obligatiilor fiscale
•
Dobanda aferenta creditelor bugetare
•
Scutiri si reduceri la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente
•
Acordarea de qarantii de stat
♦
Cheltuielii bugetare,
din care:
•
Subventii, alocatii, prime, dobanda subventionata, alte
•
Participarea cu capital a statului, conversia datoriilor
Sursa:
•
lnformatia referitoare la EUR 15 a fost preluata din al Vlll-lea Raport privind ajutorul de stat in Uniunea Europeana si exprima nivelul mediu anual in perioada 1996-1998
317.
Elementul cel mai pregnant care rezulta din tabelul prezentat mai sus ii constituie cresterea ponderii ajutoarelor
de stat de natura renuntarii la venituri si in cadrul acestora a celor prin intermediul sistemului fiscal si de asigurari sociale comparativ cu nivelul acestei categorii de ajutoare in total ajutor de stat acordat in Uniunea Europeana.
318.
Astfel, in Remania ponderea
ajutoarelor
de stat de natura renuntarii la venituri in ajutorul national global a crescut de la 33.2% in anul 1996 (0.1% prin sistemul fiscal si de asigurari sociale) la 57.8% in anul 1999 (39.7% prin sistemul fiscal si de asigurari sociale).
ln Uniunea Europeana ajutoarele de stat de natura renuntarii la venituri au reprezentat in perioada 1996 - 1998 15.2% (9.8% prin sistemul fiscal si de asigurari sociale).
319.
ln ceea ce priveste ponderea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor
bugetare,
acestea
au
inregistrat
un
trend
descrescator, situandu-se in anul 1999 la 42.2% din ajutorul national global, fata de 94.8% cat reprezentau acest tip de ajutoare in totalul ajutoarelor de stat acordate in cadrul Uniunii Europene.
320.
Mentionam
ca
ajutoarele
de stat
de natura
subventiilor, alocatiilor, primelor, dobanzilor subventionate, a altor sume nerambursabile detin
o
pondere
de circa
65%
in
Remania
comparativ
cu Uniunea Europeana
unde ponderea acestora a fost de circa 93%, in timp ce participarea cu capital a statului, respectiv conversia datoriilor, reprezinta in Remania 35% din ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare, comparativ cu Uniunea Europeana, unde acestea detin numai 7%.
Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat
321.
Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat in Romania, sunt urmatoarele:
Tabel38
Ajutorul de stat national global. Structura pe domenii beneficiare de ajutor de stat si corelatia cu nivelul din Uniunea Europeana.
Specificatie
UM
1996
1997
1998
1999
EUR15
(1996-
1998)
Ajutor de stat national
mici.lei
7318
19962
10159
23368
global
mii.Euro
1894
2467
1017
1434
93127
din care pentru:
%
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
mici.lei mii.Euro
%
1487
385
20.3
2657
328
13.3
2782
279
27.4
8071
495
34.5
32639
35.0
mici.lei mii.Euro
3005
778
3569
441
823
82
1838
113
13339
%
41.1
17.9
8.1
7.9
14.3
mici.lei
807
629
661
915
mii.Euro
209
56
7227
78
66
%
11.0
3.2
6.5
3.9
7.8
mici.lei
424
1746
1382
2343
mii.Euro
32193
110
216
138
144
%
5.8
8.7
13.6
10.0
34.6
mici.lei mii.Euro
%
157
41
8185
1012
122
12
98
6
3283
2.1
41.0
1.2
0.4
3.5
mici.lei mii.Euro
%
1438
371
19.7
3176
392
15.9
4389
440
43.2
10103
620
43.3
4446
4.8
•
Industria prelucratoare
•
Agricultura
•
Industria carbunelui
•
Transporturi
•
Servicii financiare
•
Alte ramuri beneficiare
322.
Tabelul de mai sus pune in evidenta atat ponderea in ajutorul national global a ajutoarelor
de stat primite de principalele sectoare
beneficiare, precum si corelatia intre politicile nationale, in ceea ce priveste acordarea de ajutoare de stat pe domenii si cele existente in cadrul Uniunii Europene.
323.
Din analiza tabelului 38 rezulta scaderea drastica a ponderii agriculturii in ajutorul national global de la 41.1% in 1996 la 7.1% in 1999, media europeana situandu-se la 14.3%.
324.
ln ceea ce priveste principalul domeniu beneficiar de ajutoare de stat, respectiv "industria prelucratoare", ponderea acestuia in total ajutor national global a crescut in perioada 1996 - 1999, astfel incat in anul 1999 se situeaza practic la nivelul ponderii pe care o detine acest domeniu in politicile de ajutor de stat la nivelul Uniunii Europene.
CONCLUZII
325.
Abordarea
ajutorului
de
stat,
ca
parte
a
practicilor anticoncurentiale, detine un rol deosebit de important in contextul revigorarii si dezvoltarii pietei concurentiale nationale si al implementarii acquis-ului comunitar -conditie a integrarii Romaniei in structurile europene.
326.
Necesitatea monitorizarii masurilor de natura ajutorului de stat, atat din punct de vedere al efectelor pe care acestea le pot induce asupra mediului de afaceri si, implicit asupra mecanismelor concurentiale, cat si din punct de vedere al realizarii obiectivelor strategice de dezvoltare a Romaniei, a condus la adoptarea legislatiei specifice in domeniu, precum si la crearea cadrului institutional necesar aplicarii acesteia.
327.
Practica europeana a impus necesitatea asigurarii transparentei in
domeniul
ajutorului
de
stat,
unul
din
principalele
instrumente constituindu-l "Raportul privind ajutoarele de stat " elaborat anual atat la nivel de stat membru sau asociat, cat si la nivel comunitar.
ln conformitate cu Acordul de asociere si cu Legea nr.143/1999 privind
ajutorul de stat, Remania
s-a angajat
sa intocmeasca
anual inventarul ajutoarelor de stat si, pe aceasta baza, Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate.
Procedurile propriu-zise de inventariere si monitorizare a ajutoarelor de stat au fost reglementate - in functie de competentele instituite de lege
-
fie prin hotarare guvernamentala, fie prin regulamente ale Consiliului Concurentei.
328.
Raportul privind ajutoarele de stat acordate de Remania in perioada 1996 -
1999 este primul document de acest fel intocmit de Remania in aplicarea legislatiei nationale privind ajutorul de stat.
Raportul este intocmit conform prevederilor legale de catre Oficiul Concurentei, organ de specialitate guvernamental in domeniul concurentei si care, in prezent, este institutie cu personalitate juridica subordonata Ministerului Finantelor Publice.
329.
"Raportul privind ajutoarele de stat acordate de Romania in perioada 1996
-
1999"
a fost conceput nu numai ca o sinteza privind politicile in domeniul ajutorului de stat in perioada ce acopera intervalul dintre adoptarea Legii concurentei nr. 21/1996 si intrarea in vigoare la
1 ianuarie 2000 a Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, ci si ca un indrumar din punct de vedere conceptual asupra problematicii ajutorului de stat.
Astfel, in Raport sunt clarificate o serie de concepte specifice modului de abordare a ajutoarelor de stat in cadrul programelor guvernamentale de dezvoltare
macroeconomica,
precum
si
unele
abordari
metodologice privind concordanta dintre programele bugetare si politicile in domeniul ajutorului de stat.
330.
ln
perspectiva
elaborarii
bugetului
general
consolidat
al Romaniei
pe
baza
de
programe
de
dezvoltare
macroeconomica, cuantificarea ajutoarelor de stat - operationale in perioade anterioare - si analiza acestora in functie de obiectivele avute in vedere la acordare, de domeniile (pietele) afectate si de instrumentele financiare utilizate vor putea constitui elemente de fundamentare suplimentare, precum si baza
de evaluare
a
efectelor
economice
induse
de
masurile
guvernamentale prevazute in buget.
331.
Principalele concluzii care s-au desprins in procesul de intocmire si realizare a
inventarului ajutoarelor de stat acordate de Remania in peroada 1996 - 1999, precum si de elaborare a
Raportului
constau in :
•
necesitatea
armonizarii
legislatiei
nationale
existente
in domeniul ajutorului de stat cu reglementarile in domeniu adoptate de Uniunea Europeana, ulterior Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat;
•
necesitatea
respectarii
cu strictete a prevederilor
legale in domeniul ajutorului de stat: pe de o parte in ceea ce priveste notificarea catre Consiliul Concurentei a actelor normative prin care sunt adoptate noi scheme de ajutor de stat si ajutoare individuale sau se modifica cele existente; pe de alta parte, si in ceea ce priveste raportarea catre Oficiul Concurentei, complet si la timp, a ajutoarelor de stat acordate, de catre toti
furnizorii
de
ajutoare
de
stat,
indiferent
daca
sunt
autoritati
care administreaza
direct
fonduri
publice
sau
mijlocesc
numai
alocarea acestora;
•
promovarea in perioada urmatoare a politicilor de ajutor de stat in stransa corelare cu programele nationale de dezvoltare economica (generale, sectoriale si in plan regional) precum si cu politicile bugetare.
Masurile de natura ajutorului de stat prevazute in bugetul de stat vor trebui autorizate
din punct de vedere concurential
de catre Consiliul Concurentei
(anterior
includerii
lor
in
buget)
in
vederea
determinarii compatibilitatii
acestor
masuri
cu
regulile
in
domeniu,
prevazute
de legislatia romana - armonizata cu cea comunitara;
•
identificarea, din punct de vedere al eficientei utilizarii fondurilor publice a instrumentelor financiare adecvate, inca din faza de proiect, privind adoptarea celor mai eficiente scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale;
•
eliminarea pe cat posibil a ajutorului de operare, care imbraca de cele mai multe ori forma facilitatilor fiscale cu efecte economice pe piata greu de dimensionat si care de cele mai multe ori conduc la evaziune fiscala si nu la dezvoltare economica sanatoasa;
•
necesitatea identificarii obiectivului-tinta (obiectiv principal) avut in vedere la adoptarea de noi scheme de ajutor de stat sau la modificarea celor existente si mentionarea acestuia in actul normativ prin care sunt initiate;
•
subsumarea acordarii de ajutoare de
stat
in principal unor obiective care pot fi considerate compatibile cu un mediu concurential normal, cum sunt: dezvoltarea regionala, protectia mediului, cercetare - dezvoltare, pregatire profesionala si combaterea somajului, rationalizarea consumului energetic etc., indiferent
de domeniul in care actioneaza agentul economic beneficiar;
•
necesitatea restrangerii ariei masurilor de ajutor de stat care au ca obiectiv principal al acordarii dezvoltarea unor sectoare sensibile din punct de vedere concurential, atat pe plan national cat si pe plan european, tinand cont si de necesitatile de remodelare a economiei romanesti. ln aceasta
categorie
a
sectoarelor
sensibile
se
pot
incadra
in
special ajutoarele de operare pentru siderurgie,
constructiile
navale, extractia carbunelui,
transporturi
aeriene
si
rutiere,
productia
de
automobile, productia de fire si fibre sintetice etc.;
332.
Raportul privind ajutoarele de stat acordate de Romania in perioada 1996 - 1999 se constituie intr-o diagnoza post-factum asupra politicilor guvernamentale in domeniu.
Procesul de monitorizare propriu-zis a ajutoarelor de stat are in vedere supravegherea modului de derulare a schemelor de ajutor de stat existente, aspectele concrete de alocare de ajutoare de stat, precum si identificarea efectelor economice induse de masurile de ajutor de stat adoptate, inclusiv concordanta dintre acestea si obiectivele strategice care au stat la baza adoptarii masurilor respective.
Conform legii, Oficiul Concurentei va intocmi anual un Raport specific privind activitatea de supraveghere si control a ajutoarelor de stat in derulare. Concluziile acestui raport se vor constitui parte in urmatoarele
Rapoarte anuale
privind ajutoarele de stat acordate de Romania.
ANEXA
Nr.
1
A
N
E
X
Ă
S
T
A
T
I
S
T
I
C
Ă
119
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Situații
centralizatoare
privind
ajutoarele
de
stat
acordate
în
România
în
perioada
1996-1999
120
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Sectoare
I
Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat
pentru industria prelucratoare
A1
A2
81
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
557325,4
45486,4
500,5
2,4
174531,6
777846,2
41,06
0,00
1.2.
Silvicultura, piscicultura
77,7
77,7
0,00
0,00
2.1.
Obiective orizontale
167,8
999,2
152090,5
7199,6
1225,2
2548,9
164231,1
8,67
151442,1
39,35
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
1685,8
1685,8
0,09
1685,8
0,44
2.1.2.
Mediul inconjurator
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
144,3
880,0
1024,3
0,05
188,2
0,05
2.1.4.
Comert
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
119,2
119,2
0,01
104,1
0,03
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
23,5
0,0
150404,7
7199,6
1225,2
2548,9
161401,8
8,52
149464,0
38,84
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
concurential)
380907,0
0,0
128719,1
0,0
8,5
442629,6
952264,3
50,27
233410,9
60,65
2.2.1.
Otel
O,1
556,6
0,3
557,0
0,03
557,0
0,14
2.2.2.
Constructii navale
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
24964,3
8,3
112286,6
137259,2
7,25
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
144133,2
144133,2
7,61
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
33806,5
31071,0
64877,4
3,42
2.2.5.
Alte sectoare
178003,0
97091,6
289758,0
564852,5
29,82
232854,0
60,50
2.2.6.
Servicii financiare
40585,1
40585,1
2,14
3.
Ajutoare regionale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,00
0,00
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
regionala, altele decat zonele
3.2.
Zone defavorizate
TOTAL
938400,1
999,197
326373,6
7700,1
1236,09
619710,1
1894419,2
100,00
în%
49,53
0,05
17,23
0,41
0,07
32,71
100,00
Ajutoare totale in industria prelucratoare
104,7
207,1
142620,9
7196,7
909,0
233814,8
384853,0
20,32
384853,0
în%
0,03
0,05
37,06
1,87
0,24
60,75
100,00
A - jutorul de stat acordat in Romania in anul 1996
- mii Euro -
121
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1997
în milioane lei
Sectoare
I
Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat
pentru industria prelucratoare
A1
A2
81
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
1599143,1
21,4
240186,0
956145,0
18029,5
755444,0
3568969,0
17,9
0,00
1.2.
Silvicultura, piscicultura
2.1.
Obiective orizontale
158741,3
17569,2
292443,5
66346,2
663657,8
11356,0
1210114,0
6,1
585401,6
22,03
2.1.1.
Cercetare-dezvoItare
529,5
408,2
937,7
0,0
937,7
0,04
2.1.2.
Mediul inconjurator
12500,0
12500,0
12500,0
0,47
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
706,3
16553,6
17259,9
O,1
2192,8
0,08
2.1.4.
Comert
458,0
458,0
0,0
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
370,7
370,7
0,0
370,7
0,01
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
145005,5
644,9
291985,5
66346,2
663249,6
11356,0
1178587,7
5,9
569400,4
21,43
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
concurential)
1811184,5
0,0
9437156,7
0,0
2477,9
3932299,0
15183118,1
76,1
2071410,0
77,97
2.2.1.
Otel
39,9
3400,0
79,8
3519,7
0,0
3519,7
0,13
2.2.2.
Constructii navale
300,0
300,0
0,0
300,0
0,01
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
457655,1
389089,0
1277,7
1191405,0
2039426,8
10,2
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
317796,5
317796,5
1,6
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
182787,6
127836,4
986,0
311610,0
1,6
2.2.5.
Alte sectoare
852905,4
1042031,3
134,4
2430572,0
4325643, 1
21,7
2067590,3
77,82
2.2.6.
Servicii financiare
7874500,0
310322,0
8184822,0
41,0
3.
Ajutoare regionale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,00
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
reaionala altele decat zonele defavorizate
3.2.
Zone defavorizate
TOTAL
3569068,9
17590,6
9969786,2
1022491,2
684165,2
4699099,0
19962201, 1
100,0
în%
17,9
O,1
49,9
5,1
3,4
23,5
100,0
Ajutoare totale in industria prelucratoare
26237,7
2637,6
184942,1
66331,1
346124,1
2030539,0
2656811,6
13,3
2656811,6
în%
0,99
0,10
6,96
2,50
13,03
76,43
100,0
122
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Sectoare/ Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
AJutor de stat
pentru industria prelucratoare
A1
A2
B1
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
197646,6
2,6
29685,9
118175,1
2228,4
93369,4
441107,9
17,88
0,00
1.2.
Silvicultură, piscicultura
2.1.
Obiective orizontale
19619,7
2171,5
36144,7
8200,1
82025,0
1403,5
149564,5
6,06
72352,9
22,03
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
65,4
50,5
115,9
0,00
115,9
0,04
2.1.2.
Mediul inconjurator
1544,9
1544,9
0,06
1544,9
0,47
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
87,3
2045,9
2133,2
0,09
271,0
0,08
2.1.4.
Comert
56,6
56,6
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
45,8
45,8
45,8
0,01
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
17922,0
79,7
36088,0
8200,1
81974,6
1403,5
145667,9
5,90
70375,2
21,43
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
l"'nnl"'11r0nti<:>I\
223854,0
0,0
1166388,6
0,0
306,3
486013,8
1876562,6
76,06
256016,6
77,97
2.2.1.
Otel
4,9
420,2
9,9
435,0
0,02
435,0
0,13
2.2.2.
Constructii navale
37,1
37,1
37,1
0,01
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
56564,0
48089,6
157,9
147252,1
252063,6
10,22
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
39278,2
39278,2
1,59
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
22591,7
15800,0
121,9
38513,5
1,56
2.2.5.
Alte sectoare
105415,1
128790,2
16,6
300407,4
534629,3
21,67
255544,5
77,82
2.2.6.
Servicii financiare
973251,5
38354,4
1011605,8
41,00
3.
Ajutoare regionale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,00
0,0
0,00
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
regionala, altele decat zonele defavorizate
3.2.
Zone defavorizate
TOTAL
441120,3
2174,1
1232219,1
126375,1
84559,6
580786,7
2467235,0
100,00
în%
17,88
0,09
49,94
5,12
3,43
23,54
100,00
Ajutoare totale in industria prelucratoare
3242,9
326,0
22858,0
8198,2
42779,3
250965,2
328369,5
13,31
328369,5
în%
0,99
O,1O
6,96
2,50
13,03
76,43
100,00
A - jutorul de stat acordat in Romania in anul 1997
- mii Euro -
123
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
A - jutorul de stat acordat in Romania in anul 1998
in milioane lei
Sectoare / Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat
pentru industria orelucratoare
A1
A2
81
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
733971,2
52668,6
22695,8
13491,1
822826,7
8,1
0,00
1.2.
Silvicultură, piscicultură
2.1.
Obiective orizontale
173314,8
1322823,4
36753,7
28521,1
1237236,2
84838,1
2883487,3
28,4
1623025,5
58,34
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
9948,8
5790,0
939,3
700,9
17379,0
0,2
12151,9
0,44
2.1.2.
Mediul inconjurator
15000,0
15000,0
O,1
15000,0
0,54
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
570,4
7716,3
8286,7
O,1
1213,8
0,04
2.1.4.
Comert
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
1301808,8
1301808,8
12,8
726640,9
26,12
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
157744,4
3349,5
30963,7
28521,1
1236296,9
84137,2
1541012,8
15,2
868018,9
31,20
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
concurential)
2565108,7
33282,1
1545790,7
0,0
116358,7
2192515,2
6453055,4
63,5
1159210,1
41,66
2.2.1.
Otel
8,4
3735,7
49174,3
74566,8
127485,2
1,3
127485,2
4,58
2.2.2.
Constructii navale
2000,0
2170,0
4170,0
0,0
4170,0
0,15
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
1075028,2
353578,8
9889,8
472898,9
1911395,7
18,8
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
318264,2
318264,2
3,1
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
162088,7
175418,5
4089,7
1332,3
342929,2
3,4
2.2.5.
Alte sectoare
1009719,2
33282,1
1011057,7
549,9
1572272,9
3626881,8
35,7
1027554,9
36,93
2.2.6.
Servicii financiare
50485,0
71444,3
121929,3
1,2
3.
Ajutoare regionale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,00
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate
3.2.
Zone defavorizate
TOTAL
3472394,7
1356105,5
1582544,4
81189,7
1376290,7
2290844,4
10159369,4
100,0
în%
34,2
13,3
15,6
0,8
13,5
22,5
100,0
Ajutoare totale in industria prelucratoare
18005,1
735593,1
86449,1
28512,1
806472,2
1107204,0
2782235,6
27,4
2782235,6
în%
0,65
26,44
3,11
1,02
28,99
39,80
100,0
124
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1998
- mii Euro -
Sectoare
I
Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat
pentru industria prelucratoare
A1
A2
B1
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
73471,3
5272,2
2271,9
1350,5
82365,9
8,10
0,00
1.2.
Silvicultura, piscicultura
2.1.
Obiective orizontale
17349,0
132416,1
3679,1
2855,0
123848,7
8492,4
288640,3
28,38
162466,6
58,34
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
995,9
579,6
0,0
94,0
70,2
1739,7
O,17
1216,4
0,44
2.1.2.
Mediul inconjurator
1501,5
1501,5
O,15
1501,5
0,54
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
57,1
772,4
829,5
0,08
121,5
0,04
2.1.4.
Comert
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
130312,5
130312,5
12,81
72737,6
26,12
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
15790,4
335,3
3099,5
2855,0
123754,7
8422,2
154257,1
15,17
86889,6
31,20
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
concurential)
256770,2
3331,6
154735,4
0,0
11647,6
219473,2
645958,0
63,52
116038,2
41,66
2.2.1.
Otel
0,8
373,9
4922,4
7464,2
12761,4
1,25
12761,4
4,58
2.2.2.
Constructii navale
200,2
217,2
417,4
0,04
417,4
0,15
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
107611,5
35393,6
990,0
47337,7
191332,8
18,81
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
31858,6
31858,6
3,13
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
16225,3
17559,6
409,4
133,4
34327,6
3,38
2.2.5.
Alte sectoare
101074,0
3331,6
101208,0
55,0
157386,3
363054,9
35,70
102859,4
36,93
2.2.6.
Servicii financiare
5053,6
7151,7
12205,3
1,20
3.
Ajutoare regionale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,00
0,0
0,00
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
regionala, altele decat zonele
3.2.
Zone defavorizate
TOTAL
347590,5
135747,7
158414,4
8127,2
137768,2
229316,0
1016964,1
100,00
în%
34,18
13,35
15,58
0,80
13,55
22,55
100,00
Ajutoare totale in industria prelucratoare
1802,3
73633,7
8653,7
2854,1
80728,8
110832,3
278504,8
27,39
278504,8
în%
0,65
26,44
3,11
1,02
28,99
39,80
100,00
125
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
A - jutorul de stat acordat in Romania in anul 1999
- in milioane lei -
Sectoare
I
Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat
pentru industria prelucratoare
A1
A2
B1
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
1260429,2
333,0
110231,3
194581,3
138191,3
134240,8
1838006,9
7,9
0,00
1.2.
Silvicultură, piscicultură
0,0
2.1.
Obiective orizontale
546376,8
2584398,2
320767,1
5937,2
6148377,7
115189,3
9721046,3
41,6
6086105,5
75,41
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
91735,1
40068,7
2288,4
20864,0
2701,7
157657,9
0,7
140767,9
1,74
2.1.2.
Mediul inconjurator
31140,2
31140,2
O,1
31140,2
0,39
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
15436,8
171920,7
187357,5
0,8
24699,2
0,31
2.1.4.
Comert
467,3
7021,0
7488,3
0,0
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
2273688,2
2273688,2
9,7
1499580,9
18,58
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
407597,4
98720,6
311457,7
5937,2
6127513,7
112487,6
7063714,2
30,2
4389917,3
54,39
2.2. Obiective sectoriale
(sectoare sensibile concurential)
4612928,8
132451,1
2265426,2
0,0
167568,3
3775983,4
10954357,8
46,9
1972496,7
24,44
2.2.1.
Otel
117968,5
5380,0
112737,3
233453,8
469539,6
2,0
469539,6
5,82
2.2.2.
Constructii navale
1883,0
4115,6
5998,6
0,0
5998,6
0,07
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
2010440,7
248,6
390462,2
38836,0
893608,5
3333596,0
14,3
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
527048,9
527048,9
2,3
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
193631,0
186656,4
1962,7
5820,0
388070,1
1,7
2.2.5.
Alte sectoare
1760863,4
132085,5
1680994,6
632,2
2557576,4
6132152,1
26,2
1496958,5
18,55
2.2.6.
Servicii financiare
2976,3
117,0
50,0
9284,5
85524,7
97952,5
0,4
3.
Ajutoare regionale
0,0
115915,7
738626,4
0,0
0,0
0,0
854542,1
3,7
12518,9
0,16
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
regionala, altele decat zonele defavorizate
738626,4
738626,4
3,2
3.2.
Zone defavorizate
115915,7
115915,7
0,5
12518,9
0,16
TOTAL
6419734,8
2833098,0
3435051,0
200518,5
6454137,3
4025413,5
23367953,1
100,0
în%
27,5
12,1
14,7
0,9
27,6
17,2
100,0
Ajutoare totale in industria prelucratoare
247267,8
1643580,2
309883,2
5933,5
4107359,4
1757097,0
8071121,1
34,5
8071121,1
în%
3,06
20,36
3,84
0,07
50,89
21,77
100,0
126
MON TORUL
OF C AL
AL
ROMÂN E ,
PARTEA
,
Nr.
236
bis/9. V.2002
Ajutorul de stat acordat in Romania in anul 1999
- mii Euro -
Sectoare
I
Obiective
Ajutorul de stat in functie de natura acestuia
Ajutor de stat total
Ajutor de stat pentru industria
prelucratoare
A1
A2
B1
C1
C2
D1
TOTAL
%
TOTAL
%
1.1.
Agricultura
77350,9
20,4
6764,7
11941,2
8480,6
8238,2
112796,0
7,87
0,00
1.2.
Silvicultură, piscicultură
2.1.
Obiective orizontale
33501,7
158601,1
19254,2
364,4
377317,8
7069,0
596108,1
41,58
373496,2
75,41
2.1.1.
Cercetare-dezvoltare
5629,7
2459,0
140,4
1280,4
165,8
9675,3
0,67
8638,7
1,74
2.1.2.
Mediul inconjurator
1911,0
1911,0
0,13
1911,0
0,39
2.1.3.
Intreprinderi mici si mijlocii
947,3
10550,5
11497,9
0,80
1515,8
0,31
2.1.4.
Comert
2.1.5.
Economisirea energiei
2.1.6.
lnvestitii generale
139533,2
139533,2
9,73
92027,3
18,58
2.1.7.
Combaterea somajului
2.1.8.
Pregatire profesionala
2.1.9.
Alte obiective(salvare, restructurare etc)
25013,7
6058,4
19113,7
364,4
376037,4
6903,2
433490,7
30,24
269403,4
54,39
2.2.
Obiective sectoriale
(sectoare sensibile
concurential)
283089,3
8128,3
139026,2
0,0
10283,4
231727,1
672254,4
46,89
121049,5
24,44
2.2.1.
Otel
7239,6
330,2
6918,5
14326,7
28815,0
2,01
28815,0
5,82
2.2.2.
Constructii navale
115,6
252,6
368,1
0,03
368,1
0,07
2.2.3.
Transporturi si comunicatii
123378,1
15,3
23962,1
2383,3
54839,6
204578,3
14,27
2.2.4.1.
Carbune: ajutoare pt. productia curenta
32344,3
32344,3
2,26
2.2.4.2.
Carbune: alte ajutoare
11882,9
11454,9
120,4
357,2
23815,3
1,66
2.2.5.
Alte sectoare
108061,8
8105,9
103160,4
38,8
156955,1
376322,0
26,25
91866,4
18,55
2.2.6.
Servicii financiare
182,7
7,2
3,1
569,8
5248,5
6011,2
0,42
3.
Ajutoare regionale
0,0
7113,6
45328,5
0,0
0,0
0,0
52442,1
3,66
768,3
0,16
3.1.
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare
reqionala, altele decat zonele defavorizate
45328,5
45328,5
3,16
3.2.
Zone defavorizate
7113,6
7113,6
0,50
768,3
0,16
TOTAL
393941,9
173863,5
210373,6
12305,6
396081,8
247034,3
1433600,6
100,00
în%
27,48
12,13
14,67
0,86
27,63
17,23
100,00
Ajutoare totale in industria prelucratoare
15174,5
100864,3
19017,1
364,1
252063,2
107830,7
495314,0
34,55
495314,0
în%
3,06
20,36
3,84
0,07
50,89
21,77
100,00
ANEXA li
ANEXA TEHNICA
Anexa tehnica prezinta informatii cu caracter general referitor la sfera de cuprindere a Raportului, modul de incadrare a ajutoarelor de stat pe obiective, categorii si forme, metodele de evaluare a ajutoarelor de stat, precum si sursele obtinerii datelor care au fost utilizate.
Problematica enuntata mai sus a fost grupata in urmatoarele capitole:
I. Sfera ajutoarelor de stat abordate in Raport. Domenii excluse.
li.
Categoriile si obiectivele ajutorului de stat
III. Tipul informatiilor, sursele si metodele de evaluare a elementelor de ajutor cuprinse in Raport
I.
Sfera ajutoarelor de stat abordate in Raport. Domenii excluse.
1.
Raportul ajutoarelor de stat s-a realizat in concordanta cu prevederile Anexei nr.1 - "Procedura de raportare a ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei in vederea intocmirii si actualizarii
inventarului
ajutoarelor
de stat" la Hotararea
de Guvern nr.599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legi nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
Totodata s-a tinut seama de metodologia celui de-al Vlll-lea Raport privind ajutoarele de stat din Uniunea Europeana, publicat in aprilie 2000, in vederea realizarii unui grad cat mai inalt al compatibilitatii informatiilor.
2.
Ajutoarele de stat acordate de Remania in perioada 1996-1999, obiect al prezentului Raport, intra sub incidenta:
•
articolului 64 al Acordului European instituind o asociere intre Remania, pe de o parte, Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte; de asemenea, sunt cuprinse date privind ajutoarele acordate in sectoare ce nu intra sub incidenta articolului mentionat, respectiv agricultura si piscicultura.
•
Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
3.
ln conformitate cu prevederile articolului
4
al Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat precum si ale metodologiei din Anexa tehnica la cel de-al Vlll-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate in Uniunea Europeana,
nu au fost abordate
in Raport urmatoarele masuri si/sau domenii:
3.1.
Masurile de natura fiscala care sunt parte a normelor fiscale interne, aplicabile tuturor agentilor economici, cum sunt:
•
diferentierea cotelor TVA practicate in economie, inclusiv cota zero la export
•
diferentierea cotelor de impozitare la impozitul pe profit, altele decat cele de natura facilitatilor fiscale
•
diferentierea
cotelor
taxelor
vamale
practicate
pe
domenii,
conform prevederilor Codului vamal general al Romaniei
•
scutirea de taxe vamale la marfurile si produsele care tranziteaza zonele
libere
•
diferentirea cotelor in cazul amortizarii, practicate conform normelor generale in domeniu.
3.2.
Ajutoare sub forma serviciilor publice generale pentru activitate economica, in termeni si conditii care nu favorizeaza
anumite sectoare sau anumiti agenti economici. ln aceasta categorie se incadreaza:
•
ajutor pentru infrastructura, in masura in care nu creaza un avantaj specific anumitor sectoare, produse sau activitati
•
ajutor pentru serviciile de gospodarie comunala
3.3.
lmprumuturi
sau garantii acordate de autoritati publice si organisme care administreaza resursele statului conform conditiilor curente de pe piata.
Garantiile de stat acordate de catre Ministerul Finantelor pentru credite interne si externe
contractate de agentii economici, au fost considerate
in totalitate
ca fiind
de natura ajutoarelor de stat,
avand in vedere faptul ca
fara garantia statului creditele nu ar fi fost acordate de catre bancile comerciale.
3.4.
Participari cu capital ale statului sau ale altor organisme publice, daca rata profitului este estimata a fi cel putin egala cu rata profitului anticipat de catre un investitor privat prudent.
Au fost considerate ca ajutoare de stat acele participari cu capital ale statului care au avut in vedere, fie procese de salvare-restructurare, in special in vederea privatizarii ulterioare a agentilor economici beneficiari, fie realizarea de investitii noi, in domenii de un interes major pentru realizarea strategiilor nationale de dezvoltare dar care presupun rezultate financiare sub conditiile pietei.
3.5.
Ajutoare avand un caracter social, acordate consumatorilor individuali sau asezamintelor publice, cu conditia ca acestea sa fie acordate
fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate.
ln aceasta categorie se regasesc:
•
ajutoare
de
stat
acordate
direct
persoanelor
fizice
(ajutoare
sociale, medicamente compensate, asistenta medicala gratuita, etc.)
•
ajutoare pentru handicapati
•
ajutoare pentru asezaminte publice (orfelinate, camine de batrani, fundatii, etc.)
3.6.
Ajutoare pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale.
II.
Categorii si obiective ale ajutorului de stat
Categorii ale ajutorului de stat
4.
Acordarea de ajutoare de stat reprezinta, pentru autoritatea publica, un cost sau o pierdere de venituri, iar pentru beneficiar, un avantaj. Totusi, "elementul de ajutor", respectiv avantajul financiar final asigurat de suma nominala transferata, precum si eficienta si impactul concurential al acordarii acestuia, depind intr-o mare masura de natura sub care ajutorul este acordat.
Conform metodologiei comunitare de elaborare a Raportului privind ajutoarele de
stat acordate in Uniunea Europeana s-au identificat patru categorii (grupe) fiecare grupa fiind reprezentata printr-o litera
A, 8, C
sau
D,
urmate de
cifra
1
,
in cazul ajutorului de natura
cheltuielilor bugetare
sau a
veniturilor bugetare
la care statul renunta,
altele decat cele de natura fiscala,
respectiv de
cifra
2,
in cazul
ajutoarelor de natura renuntarii la venituri bugetare acordate
prin intermediul
sistemului fiscal sau a sistemului asigurarilor sociale.
4.1.
ln grupa
A (A1 + A2)
este inclus ajutorul care este transferat in intregime la beneficiar. ln acest caz, elementul de ajutor este egal cu valoarea nominala a ajutorului.
4.1.1.
ln categoria
A1
- acordarea cu titlu gratuit a unor sume - sunt cuprinse:
•
subventii, alocatii, prime (inclusiv prime pentru export) precum si orice alte sume nerambursabile
•
vanzari de terenuri, cladiri si alte active, apartinand domeniului privat al statului, sub pretul pietei
•
reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de catre autoritatile publice sau alte organisme care administreaza resurse ale statului
•
dobanda subventionata primita direct de catre beneficiar
4.1.2.
ln categoria
A2
- anularea si reducerea de datorii fiscale - sunt cuprinse:
•
exceptari, reduceri si/sau scutiri la plata taxelor vamale
•
reduceri si/sau scutiri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare inclusiv ale contributiilor la asigurarile sociale
4.2.
ln grupa
8 (81)
sunt incluse participarile la capital ale statului sau a altor organisme care administreaza fonduri in numele statului atunci cand statul nu se comporta ca un investitor privat prudent.
Pentru includerea in categoria
81
este necesar sa se determine daca transferul financiar realizat de catre o autoritate publica sub forma participarii la capital reprezinta un ajutor pentru beneficiar sau actiunea respectiva reprezinta o angajare a sectorului public intr-o activitate comerciala, operand asemeni unui investitor privat in conditii normale de piata. ln consecinta, desi participarile la capital ale statului sau a altor organisme care administreaza fonduri in numele statului, sub diverse forme, ar putea fi incluse in grupa
A,
ele au fost grupate intr-o categorie separata
(81
).
ln categoria
81
se regasesc si ajutoarele de natura anularii sau reducerii datoriilor (conversia datoriilor) agentilor economici catre stat.
4.3.
Grupa
C (C1 + C2)
include transferurile, in care elementul de ajutor este reprezentat de dobanda economisita de catre beneficiar de-a lungul perioadei pentru care capitalul transferat,
respectiv sumele datorate statului si devenite scadente (creditul bugetar) este la dispozitia sa. De regula, elementul de ajutor inclus in aceasta categorie este mult mai mic decat valoarea capitalului trasferat.
4.3.1.
ln categoria
C1
transferul financiar ia forma creditului bugetar cu dobanda subventionata, iar ajutorul de stat consta in renuntarea la dobanda, total sau partial.
4.3.2.
ln categoria
C2
sunt incluse scutirile, reducerile, reesalonarile la plata majorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente atat ca urmare a amanarilor si/sau reesalonarilor la plata obligatiilor fiscale, cat si a majorarilor de intarziere propriu-zise acumulate de agentul economic si datorate autoritatii publice.
4.4.
ln grupa
D
este inclus un nivel estimativ al riscului acordarii de garantii din
partea statului, evaluat in concordanta cu practica europeana la 10% din cuantumul sumei creditului garantat anual. S-a considerat ca riscul garantarii creditelor desi se regaseste sub forma renuntarii la venituri bugetare, totusi nu face, in nici unul din cazuri, obiectul sistemului fiscal. Ca atare, in cazul garantiilor de stat, nu intalnim decat grupa
D1.
Obiectivele ajutorului
5.
lncadrarea pe obiective a ajutoarelor de stat (atat a alocarilor specifice din cadrul schemelor de ajutor, cat si a ajutoarelor individuale acordate in afara unei scheme)
s-a
facut
tinand
cont
de
obiectivul
principal
al acordarii
acestora,
in conformitate cu prevederile punctului 7 al "Procedurii de raportare a ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei in vederea intocmirii si actualizarii inventarului ajutoarelor de stat" (Anexa nr.1 a Hotararii de Guvern nr. 599/2000), respectiv:
Cod de clasificare a obiectivelor
Denumire obiectiv
1.1.
1.2.
Agricultura
Silvicultura, piscicultura
2.1.
Obiective orizontale,
respectiv: Cercetare & Dezvoltare Mediul inconjurator Intreprinderi mici si mijlocii Comert
Economisirea energiei lnvestitii generale Combaterea somajului Pregatirea profesionala
Alte obiective (salvare, restructurare etc)
2.1.1.
2.1.2.
2.1.3.
2.1.4.
2.1.5.
2.1.6.
2.1.7.
2.1.8.
2.1.9.
2.2.
Obiective sectoriale,
respectiv: Otel
Costructii navale Transport
Carbune (productie curenta) Carbune (alte ajutoare)
Alte sectoare
Servicii financiare
2.2.1.
2.2.2.
2.2.3.
2.2.4.1.
2.2.4.2.
2.2.5.
2.2.6.
3.
Obiective regionale,
respectiv:
Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zonele defavorizate
Zone defavorizate
3.1.
3.2.
Nu se regasesc in mod distinct in cadrul obiectivelor sectoriale, conform structurii Anexei tehnice la al Vlll-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate in Uniunea Europeana, pozitiile
"Mass - media, cultura si alte servicii" si "Turism", deoarece acestea nu au fost prevazute in Procedura de inventariere si, ca atare, nu au putut fi identificate, in mod distinct, pe baza raportarilor primite de catre Oficiul Concurentei. Practic, in masura in care astfel de ajutoare au fost acordate, ele sunt cuprinse fie la codul 2.1.9 "alte obiective orizontale", fie la codul 2.2.5. "alte sectoare".
ln ceea ce priveste ajutorul regional, au fost identificate o serie de ajutoare de stat acordate pe obiective regionale (acordate in special prin intermediul Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala), dar fara a putea fi incadrate, conform practicii europene, pe o harta zonala a ajutoarelor de stat.
III.
Sursele obtinerii datelor
si metodele de evaluare a elementului de ajutor
Sursele obtinerii datelor
6.
Cifrele din Raport sunt exprimate in termenii cheltuielilor efective sau ale veniturilor efective, la care statul renunta.
6.1.
Cifrele sunt exprimate in moneda nationala in preturi curente si preturi comparabile 1996, precum si in Euro.
Evaluarea in preturi comparabile 1996 si in Euro s-a realizat pe baza deflatorului PIB si a cursului mediu anual de schimb lei/Euro publicat in cadrul Raportului anual al Bancii Nationale a Romaniei, astfel:
UM
1996
1997
1998
1999
%
100
247.0
383.8
561.9
lei/Euro
3862.90
8090.92
9989.90
16294.96
•
Deflator PIB anul 1996 =100
•
Curs de schimb medie anuala
6.1.1.
Pentru
realizarea inventarului ajutoarelor de stat
acordate in perioada analizata (baza elaborarii Raportului) au fost utilizate, in primul rand, raportarile
furnizorilor de ajutor de stat
catre Oficiul Concurentei.
Raportarile au fost realizate in configuratie standard, conform Hotararii de Guvern nr. 599/2000, separat pentru schemele de ajutor de stat (anexa nr. 1A la procedura de inventariere) si separat pentru ajutoarele individuale (anexa nr. 1B la procedura de inventariere) si au cuprins urmatoarele elemente:
•
titlul schemei
•
baza legala
•
obiectivele acordarii ajutorului de stat
•
natura ajutorului de stat
•
originea ajutorului
•
beneficiarii alocarilor specifice, in cazul schemelor de ajutor de stat
•
beneficiarul de ajutor, in cazul ajutorului individual
•
sectorul de activitate in care opereaza beneficiarii de ajutor de stat
•
cuantumul sumelor acordate ca ajutor anual, in perioada analizata, pe beneficiar, precum si cumulat pe ultimii trei ani
Au raportat in calitate de furnizori de ajutor de stat, si fac obiectul analizei Raportului,
institutiile guvernamentale (in structura si denumirea existenta in perioada iulie
-
decembrie 2000):
De asemenea, au fost utilizate date privind
ajutoarele acordate pe plan local.
6.1.2.
Inventarul ajutoarelor de stat acordate a cuprins si date din raportarile unui mare numar de agenti economici beneficiari de ajutoare de stat. Raportarile au fost realizate in configuratie standard, conform Hotararii de Guvern 599/2000 (anexa nr. 1C la procedura de inventariere) si au cuprins urmatoarele elemente:
•
sumele anuale primite in perioada 1997-1999 ca alocari specifice in cadrul unor scheme
•
furnizorul si baza legala a acordarii ajutorului de stat
•
formula de calcul utilizata la evaluarea ajutorului de stat
•
alte informatii relevante privind ajutorul de stat.
ln aceste cazuri a fost facuta verificarea incrucisata a raportarilor de ajutor de stat intre beneficiarul de ajutor (sume primite) si furnizorul de ajutor (sume alocate).
6.2.
Pentru realizarea analizelor sintetice specifice
Raportului ajutoarelor de stat
au fost utilizate atat rezultatele prelucrarii informatiilor din raportarile primite, informatiile statistice publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice (respectiv Comisia Nationala pentru Statistica), cat si estimari privind evolutia unor indicatori sintetici pentru care nu au existat date publicate.
6.2.1.
lnformatiile statistice publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice (respectiv Comisia Nationala pentru Statistica) au in vedere:
•
produsul intern brut
•
veniturile, cheltuielile si deficitul bugetar
•
valoarea adaugata bruta pe total economie si ramuri ale economiei nationale
•
populatie, din care salariati - total si pe ramuri ale economiei nationale
6.2.2.
Pentru o structurare unitara a Raportului au fost utilizate estimari ale valorii adaugate brute, pentru care nu existau date publicate ca atare de catre Institutul National de Statistica si Studii Economice (respectiv Comisia Nationala pentru Statistica), astfel incat sa existe compatibilitate intre informatia cuprinsa in lucrare si cea cuprinsa in Raportul Comisiei Europene.
Metode de evaluare a elementului de ajutor
7.
Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schema de ajutor de stat sau
s-a acordat un ajutor individual.
ln orice situatie in care nu a fost prevazuta in mod explicit o formula, identificarea si cuantificarea ajutorului de stat s-a facut
in functie de natura ajutorului in concordanta cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.
7.1.
Grupa
A (A1+A2)
- caz in care
A1
reprezinta acordarea cu titlu gratuit a unor sume, iar
A2
reprezinta anularea si reducerea de datorii fiscale.
La calculul elementului de ajutor s-a avut invedere ca
valoarea ajutorului este egala cu valoarea efectiva
a
sumei nerambursabile primite sau
a
echivalentului sau, astfel:
7.1.1.
Grupa
A1:
•
subventii, alocatii, prime, precum si orice sume nerambursabile
unde:
V As -
valoarea ajutorului de stat
VEF -
valoarea efectiva a sumei nerambursabile primite de agentul economic beneficiar
V AS=
Q
X
(T PIETE-I
T REDUS)
•
reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de catre autoritatile publice sau de alte organisme care administreaza resurse ale statului
unde:
V As
-
valoarea ajutorului de stat
Q
- cantitatea de bunuri sau servicii cu pret sau tarif redus, de care beneficiaza agentul economic anual
PP1ETE1 -
pretul pe piata
PRrnus -
pretul efectiv de vanzare al produselor T PIETEI -
tariful pe piata
T Rrnus -
tariful la care serviciile sunt furnizate
•
credite cu dobanda subventionata
unde:
V As
-
valoarea ajutorului de stat
DAcT -
suma datorata, anual, ca dobanda activa, calculata ca medie a dobanzilor practicate pe
piata bancara, la valoarea totala a creditului primit, de catre agentul economic beneficiar (lei)
DEF
-
suma reprezentand dobanda efectiv platita anual de agentul economic beneficiar al creditului cu dobanda bonificata (lei)
7.1.2.
Grupa
A2:
•
exceptari, reduceri si/sau scutiri la plata taxelor vamale:
- exceptari sau scutiri de la plata taxelor vamale
- reduceri la plata taxelor vamale
unde:
V As -
valoarea ajutorului de stat
VEx - valoarea exceptata sau scutita de la obligatia de plata
Q
- valoarea
in vama determinata conform prevederilor art.76 din Legea nr.141/1997 (lei)
to
- taxa vamala (%) stabilita pe baza pozitiei tarifare din Codul vamal al Romaniei
t 1
-
taxa vamala(%) redusa
a 0
-
TVA si alte taxe dependente de baza de calcul(%)
•
reduceri si/sau scutiri de la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare
unde:
V As -
valoarea ajutorului de stat
Vs - suma reprezentand contravaloarea scutirii sau reducerii acordate anual
7.2.
ln grupa
81
sunt incluse ajutoarele acordate de stat in calitate de proprietar,
atunci cand statul nu se comporta ca un investitor privat prudent si au in vedere atat participarea cu capital, cat si ajutoarele de natura anularii sau reducerii datoriilor agentilor economici catre stat.
•
participarea cu capital a statului sau a altor organisme care administreaza fonduri in numele statului (se aplica in cazul in care rata anticipata a profitului r 1
este mai mica decat rata normala a profitului r 0
)
unde:
V As -
valoarea ajutorului de stat
ciFP - contravaloarea capitalului investit din fonduri publice
•
reducerea sau anularea datoriilor
-
anularea datoriilor
-
reducerea datoriilor
unde:
VAs - valoarea ajutorului de stat
VoA - suma reprezentand contravaloarea datoriei catre stat de la plata careia agentul economic este scutit
VoR - suma reprezentand contravaloarea reducerii datoriei catre stat a agentului economic
7.3.
Grupa
C (C1+C2)
- include transferul financiar de natura creditului bugetar cu dobanda subventionata
C1
si scutirile, reducerile, reesalonarile la plata majorarilor de intarziere si penalitatilor aferente, atat ca urmare a amanarilor si/sau reesalonarilor la plata obligatiilor fiscale, cat si majorarilor de intarziere propriu-zise acumulate de agentul economic si datorate autoritatii publice
C2.
7.3.1.
Grupa
C1:
•
contravaloarea
dobanzii la care statul
renunta, aferenta creditului bugetar:
unde:
I
VAs
=
DAcT
I
VAs - valoarea ajutorului de stat
DAcr -
suma datorata, anual, ca dobanda activa, calculata ca medie a dobanzilor practicate pe piata bancara, la valoarea totala a creditului primit, de catre agentul economic beneficiar (lei)
7.3.2.
Grupa
C2:
•
amanari/esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare
unde:
VAs - valoarea ajutorului de stat
S I
- suma datorata ca majorare de intarziere
SA - suma datorata ca majorare aferenta sumelor amanate SE - suma datorata ca majorare aferenta sumelor esalonate Q - obligatia bugetara
Co - cota majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.
Se
va
mentiona
cota
legala
existenta
in
perioada
de reesalonare. De exemplu in prezent de 0.15% pentru fiecare zi intarziere conform HG 564/2000.
C 1
-
cota majorarilor
datorate
de platitorii pentru care organele competente acorda amanari sau/ si esalonari la plata obligatiilor bugetare. ln prezent este de 0.1% pentru fiecare zi de intarziere conform HG 670/1999.
t
- numarul de zile de amanare/esalonare
•
reduceri si/sau scutiri la plata majorarilor de intarziere
-
reduceri de la plata majorarilor de intarziere
-
scutiri de la
plata majorarilor de intarziere
I
V As
=
Vs
=
Q
x
ro
x
t
unde:
V As-
valoarea ajutorului de stat Vs - valoarea reducerii
VR - valoarea scutirii
Q - obligatia bugetara datorata
r 0
-
cota aplicata ca majorare de intarziere r1 - cota redusa (%)
t
- numarul de zile pentru care a fost scutit
7.4.
Grupa
D
- garantii, include ajutorul al carui element (D1) este mult mai mic decat valoarea garantata. Astfel, valoarea ajutorului a fost considerata 10% din sumele nominale garantate la creditele in derulare, pentru fiecare an in parte.
•
garantii acordate de stat sau de alte autoritati publice in conditii preferentiale pentru credite interne si externe
unde:
V As -
valoarea ajutorului de stat
SN 8
-
sumele nominale garantate la creditele in derulare, pentru fiecare an
ANEXA III
LISTA ACTELOR NORMATIVE
care contin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale si care au generat efecte in perioada 1996-1999
NR. CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
ACTUL NORMATIV
DECRET nr. 111 din 14 iulie 1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, fara mostenitori sau fara stapin, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare
EMITENT: CONSILIUL DE STAT
Publicat in: BULETINUL OFICIAL nr. 81 din 27 iulie 1951
LEGE
Nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 30 decembrie 1991 LEGE Nr. 12 din 30 ianuarie 1991 privind impozitul pe profit EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 25 din 31 ianuarie 1991 LEGE Nr. 32 din 29 martie 1991 privind impozitul pe salarii EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 3 aprilie 1991 LEGE Nr. 35 din 3 aprilie 1991 privind regimul investitiilor straine EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 2 august 1993
LEGE Nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august 1991
LEGE
Nr. 38 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea garantarii unor credite externe contractate de Regia Autonoma de Electricitate "Renel" - Bucuresti
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 73 din 23 aprilie 1992
LEGE Nr. 59 din 22 iunie 1992 pentru ratificarea Acordului de garantie dintre Romania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Londra la 27 februarie 1992
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 25 iunie 1992
LEGE Nr. 71 din 17 iulie 1992 privind autorizarea garantarea unor credite EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 20 iulie 1992
LEGE
Nr. 125 din 22 decembrie 1992 pentru ratificarea Acordului de garantie dintre Romania și Banca Europeana pentru Reconstructie și Dezvoltare, semnat la Londra la 14 septembrie 1992
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 31 decembrie 1992
LEGE
Nr. 57 din 1O iulie 1993 pentru modificarea si completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 160 din 14 iulie 1993
LEGE
Nr. 83 din 30 noiembrie 1993 privind sprijinul acordat de stat producatorilor agricoli
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 7 decembrie 1993
LEGE
Nr. 95 din 31 decembrie 1993 privind continuarea participarii Romaniei la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina si asigurarea resurselor de finantare necesare
NR. CRT.
EMITENT:
PARLAMENTUL
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 12 ianuarie 1994
14.
LEGE
Nr. 50 din
7 iulie 1994
privind unele masuri de organizare a activitatii de imbunatatiri funciare
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 6 din 15 ianuarie 1996
15.
LEGE
Nr. 71 din 16 iulie 1994 privind acordarea unor facilitati suplimentare fata de Legea nr. 35/1991, republicata, pentru atragerea de investitori straini in industrie EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 iulie 1994
16.
LEGE Nr. 136 din 30 decembrie 1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29 din
22 iulie 1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 368 din 30 decembrie 1994
17.
LEGE
Nr. 17 din 6 martie 1995 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnica, semnat la Bucuresti la 6 mai 1994
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 46 din 10 martie 1995
18.
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 - Legea invatamantului Emitent
: PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 10 decembrie 1999
19.
LEGE Nr. 134 din 29 decembrie 1995 privind Legea petrolului EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 301 din 29 decembrie 1995
20.
LEGE
Nr. 20 din
8 aprilie 1996 privind unele masuri necesare pentru desfasurarea campaniei agricole din primavara anului 1996, ca urmare a starii de urgenta din agricultura
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 8 aprilie 1996
21.
LEGE
Nr. 73 din 12 iulie pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 174 din 2 august 1996
22.
LEGE
Nr. 108 din 1 O
octombrie 1996 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare
EMITENT: PARLAMENTUL;
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 17 octombrie 1996
23.
LEGE nr. 72 din 29 aprilie 1997 a bugetului de stat pe anul 1997 EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 29 aprilie 1997
24.
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 29 iulie 1997
25.
LEGE
nr. 217 din 22 decembrie 1997 privind aprobarea Listei Romaniei de concesii tarifare pentru produse ale tehnologiei informatiei
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 22 decembrie 1997
26.
LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 - Legea minelor EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 16 martie 1998
27.
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998 EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 207 din 3 iunie 1998
NR. CRT.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
ACTUL NORMATIV
LEGE nr. 162 din 30 iulie 1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/1997 privind aprobarea primei de export pentru cantitatea de un milion tone porumb boabe din recolta anului 1997
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 31 iulie 1998
LEGE
nr. 165 din 3 august 1998 privind constituirea la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei a fondului pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, in perioada 1998-2000
EMITENT:
PARLAMENT
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 6 august 1998
LEGE
nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 16 decembrie 1998
LEGE
nr. 247 din 22 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 22/1998 privind instituirea, cu caracter temporar, a unei suprataxe vamale la importul de bunuri
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 22 decembrie 1998
LEGE nr. 20 din 15 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 19 ianuarie 1999
LEGE
nr. 28 din 26 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpararea graului din recolta anului 1998 pentru panificatie, destinat consumului intern, societatilor comerciale de morarit si/sau de panificatie
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 28 ianuarie 1999 LEGE nr. 36 din 8 martie 1999 a bugetului de stat pe anul 1999 EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 8 martie 1999
LEGE
nr. 133 din 20 iulie 1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii
EMITENT:
PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 23 iulie 1999
ORDONANTA URGENTA
Nr. 7 din 23 septembrie 1996 privind asigurarea surselor de finantare pentru constituirea stocurilor de produse agroalimentare si de seminte din recolta anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 26 septembrie 1996
ORDONANTA URGENTA
nr. 2 din 25 ianuarie 1997 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 13/1996 privind acordarea unor inlesniri referitoare la majorarile de intirziere, aprobata prin Legea nr. 102/1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 13 din 31 ianuarie 1997
ORDONANTA URGENTA
nr. 6 din
5 martie 1997 privind constituirea, la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, a fondului pentru finantarea lucrarilor agricole EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 5 martie 1997
ORDONANTA URGENTA
nr. 1 O
din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 22 aprilie 1997
NR. CRT.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
ACTUL NORMATIV
ORDONANTA URGENTA nr. 15 din 5 mai 1997 pentru modificarea si completarea Legii privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 13 mai 1997
ORDONANTA DE URGENTA nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul investitiilor straine in Romania
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 125 din 19 iunie 1997
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 45 din 10 iulie 1997 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea graului din recolta anului 1997, proprietate a producatorilor agricoli si a arendasilor
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 14 iulie 1997
ORDONANTA DE URGENTA nr. 46 din 10 iulie 1997 privind constituirea fondului pentru preluarea graului din recolta anului 1997, necesar consumului intern
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 14 iulie 1997
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul accizelor si al altor taxe indirecte
EMITENT:
GUVERNUL;
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 29 decembrie 1997
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 88 din 23 decembrie 1997 privind privatizarea societatilor comerciale
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997
46.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 92 din 30 decembrie 1997 privind stimularea investitiilor directe
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 386 din 30 decembrie 1997
47.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 22 din 29 septembrie 1998 privind instituirea, cu caracter temporar, a unei suprataxe vamale la importul de bunuri
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 30 septembrie 1998
48.
ORDONANTA DE URGENTA nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zonelor defavorizate
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 8 noiembrie 1999
49.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 47 din
8 decembrie 1998 privind reglementarea financiara a dobanzilor pe perioada 1 ianuarie 1997-8 februarie 1998, aferente creditelor angajate pentru acoperirea pierderilor inregistrate de Agentia Nationala a Produselor Agricole - R.A. din activitatea anilor 1994-1996, si anularea unei datorii in grau a Republicii Moldova
EMITENT:
GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 decembrie 1998
50.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 48 din 8 decembrie 1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 10 decembrie 1998
51.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 49 din
8 decembrie 1998 pentru modificarea prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societatilor comerciale bancare la care statul este actionar majoritar EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 9 decembrie 1998
52.
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 8 din 17 februarie 1999 privind unele masuri pentru
NR. CRT.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
ACTUL NORMATIV
sustinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 17 februarie 1999
ORDONANTA DE URGENTA nr. 13 din 1 martie 1999 pentru acordarea unor inlesniri la plata obligatiilor bugetare unor agenti economici din minerit
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 2 martie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 16 din 4 martie 1999 privind scutirea de la plata taxei de reclama si publicitate, precum si a majorarilor de intarziere aferente
EMITENT:
GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 8 martie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 19 din 18 martie 1999 privind aprobarea primei de export la carnea de porc si de pasare
EMITENT: GUVERNUL ;
Publicata in M.O. nr. 117 din 22 martie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 39 din 7 aprilie 1999 privind unele masuri pentru sustinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov
EMITENT: GUVERNUL ;
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 8 aprilie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 66 din 19 mai 1999 privind autorizarea Fondului Proprietatii de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil in valoare de 50 miliarde lei Societatii Comerciale "Comtim" - S.A. Timisoara
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 20 mai 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 68 din 19 mai 1999 privind stimularea platii obligatiilor fata de bugetul de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 21 mai 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 69 din 24 mai 1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale si a taxei pe valoarea adaugata a unor bunuri provenite din import
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 25 mai 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 81 din
4 iunie 1999 privind unele masuri pentru sustinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit in favoarea Societatii Comerciale "Tractorul" UTB - S.A. Brasov
EMITENT:
GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 4 iunie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 108 din 30 iunie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea platii obligatiilor fata de bugetul de stat
EMITENT:
GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 30 iunie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 131 din 16 septembrie 1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei a fondului pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, in perioada 1998-2000
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 20 septembrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 140 din 23 septembrie 1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
EMITENT:
GUVERNUL
NR. CRT.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
ACTUL NORMATIV
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 24 septembrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 145 din 30 septembrie 1999 privind unele masuri de protectie sociala a personalului din sectorul productiei de aparare
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 5 octombrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 149 din 14 octombrie 1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producatorilor agricoli pentru graul de panificatie livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in M.O. nr. 501 din 18 octombrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 161 din 28 octombrie 1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
EMITENT:
GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 29 octombrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 165 din 28 octombrie 1999 pentru completarea alin. 1 al art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 2 noiembrie 1999
ORDONANTA DE URGENTA
nr. 176 din 5 noiembrie 1999 privind majorarea capitalului social al societatilor comerciale "Roman" - S.A. Brasov si "Tractorul UTB" - S.A. Brasov EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 8 noiembrie 1999 ORDONANTA Nr. 3 din 27 iulie 1992 privind taxa pe valoarea adaugata EMITENT:
GUVERNUL
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL nr.. 288 din 12 decembrie 1995
ORDONANTA nr. 25 din 25 august 1993 privind stimularea intreprinderilor mici si mijlocii EMITENT :
GUVERN;
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 30 august 1993
ORDONANTA
Nr. 25 din 22 iulie 1994 privind ratificarea Acordului de garantie dintre Romania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la St. Petersburg la 19 aprilie 1994
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.. 205 din 9 august 1994
ORDONANTA
Nr. 29 din 22 iulie 1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 10 august 1994
ORDONANTA Nr. 41 din 29 august 1995 pentru ratificarea Acordului de garantie dintre România
și Banca
lnternationala pentru Reconstructie
și Dezvoltare,
semnat la Washington la 29 august 1995
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL NR. 200 din 30 august 1995 ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 12 martie 1997
ORDONANTA NR. 13 DIN 31 IANUARIE 1995 privind unele masuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare si de imbunatatire a decontarilor in economie
EMITENT : GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 3 februarie 1995
76.
ORDONANTA
Nr. 14 din 31 ianuarie 1995 privind unele masuri pentru stimularea realizarii de obiective complexe si a productiei cu ciclu lung de fabricatie, destinate
NR. CRT.
exportului
ACTUL NORMATIV
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 3 februarie 1995
77.
ORDONANTA
Nr. 3 din 16 ianuarie 1996 privind calificarea notiunii de productie proprie in aplicarea regimului vamal aferent investitiilor straine
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 26 ianuarie 1996
78.
ORDONANTA
Nr. 6 din 16 ianuarie 1996 pentru ratificarea unor acorduri de împrumut și de garantie externe
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 29 ianuarie 1996
79.
ORDONANTA
Nr. 7 din 16 ianuarie 1996 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania, in calitate de imprumutat, si Banca Nationala a Romaniei, in calitate de agent al imprumutatului, pe de o parte, si AB Svensk Exportkredit - Suedia, in calitate de imprumutator,
pe
de
alta
parte,
garantat
de Regatul
Suediei,
reprezentat
prin Riksgaldskontoret, semnat la Bucuresti la 12 ianuarie 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 30 ianuarie 1996
80.
ORDONANTA Nr. 11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creantelor bugetare EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 31 ianuarie 1996
81.
ORDONANTA
Nr. 12 din 23 ianuarie 1996 pentru ratificarea Acordului de garantie (Proiect privind reabilitarea cailor ferate) dintre Romania și Banca lnternationala pentru Reconstructie și Dezvoltare, semnat la Washington la 19 ianuarie 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 30 ianuarie 1996
82.
ORDONANTA
Nr. 13 din 23 ianuarie 1996 privind acordarea unor inlesniri referitoare la majorarile de intirziere
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 31 ianuarie 1996
83.
ORDONANTA Nr. 15 din 23 ianuarie 1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 31 ianuarie 1996
84.
ORDONANTA
Nr. 17 din 30 ianuarie 1996 privind compensarea creantelor si angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
EMITENT:
GUVERNUL;
Publicata in: MONITORUL OFICIAL. nr. 24 din 31 ianuarie 1996
85.
ORDONANTA
Nr. 31 din 14 august 1996 pentru ratificarea Acordului de garantie (Proiect privind reabilitarea cailor ferate) dintre Romania și Banca Europeana pentru Reconstructie și Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 23 iulie 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 16 august 1996
86.
ORDONANTA Nr. 34 din 27 august 1996 pentru ratificarea unor acorduri de împrumut și de garantie externe și a unor amendamente la un acord de împrumut extern
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 203 din 29 august 1996
87.
ORDONANTA
nr. 18 din 15 august 1997 privind stabilirea cuantumurilor platilor compensatorii pentru persoanele ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 19 august 1997
88.
ORDONANTA nr. 21 din 18 august 1997 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori
EMITENT:
GUVERNUL
NR. CRT.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
ACTUL NORMATIV
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 august 1997
ORDONANTA
nr. 53 din 28 august 1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 30 august 1997
ORDONANTA nr. 9 din 29 ianuarie 1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori in anul 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 30 ianuarie 1998
ORDONANTA
nr. 50 din
7 august 1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpararea graului din recolta anului 1998 pentru panificatie, destinat consumului intern, societatilor comerciale de morarit si/sau de panificatie
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 11 august 1998
ORDONANTA
nr. 88 din 25 august 1998 pentru ratificarea Acordului de garantie dintre Romania si Banca lnternationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Proiect-suport pentru reforma si privatizarea telecomunicatiilor), incheiat la Washington la 29 mai 1998 EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 27 august 1998
ORDONANTA
nr. 113 din 27 august 1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide, realizat in anul 1991 in cadrul Programului guvernamental de importuri critice, si a diferentelor de pret si de curs, aferente importului de ulei brut, realizat in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 274/1992
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 29 august 1998
ORDONANTA
nr. 116 din 27 august 1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 29 august 1998
ORDONANTA
nr. 128 din 29 august 1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 29 august 1998
ORDONANTA
nr. 7 din 28 ianuarie 1999 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si Banca Europeana de lnvestitii si Administratia Nationala a Drumurilor (A.N.D.) pentru finantarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 21 iulie 1998, sila Bucuresti, la 24 iulie 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 29 ianuarie 1999
ORDONANTA
nr. 26 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
nr. 29/1994
privind constituirea
si utilizarea
Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobata prin Legea nr. 136/1994, cu modificarile ulterioare
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 29 ianuarie 1999
98.
ORDONANTA
nr. 31 din 29 ianuarie 1999 privind aprobarea primei de export la grau si porumb boabe
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
99.
ORDONANTA
nr. 32 din 29 ianuarie 1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori in anul 1999
EMITENT:
GUVERNUL
NR. CRT.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
ACTUL NORMATIV
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
ORDONANTA
nr. 34 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei a fondului pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, in perioada 1998-2000
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
ORDONANTA
nr. 36 din 29 ianuarie 1999 privind sprijinul acordat de stat producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare, combine, masini si utilaje agricole, precum si de instalatii pentru irigat din productia interna
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 30 ianuarie 1999
ORDONANTA
nr. 50 din 19 august 1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informatiei
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 24 august 1999 ORDONANTA Nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999
ORDONANTA nr. 11 din 24 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si Banca lnternationala pentru Reconstructie si Dezvoltare privind finantarea Proiectului de inchidere a minelor si de atenuare a impactului social, in valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucuresti la 13 octombrie 1999
Emitent
: GUVERNUL
Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 26 ianuarie 2000
HOTARIRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind infiintarea Administratiei fluviale a Dunarii de Jos Galati ca regie autonoma
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 14 iunie 1991
HOTARIRE
nr. 686 din 3 octombrie 1991 privind infiintarea si functionarea Regiei de exploatare a metroului Bucuresti
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 216 din 28 octombrie 1991
HOTARARE
Nr. 816 din 7 decembrie 1991 privind acordarea garantiei guvernamentale pentru creditul extern în favoarea Societatii comerciale "Arcasrom" - S.A. Bucuresti EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 19 decembrie 1991
HOTARÂRE
Nr. 67 din 12 februarie 1992 privind emiterea unei scrisori de garantie pentru credite externe acordate de "Girozentrale
und Bank der osterreichischen Sparkassen AG" din Austria
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 29 din 27 februarie 1992
HOTARÂRE
Nr. 191 din 17 aprilie 1992 privind aprobarea conditiilor de realizare si finantare
a
obiectivului
de
investitiii
"Dezvoltarea
și
modernizarea
Aeroportului lnternational Bucuresti-Otopeni"
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 13 mai 1992
HOTARIRE nr. 529 din 4 septembrie 1992 privind garantarea unui credit in valuta pentru achizitionare de aparatura medicala
EMITENT: GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 20 octombrie 1992
HOTARÂRE
Nr. 640 din 8 octombrie 1992 privind acordarea garantiei statului pentru creditul extern în favoarea Societatiii Comerciale "TAROM" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
NR. CRT.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 2 noiembrie 1992
HOTARIRE nr. 641 din
8 octombrie 1992 privind modificarea taxei speciale pentru indeplinirea formalitatilor vamale la transporturile rutiere internationale, instituita prin
H.C.M. nr. 917/1975 EMITENT : GUVERN
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 22 octombrie 1992
HOTARIREA NR. 213
din 17 mai 1993 privind garantarea unui credit in valuta pentru achizitionarea de aparatura medicala
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 106 DIN 25/05/93
HOTARÂRE
Nr. 214 din 17 mai 1993 privind aprobarea creditului în valoare de
5.264.529 guldeni, oferit de firma NUCLETRON-CERTUS/OLANDA, pentru achizitionarea a 3 (trei) instalatii pentru tratarea cancerului (radioterapie)
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 25 mai 1993
HOTARARE
nr. 560 din 9 octombrie 1993 privind unele masuri legate de finalizarea obiectivului de investitii "Unitatea 1 - Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda"
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 253 din 25 octombrie 1993
HOTARIRE
Nr. 81 din 4 martie 1994 referitoare la acordarea de alocatii de la bugetul de stat producatorilor agricoli, in vederea procurarii de efective matca, reproducatori si pentru mentinerea in exploatare de efective matca de vaci si bivolite, precum si cu privire la aprobarea normelor de acordare, utilizare si control al utilizarii alocatiilor
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 4 aprilie 1994
HOTARIRE
Nr. 139 din
1 aprilie 1994 cu privire la acordarea, utilizarea si controlul utilizarii subventiilor de la bugetul de stat destinate acoperirii partiale a dobinzii aferente creditelor bancare pe termen scurt acordate producatorilor agricoli pentru cresterea si ingrasarea porcilor si pentru cresterea pasarilor
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL NR. 240 din 20 octombrie 1995
HOTARIRE
Nr. 224 din 19 mai 1994 pentru modificarea Hotaririi Guvernului nr. 536/1993 privind majorarea primelor de productie la unele produse agricole si alimentare EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 25 mai 1994
HOTARIRE
Nr. 350 din 24 iunie 1994 privind aprobarea garantarii in proportie de 100% a creditului guvernamental acordat de Guvernul Republicii Coreea Regiei Autonome "Rom-Telecom" pentru finantarea Proiectului de modernizare a telecomunicatiilor in judetul Prahova
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 21 iulie 1994
HOTARIRE
Nr. 445 din 29 iulie 1994 privind actiunea de restructurare a unor societati comerciale cu capital majoritar de stat, de importanta deosebita pentru economia nationala
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 15 august 1994
HOTARÂRE
Nr. 510 din 5 august 1994 pentru modificarea și completarea Hotararii Guvernului nr. 191/1992 privind aprobarea conditiilor de realizare și finantare a obiectivului de investitii "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului lnternational Bucuresti
- Otopeni"
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 25 august 1994
HOTARIRE
Nr. 729 din 21 octombrie 1994 cu privire la negocierea preturilor cu amanuntul la unele produse de baza in consumul populatiei, din productia interna, si stabilirea de prime la carnea de porcine si de pasare
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
NR. CRT.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 24 octombrie 1994
HOTARIRE
Nr. 746 din 31 octombrie 1994 privind garantarea creditului extern si extinderea aplicarii Hotaririi Guvernului nr. 565/1993 in vederea achizitionarii a trei aeronave tip Boeing de catre Societatea Comerciala "Compania de Transporturi Aeriene Romane -TAROM" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 312 din 9 noiembrie 1994
HOTĂRÂRE
Nr. 780 din 14 noiembrie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investitii "Retehnologizarea, modernizarea, completarea și dezvoltarea Statiei de epurare a municipiului lasi - liniile existente (4,2 mc/s)", judetul lași
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 24 noiembrie 1994
HOTARIRE
Nr. 805 din 14 noiembrie 1994 privind facilitatile economico-financiare acordate intreprinderilor mici si mijlocii
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 1 decembrie 1994
HOTARIRE
Nr. 906 din 16 decembrie 1994 privind scoaterea Societatii Comerciale "Combinatul Siderurgic Resita" - S.A. de sub regimul special de supraveghere instituit conform Hotaririi Guvernului nr. 301/1993 si garantarea creditelor externe
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 28 decembrie 1994
HOTARIRE
Nr. 153 din 17 martie 1995 cu privire la asigurarea surselor de creditare pentru realizarea productiei agricole vegetale in anul 1995
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 20 martie 1995
HOTARIRE
Nr. 158 din 17 martie 1995 privind modificarea Hotaririi Guvernului nr. 72/1994
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 57 din 28 martie 1995
HOTARIRE
Nr. 212 din
7 aprilie 1995 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele regii autonome si societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 19 aprilie 1995
HOTARÂRE
Nr. 232 din 1 O
aprilie 1995 privind aprobarea garantarii de catre stat a unui import efectuat de Ministerul Sanatatii pentru dotarea centrelor de cardiologie
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 25 aprilie 1995
HOTARIRE
Nr. 267 din 26 aprilie 1995 privind constituirea si utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 90 din 12 mai 1995
HOTARÂRE
Nr. 315 din
9 mai 1995 privind garantarea creditelor externe pentru retehnologizarea retelelor publice de radiodifuziune si televiziune
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 17 mai 1995
HOTARÂRE
Nr. 348 din 26 mai 1995 privind garantarea unui credit extern pentru achizitionarea de aparatura medicala necesara Spitalului Elias și Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Bucuresti din subordinea Ministerului Apararii Nationale
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 5 iunie 1995
HOTARIRE
Nr. 352 din 26 mai 1995 privind subventionarea, in proportie de 70%, a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de bancile comerciale producatorilor agricoli
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
in temeiul art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 83/1993 EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 2 iunie 1995
135.
HOTARIRE
Nr. 426 din 16 iunie 1995 cu privire la asigurarea surselor de creditare pentru preluarea, la fondul de consum, seminte si furaje, a cantitatilor de griu contractate si de orz, din productia anului 1995
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 3 iulie 1995
136.
HOTARIRE
Nr. 459 din 27 iunie 1995 privind stabilirea pretului minim, garantat, de achizitie si a primelor ce se acorda de la bugetul de stat pentru laptele de vaca - materie prima
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 30 iunie 1995
137.
HOTARIRE
Nr. 460 din 27 iunie 1995 privind stabilirea preturilor minime, garantate, de achizitie si a primelor ce se acorda de la bugetul de stat la porcine si pasari vii livrate pentru industrializare
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 30 iunie 1995
138.
HOTARIRE
Nr. 520 din 13 iulie 1995 cu privire la bonificarea dobinzilor la creditele bancare acordate pentru realizarea lucrarilor agricole vegetale
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 26 iulie 1995
139.
HOTARIRE
Nr. 654 din 23 august 1995 privind asigurarea si creditarea stocurilor de combustibili pentru iarna 1995-1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 25 august 1995
140.
HOTARIRE
Nr. 698 din 4 septembrie 1995 privind constituirea stocurilor de produse agroalimentare din recolta anului 1995
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 219 din 22 septembrie 1995
141.
HOTARIRE
Nr. 699 din 4 septembrie 1995 privind subventionarea, in proportie de 60%, a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de bancile comerciale producatorilor agricoli pentru realizarea lucrarilor agricole din toamna anului 1995
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 11 septembrie 1995
142.
HOTARIRE
Nr. 762 din 26 septembrie 1995 pentru completarea Hotaririi Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele regii autonome si societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 3 octombrie 1995
143.
HOTARIRE
Nr. 782 din 2 octombrie 1995 privind nivelul reducerilor de preturi pentru semintele folosite in campania agricola din toamna anului 1995
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 6 octombrie 1995
144.
HOTARIRE
Nr. 946 din 24 noiembrie 1995 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotarirea Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului special de supraveghere economico financiara la unele regii autonome si societati comerciale cu capital majoritar de stat EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 11 decembrie 1995
145.
HOTARIRE
Nr. 977 din 5 decembrie 1995 pentru modificarea Hotaririi Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele regii autonome si societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 13 decembrie 1995
NR. CRT.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
153.
ACTUL NORMATIV
HOTARIRE
Nr. 54 din 6 februarie 1996 privind aprobarea unor amendamente la Acordul de imprumut dintre Romania si Banca lnternationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului de dezvoltare industriala, in valoare de 175 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 21 martie 1995, ratificat prin Legea nr. 68/1995 EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 13 februarie 1996
HOTARIRE
Nr. 68 din 8 februarie 1996 pentru stabilirea cantitatilor de ingrasaminte chimice ce se acorda pe hectar, sub forma de alocatie, producatorilor agricoli in anul 1996 EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 15 februarie 1996
HOTARIRE
Nr. 73 din 12 februarie 1996 privind nivelul reducerilor de preturi pentru semintele folosite in campania agricola din primavara anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 20 februarie 1996
HOTARIRE
Nr. 94 din 15 februarie 1996 privind subventionarea in proportie de 60% a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de bancile comerciale producatorilor agricoli pentru realizarea lucrarilor agricole in primavara anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 22 februarie 1996
HOTARÂRE
Nr. 170 din 20 martie 1996 privind garantarea la extern de catre Ministerul Finantelor, în numele Guvernului Romaniei, a creditului comercial în produse tip GSM 102/1996, în valoare de 100 milioane dolari S.U.A., acordat Romaniei de catre Statele Unite ale Americii, prin Commodity Credit Corporation
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 29 martie 1996
HOTARIRE
Nr. 241 din
9 aprilie 1996 privind stabilirea pretului minim garantat de achizitie si a primei ce se acorda de la bugetul de stat la griul pentru panificatie din recolta anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 23 aprilie 1996
HOTARIRE Nr. 315 din 6 mai 1996 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 13 mai 1996
HOTARIRE Nr. 504 din 21 iunie 1996 privind acordarea de facilitati, din Fondul de redresare financiara la dispozitia Guvernului, personalului disponibilizat, precum si de credite fara dobinda unor agenti economici consumatori de energie electrica si gaze naturale
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 28 iunie 1996
154.
HOTARIRE
nr. 527 din 27 iunie 1996 cu privire la asigurarea surselor de creditare pentru preluarea la fondul de consum, seminte si furaje a cantitatilor de griu si orz din recolta anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 29 ianuarie 1997
155.
HOTARIRE Nr. 545 din 5 iulie 1996 privind asigurarea si creditarea stocurilor de pacura si combustibil lichid usor pentru populatie in iarna 1996-1997
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 30 iulie 1996
156.
HOTARIRE
Nr. 598 din 25 iulie 1996 privind sprijinirea producatorilor agricoli in organizarea de exploatatii zootehnice
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 7 august 1996
157.
HOTARÂRE
Nr. 640 din 5 august 1996 privind autorizarea Ministerului Finantelor de a
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
garanta un credit extern pentru Societatea Comerciala" Sidex" - S.A. Galați EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 13 august 1996
158.
HOTARIRE
Nr. 671 din 13 august 1996 pentru completarea Hotaririi Guvernului nr. 545/1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 15 august 1996
159.
HOTARÂRE
Nr. 693 din 16 august 1996 privind garantarea unui credit extern pentru achizitionarea de instrumentar și aparatura medicala necesare Ministerului de Interne EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 21 august 1996
160.
HOTARIRE
Nr. 695 din 16 august 1996 pentru stabilirea cantitatilor de ingrasaminte chimice ce se acorda producatorilor agricoli, sub forma de alocatii, in toamna anului 1996, pentru recolta anului 1997
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 22 august 1996
161.
HOTARIRE
Nr. 727 din 23 august 1996 privind subventionarea, in proportie de 60%, a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de bancile comerciale producatorilor agricoli pentru efectuarea lucrarilor agricole din toamna anului 1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 29 august 1996
162.
HOTARIRE
Nr. 817 din 20 septembrie 1996 pentru modificarea Hotaririi Guvernului nr. 545/1996 privind asigurarea si creditarea stocurilor de pacura si combustibil lichid usor pentru populatie in iarna 1996-1997
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 24 septembrie 1996
163.
HOTARÂRE
Nr. 827 din 20 septembrie 1996 privind unele masuri legate de finalizarea obiectivului de investitii" Unitatea nr. 1 - Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda" EMITENT: GUVERNUL;
Publicata în: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 25 septembrie 1996
164.
HOTARIRE
Nr. 864 din 26 septembrie 1996 pentru completarea Hotaririi Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 30 septembrie 1996
165.
HOTARIRE
Nr. 865 din 26 septembrie 1996 privind acordarea, din Fondul de redresare financiara la dispozitia Guvernului, de facilitati personalului disponibilizat si de credite fara dobinda unor agenti economici consumatori de energie electrica si gaze naturale potrivit art. 18 lit. a) si b) din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 2 octombrie 1996
166.
HOTARÂRE
Nr. 909 din 7 octombrie 1996 privind contractarea și garantarea unui credit extern necesar achizitionarii de aparatura de radiologie pentru reteaua nationala sanitara EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 octombrie 1996
167.
HOTARIRE
Nr. 986 din 15 octombrie 1996 privind transmiterea sectorului de drum Dorohoi, Pomirla, Racovat in administrarea Regiei Autonome "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania"
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 28 octombrie 1996
168.
HOTARIRE
Nr. 992 din 17 octombrie 1996 privind asigurarea si creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamna-iarna, destinate localitatilor izolate din Delta Dunarii
EMITENT:
GUVERNUL
NR. CRT.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 28 octombrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1000 din 22 octombrie 1996 pentru modificarea si completarea Hotaririi Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de supraveghere economico financiara la unele societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 28 octombrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1.013 din 22 octombrie 1996 pentru completarea Hotaririi Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 31 octombrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1.015 din 22 octombrie 1996 pentru completarea Hotaririi Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara la unele societati comerciale cu capital majoritar de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 31 octombrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1.220 din 20 noiembrie 1996 privind acordarea, din Fondul de redresare financiara la dispozitia Guvernului, de credite fara dobinda unor agenti economici consumatori de energie electrica si gaze naturale, potrivit prevederilor art. 18 lit b) din Ordonanta Guvernului nr. 13/1995 si ale art. 20 din Legea nr. 29/1996
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 25 noiembrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1.265 din 22 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995 si modificarea si completarea Hotaririi Guvernului nr. 1.043/1995 privind unele masuri in domeniul cooperarii cu parteneri straini la explorarea de titei si gaze in Romania
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 2 decembrie 1996
HOTARIRE
Nr. 1461 din 23 decembrie 1996 privind stabilirea cotei majorarilor datorate pentru perioada de aminare si esalonare la plata a obligatiilor bugetare
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 27 decembrie1996
HOTARIRE
nr. 18 din 31 ianuarie 1997 pentru stabilirea cantitatilor de ingrasaminte chimice si a conditiilor in care acestea se acorda producatorilor agricoli in primavara anului 1997, ca sprijin
al statului, prin alocatii bugetare EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 6 februarie 1997
HOTARIRE nr. 56 din 1 O
martie 1997 privind utilizarea ingrasamintelor chimice procurate din alocatii bugetare conform Legii nr. 83/1993, existente la 31 decembrie 1996 in stoc la societatile comerciale pe actiuni pentru industrializarea sfeclei de zahar si la cele pentru prelucrarea tulpinilor de in si de cinepa
EMITENT: GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 14 martie 1997
HOTARÂRE
Nr. 57 din 10 martie 1997 privind autorizarea garantarii in proportie de 100% a creditului extern acordat de POSTIPANKKI - Finlanda pentru finantarea proiectului "Modernizare pentru aducerea progresiva a productiei la nivel international în cadrul Institutului National de Medicina Veterinara- R.A. PASTEUR Bucuresti"
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 14 martie 1997
178.
HOTARIRE nr. 81 din 15 martie 1997 privind scoaterea din rezervele materiale nationale a cantitatii de 100 mii tone griu
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 20 martie 1997
NR. CRT.
179.
180.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
ACTUL NORMATIV
HOTARIRE
nr. 285 din 14 iunie 1997 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 1997 pentru regiile autonome de interes national si pentru Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanica Fina CEFIN Bucuresti, de sub coordonarea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a subventiilor si a transferurilor pentru unele societati comerciale cu capital de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL. nr. 122 din 16 iunie 1997
HOTARARE
nr. 293 din 16 iunie 1997 privind acordarea unor fonduri in vederea restructurarii si reabilitarii patrimoniului genetic la speciile porcine si pasari, in scopul pastrarii capacitatii de relansare a productiei nationale de carne de porc, de pasare si oua EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 23 iunie 1997
HOTARARE
nr. 397 din 4 august 1997 privind aprobarea Programului special pentru scoaterea de sub arest/retinere a unor nave apartinand flotei maritime comerciale EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 5 august 1997
HOTARARE
nr. 465 din 22 august 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare, utilizare si decontare a cupoanelor pentru agricultori in campania agricola din toamna anului 1997
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 3 septembrie 1997
HOTARARE nr. 504 din 12 septembrie 1997 pentru stabilirea valorii unui cupon distribuit agricultorilor in campania agricola din toamna anului 1997
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 16 septembrie 1997
HOTARARE
nr. 578 din 25 septembrie 1997 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli, rectificate pe anul 1997, ale regiilor autonome, companiilor, societatilor nationale si al Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Mecanica Fina -
C.E.F.I.N. Bucuresti, din coordonarea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a subventiilor si transferurilor pentru unele societati comerciale cu capital de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 6 octombrie 1997
HOTARARE
nr. 587 din 29 septembrie 1997 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1997 ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare aflate in coordonarea Ministerului Cercetarii si Tehnologiei
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 1 octombrie 1997
HOTARARE
nr. 685 din 1 noiembrie 1997 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 293/1997 privind acordarea unor fonduri in vederea restructurarii si reabilitarii patrimoniului genetic la speciile porcine si pasari, in scopul pastrarii capacitatii de relansare a productiei nationale de carne de porc, de pasare si oua
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 6 noiembrie 1997
HOTARARE
nr. 686 din
4 noiembrie 1997 privind autorizarea Regiei Autonome a lmbunatatirilor Funciare pentru achizitionarea unor pachete agricole, a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior pentru aprobarea garantarii creditului extern si a Ministerului Finantelor de a garanta creditul in numele statului EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 10 noiembrie 1997
HOTARARE
nr. 743 din 14 noiembrie 1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind modul de acordare, utilizare si decontare a cupoanelor pentru agricultori in campania agricola din toamna anului 1997, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 465/1997
EMITENT:
GUVERNUL
NR. CRT.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr.312 din 14 noiembrie 1997
HOTARARE
nr. 842 din 9 decembrie 1997 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 578/1997 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli, rectificate pe anul 1997, ale regiilor autonome, companiilor, societatilor nationale si al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanica
Fina - CEFIN Bucuresti,
din coordonarea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a subventiilor si transferurilor pentru unele societati comerciale cu capital de stat
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 10 decembrie 1997
HOTARARE
nr. 53 din
2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare si decontare a cupoanelor pentru agricultori in anul 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 12 februarie 1998
HOTARARE
nr. 71 din 12 februarie 1998 pentru stabilirea valorii unui cupon distribuit agricultorilor in campania agricola din primavara-vara si in campania agricola din toamna anului 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 12 februarie 1998
HOTARARE
nr. 100 din 24 februarie 1998 privind aprobarea Listei cu denumirea comerciala si codurile din Tariful vamal de import al Romaniei, corespunzatoare bunurilor care se incadreaza in prevederile art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 27 februarie 1998 HOTARARE nr. 205 din 30 martie 1998
privind nivelul reducerilor de preturi pentru semintele folosite la insamantarile din primavara anului 1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 16 aprilie 1998
HOTARÂRE
Nr. 262 din 11 mai 1998 privind garantarea de catre statul român a unui credit extern în favoarea Regiei Autonome "Administratia Fluviala a Dunarii de Jos" Galati, pentru achizitionarea unei drage absorbant/refulante, autopropulsata cu magazie proprie cu capacitate de 2000 - 3000 mc
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 13 mai 1998
HOTARARE
nr. 292 din 29 mai 1998 privind autorizarea Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior sa aprobe garantarea, in proportie de 100%, a creditului extern acordat de banca BHF - Germania pentru finantarea proiectului "Linie de fabricatie tuburi de presiune din fonta ductila pentru alimentari cu apa" din cadrul Regiei Autonome pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil" - Uzina Mecanica Orastie EMITENT:
Guvern
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 1 iunie 1998
HOTARARE
nr. 299 din
2 iunie 1998 pentru completarea anexei la Hotararea Guvernului nr. 118/1998 pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietatii de Stat privind negocierea actului aditional la contractul de vanzare-cumparare a unui pachet de actiuni detinute de stat la Societatea Comerciala "I.M.G.B." - S.A.
EMITENT:
Guvern
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 3 iunie 1998
197.
HOTARARE
nr. 509 din 21 august 1998 privind aprobarea achizitiei dintr-o singura sursa a executiei lucrarilor de conversie de pe lignit pe huila la CET lasi li si CET Suceava si garantarea de catre Guvern a unui credit extern pentru finantarea acestor obiective EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 312 din 27 august 1998
NR. CRT.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
ACTUL NORMATIV
HOTARARE
nr. 521 din 24 august 1998 privind infiintarea Societatii Nationale "Aeroportul lnternational Timisoara" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 7 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 523 din 24 august 1998 privind infiintarea Societatii Nationale "Aeroportul lnternational Constanta" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 7 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 524 din 24 august 1998 privind infiintarea Societatii Nationale "Aeroportul lnternational Bucuresti - Baneasa" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 8 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 528 din 25 august 1998 privind modul de acordare a imprumuturilor prevazute in bugetul de stat pe anul 1998 unor agenti economici pentru acoperirea arieratelor catre Compania Nationala de Electricitate - S.A. si catre Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 4 septembrie 1998
HOTARÂRE
Nr. 557 din 3 septembrie 1998 privind acordarea garantiei statului pentru creditele externe contractate de Societatea Comerciala
"Compania
Nationala de Transporturi Aeriene Romane - TAROM" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 10 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 563 din
3 septembrie 1998 privind unele masuri pentru asigurarea finantarii unor importuri de pacura si gaze naturale necesare consumului curent si completarii stocurilor
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 8 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 649 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind derularea, utilizarea si decontarea prin bancile comerciale a fondului pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, in perioada 1998-2000
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 650 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea finantarii cu prioritate, in anul 1998, a unor culturi vegetale si specii de animale
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 653 din 26 septembrie 1998 pentru stabilirea nivelului reducerii la preturile de cumparare a semintelor folosite in campania agricola din toamna anului 1998 EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
HOTARARE
nr. 668 din 30 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 69/1998 privind unele masuri de protectie pentru personalul al carui contract individual de munca va fi desfacut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 1 octombrie 1998
208.
HOTARARE nr. 788 din 1 O
noiembrie 1998
privind aprobarea Programului de dezvoltare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii "Stimularea infiintarii de intreprinderi mici si mijlocii si sprijinirea noilor intreprinderi" EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
209.
HOTARARE nr. 789 din 1 O
noiembrie 1998 privind aprobarea Programului de sprijinire a
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
intreprinderilor mici si mijlocii in domeniul marketingului si stimularii exporturilor EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
210.
HOTARARE
nr. 790 din 10 noiembrie 1998 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind finantarea proiectelor si programelor de restructurare si reforma din Fondul la dispozitia Guvernului, constituit din varsaminte din privatizare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 486/1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
211.
HOTARARE nr. 816 din 19 noiembrie 1998 privind conservarea si inchiderea definitiva a unor mine si cariere
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 20 noiembrie 1998
212.
HOTARARE
nr. 844 din 19 noiembrie 1998 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 373/1998 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1998 pentru regiile autonome, companiile/societatile nationale si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanica Fina - CEFIN - Bucuresti, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a subventiilor si transferurilor pentru unele societati comerciale cu capital de stat
EMITENT:
GUVERNUL;
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 4 decembrie 1998
213.
HOTARÂRE
nr. 852 din 26 noiembrie 1998 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unui credit extern pentru Ministerul Apararii Nationale
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 30 noiembrie 1998
214.
HOTARARE
nr. 872 din
7 decembrie 1998 privind cheltuielile pentru protectia, depozitarea, conservarea si gestionarea stocului de concentrat de uraniu aflat in administrarea Companiei Nationale a Uraniului -S.A.
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 9 decembrie 1998
215.
HOTARARE
nr. 916 din 18 decembrie 1998 pentru modificarea anexelor nr. 1/19, 1/21, 111/19 si IV la Hotararea Guvernului nr. 373/1998 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1998 pentru regiile autonome, companiile/societatile nationale si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanica Fina - CEFIN - Bucuresti, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a subventiilor si transferurilor pentru unele societati comerciale cu capital de stat
EMITENT: GUVERNUL;
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 22 decembrie 1998
216.
HOTARARE
nr. 937 din 23 decembrie 1998 pentru aprobarea mandatului Fondului Proprietatii de Stat privind negocierea contractului de vanzare-cumparare a unui pachet de actiuni detinute de stat la Societatea Comerciala "Sterom" - S.A. Campina
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 29 decembrie 1998
217.
HOTARARE nr. 17 din 18 ianuarie 1999 privind inchiderea definitiva si conservarea unor mine si cariere, etapa a li-a
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 20 ianuarie 1999
218.
HOTARÂRE
Nr. 100 din 18 februarie 1999 privind autorizarea Ministerului Finantelor de a garanta un credit extern în favoarea Ministerului
Sanatatii, pentru finantarea achizitionarii de echipamente de înalta performanta pentru radiologie
EMITENT:
GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 23 februarie 1999
219.
HOTARARE
nr. 102 din 19 februarie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare si decontare a cupoanelor pentru agricultori
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
in anul 1999, precum si plata comisioanelor EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 23 februarie 1999
220.
HOTARARE
nr. 103 din 19 februarie 1999 pentru stabilirea bunurilor si serviciilor care pot fi achitate pe baza de cupoane pentru agricultori in anul 1999, precum si a valorii unui cupon
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 23 februarie 1999
221.
HOTARARE
nr. 113 din 25 februarie 1999 pentru stabilirea nivelului reducerii preturilor de cumparare ale semintelor din productia interna, provenite de la agentii economici autorizati, folosite in campaniile agricole din anul 1999
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 1 martie 1999
222.
HOTARÂRE
Nr. 217 din 25 martie 1999 privind autorizarea Comitetului Interministerial de Garantii și Credite de Comert Exterior de a aproba garantarea în proportie de pana la 100% a unui credit extern în favoarea Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori "C.F.R. Calatori" - S.A., precum și autorizarea Ministerului Finantelor de a garanta acest credit
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 7 aprilie 1999
223.
HOTARARE
nr. 265 din
8 aprilie 1999 pentru modificarea pct. 8 din Normele metodologice privind derularea, utilizarea si decontarea prin bancile comerciale a fondului pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, in perioada 1998-2000, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 649/1998
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 20 aprilie 1999
224.
HOTARARE
nr. 331 din 29 aprilie 1999 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor nationale si institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, aflate in coordonarea sau in subordinea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a transferurilor pentru Societatea Comerciala "Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita" - S.A. Turnu Magurele
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 1O mai 1999
225.
HOTARARE
nr. 501 din 21 iunie 1999 privind unele masuri pentru sustinerea Programului de restructurare prin garantarea unor credite la Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov, la Societatea Comerciala "Tractorul UTB" - S.A. Brasov si la Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 21 iunie 1999
226.
HOTARARE
nr. 504 din 24 iunie 1999 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 501/1999 privind unele masuri pentru sustinerea Programului de restructurare prin garantarea unor credite la Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov, la Societatea Comerciala "Tractorul UTB" - S.A. Brasov si la Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 25 iunie 1999
227.
HOTARARE
nr. 670 din 19 august 1999 privind stabilirea cotei majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a unor obligatii bugetare de catre persoanele fizice, precum si a cotei majorarilor datorate pe perioada amanarii sau/si esalonarii la plata a obligatiilor bugetare
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 402 din 24 august 1999
228.
HOTARARE
nr. 720 din
2 septembrie 1999 privind aprobarea programului pentru
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
conservarea si inchiderea definitiva a unor mine si cariere, etapa a III-a EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 13 septembrie 1999
229.
HOTARARE nr. 773 din 23 septembrie 1999
privind completarea Hotararii Guvernului nr. 650/1998 pentru aprobarea finantarii cu prioritate, in anul 1998, a unor culturi vegetale si specii de animale
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 27 septembrie 1999
230.
HOTARÂRE
Nr. 822 din 7 octombrie 1999 privind autorizarea garantarii în proportie de 100% a creditului extern acordat de GENERALE BANK - Belgia, pentru finantarea proiectului "Modernizarea și diversificarea armamentului și munitiei de infanterie prin asimilarea modelelor NATO", din cadrul Societatii Nationale "Romarm" - S.A. - Filiala Societatea Comerciala "Cugir" - S.A.
EMITENT:
GUVERNUL ROMANIEI
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 13 octombrie 1999
231.
HOTARARE
nr. 831 din 12 octombrie 1999 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 311/1999 pentru aprobarea Listei cuprinzand subventiile unitare pentru produsele din industria carbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare si nemetalifere care se subventioneaza de la bugetul de stat in anul 1999 si a Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea si controlul subventiilor pentru produsele din industria carbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare si nemetalifere, precum si ale transferurilor destinate actiunilor de protectie sociala a personalului din acest domeniu
EMITENT:
GUVERNUL
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 14 octombrie 1999
232.
HOTARARE
nr. 880 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea bugetelor rectificate de venituri si cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor nationale si institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, aflate in coordonarea sau in subordinea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a transferurilor pentru Societatea Comerciala "Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita" - S.A. Turnu Magurele EMITENT:
GUVERN
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 4 noiembrie 1999
233.
HOTARARE nr. 938 din 11 noiembrie 1999 privind transferul actiunilor detinute de stat la Societatea Comerciala "Hidrojet" - S.A. din administrarea Fondului Proprietatii Private de Stat in administrarea Ministerului Finantelor
EMITENT:
GUVERN
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
234.
HOTARARE
nr. 941 din 11 noiembrie 1999 privind transferul actiunilor detinute de stat la Societatea Comerciala "Petros" - S.A. din administrarea Fondului Proprietatii de Stat in administrarea Ministerului Finantelor
EMITENT:
GUVERN
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
235.
HOTARARE nr. 942 din 11 noiembrie 1999 privind transferul actiunilor detinute de stat la Societatea Comerciala "Chimcomplex" - S.A. din administrarea Fondului Proprietatii de Stat in administrarea Ministerului Finantelor
EMITENT:
GUVERN
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
236.
HOTARARE
nr. 1.036 din 14 decembrie 1999 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 331/1999 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome, companiilor
nationale, societatilor nationale si institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, aflate in coordonarea sau in subordinea Ministerului Industriei si Comertului, precum si a transferurilor pentru Societatea Comerciala "Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita" - S.A. Turnu Magurele
EMITENT:
GUVERN
NR. CRT.
ACTUL NORMATIV
Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 17 decembrie 1999
237.
ORDIN nr. 412 din
9 aprilie 1993 privind competentele de solutionare a cererilor de acordare potrivit legii, a unor inlesniri la plata impozitelor, taxelor si altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, precum si a primelor de asigurare prin efectul legii
EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. O din 9 aprilie 1993
238.
ORDIN
Nr. 1.147 din 24 mai 1996 pentru aprobarea Procedurii si a competentelor de acordare a inlesnirilor la plata impozitelor, taxelor si a altor venituri bugetare administrate de Ministerul Finantelor
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 13 iunie 1996
239.
ORDIN
Nr. 1.461 din 8 iulie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, referitoare la executarea silita asupra bunurilor mobile
EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR;
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 19 august 1996
240.
ORDIN
nr. 24 din 21 ianuarie 1997 privind aprobarea Procedurii de solutionare a cererilor pentru acordarea unor inlesniri la plata obligatiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
EMITENT:
MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 14 februarie 1997
241.
ORDIN
nr. 83 din 23 ianuarie 1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 83 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 12 februarie 1997
242.
ORDIN
nr. 382 din
5 martie 1997 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice nr. 15.901/1996 de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 13/1996 privind acordarea unor inlesniri referitoare la majorarile de intirziere
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 11 martie 1997
243.
ORDIN
nr. 806 din 3 noiembrie 1997 privind aprobarea Procedurii de acordare a unor inlesniri la plata obligatiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
EMITENT:
MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 3 decembrie 1997
244.
ORDIN
nr. 166 din 26 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la modul de aplicare a suspendarii platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru utilajele, instalatiile, echipamentele, masinile industriale si masinile agricole care se importa in vederea efectuarii si derularii investitiilor prin care se realizeaza o unitate productiva noua, se dezvolta capacitatile existente sau se retehnologizeaza fabrici, sectii, ateliere, precum si pentru materiile prime prevazute in lista-anexa la Ordonanta Guvernului nr. 34/1997
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 9 februarie 1998
245.
ORDIN
nr. 1.283 din 22 iunie 1998 privind aprobarea Procedurii si competentelor de acordare a inlesnirilor la plata impozitelor, taxelor si a altor venituri bugetare, administrate de Ministerul Finantelor
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 1 iulie 1998
246.
ORDIN nr. 23 din 14 mai 1999 privind aprobarea Procedurii de acordare a unor inlesniri la plata obligatiilor datorate bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj
EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPARE SI FORMARE PROFESIONALA
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 iunie 1999
NR. CRT.
247.
248.
249.
ACTUL NORMATIV
ORDIN
nr. 105 din 25 februarie 1999 privind aprobarea Procedurii de acordare a unor inlesniri la plata obligatiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
EMITENT:
MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 20 mai 1999
ORDIN
nr. 608 din 11 iunie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea platii obligatiilor fata de bugetul de stat
EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 17 iunie 1999
ORDIN
nr. 1.223 din 20 octombrie 1999 pentru aprobarea Precizarilor metodologice privind stingerea unor obligatii de plata potrivit prevederilor art. 45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999 EMITENT:
MINISTERUL FINANTELOR
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 21 octombrie 1999
Nr.
crt.
P
R
E
Ț
U
R
I
L
E
publicațiilor
legislative
pentru
anul
2002
-
pe
suport
tradițional
-
Nr.
Valoarea
Valoarea
Denumirea
publicației
anual
abonamentului
abonamentului
trimestrial
de
apariții
anual
-
lei
-
-
lei
-
Trim.
Trim.
Trim.
Trim. V
1.
Monitorul
Oficial,
Partea ,
în
limba
română
700
5.938.400
1.484.600
1.633.060
1.796.366
1.976.003
2.
Monitorul
Oficial,
Partea
în
limba
română,
numere
bis
50
1.114.880
-
-
-
-
3.
Monitorul
Oficial,
Partea ,
în
limba
maghiară
250
4.950.400
1.237.600
1.237.600
1.237.600
1.237.600
4.
Monitorul
Oficial,
Partea
a -a
300
7.804.160
1.951.040
1.951.040
1.951.040
1.951.040
5.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
a
750
1.584.128
396.032
396.032
396.032
396.032
6.
Monitorul
Oficial,
Partea
a V-a
2.100
6.691.360
1.672.840
1.672.840
1.672.840
1.672.840
7.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
V -a
250
6.162.000
1.540.500
1.540.500
1.540.500
1.540.500
8.
Colecția
Legislația
României
4
1.557.400
389.350
428.285
471.114
518.225
9.
Colecția
de
hotărâri
ale
Guvernului
și
alte
acte
normative
12
2.595.840
648.960
713.856
785.242
863.766
10.
Repertoriul
actelor
normative
1
390.000
-
-
-
-
11.
Decizii
ale
Curții
Constituționale
1
292.500
-
-
-
-
12.
Ediții
trilingve
12
1.560.000
-
-
-
-
13.
Ediții
tematice*)
-
-
-
-
-
*)
Preț
individual
pe
apariție
ce
se
va
comunica
difuzorului
cu
30
de
zile
înainte
de
tipărire.
Publicațiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
menționate
la
punctele
1-7
sunt
purtătoare
de
T.V.A.
în
cotă
de
19%,
iar
cele
menționate
la
punctele
8-13
sunt
scutite
de
T.V.A.
Pentru
siguranța
clienților,
abonamentele
la
publicațiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
se
pot
efectua
prin
următorii
difuzori:
◆
COMPAN A
NAȚ ONALĂ
„POȘTA
ROMÂNĂ"
-
S.A.
-
prin
oficiile
sale
poștale
◆
ROD PET
-
S.A.
-
prin
toate
filialele
◆
NTERPRESS
SPORT
-
S.R.L.
-
București,
str.
Hristo
Botev
nr.
6
(telefon/fax:
313.85.07;
313.85.08;
313.85.09)
◆
PRESS
EXPRES
-
S.R.L.
-
Otopeni,
str.
Flori
de
Câmp
nr.
9
(telefon/fax:
772.66.87;
095.133.712)
◆
M.T.
PRESS MPEX
-
S.R.L.
-
București,
bd.
Basarabia
nr.
256
(telefon/fax:
255.48.15;
255.48.16)
◆
G
&
F
PRESS
D STR BUT ON
-
S.R.L.
-
București,
Șos.
Alexandriei
nr.
76,
bl.
PC
8,
sc.
1,
et.
5,
ap.
22
(telefon/fax:
420.99.71)
◆
Z RKON
MED A
-
S.R.L.
-
București,
bd.
Nicolae
Grigorescu
nr.
29A,
bl.
N22,
ap.
38
(telefon/fax:
340.31.09)
◆
CUR ER
PRESS
-
S.R.L.
-
Brașov,
str.
Traian
Grozăvescu
nr.
7
(telefon/fax:
068/47.05.96)
◆
M MPEX
-
S.R.L.
-
Hunedoara,
str. on
Creangă
nr.
2,
bl.
2,
ap.
1
(telefon/fax:
054/71.92.43)
◆
CALL OPE
-
S.R.L.
-
Ploiești,
str.
Candiano
Popescu
nr.
36
(telefon/fax:
044/11.40.52,
044/11.48.01)
◆
NFO
EUROTRAD NG
-
S.A.
-
București,
Calea
Griviței
nr.
148
(telefon/fax:
222.18.29)
Pentru perioada 1996 - 1997 nu au fost identificate sumele reprezentand ajutor de stat de natura scutirilor/reducerilor de taxe vamale (vezi anexa tehnica).
Pentru perioada 1996 -
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.