Procedura din 2 aprilie 2007

------------

ANEXĂ

PROIECTUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ COMPONENTA NR. 1

PROGRAMUL DE INTERVENȚII PRIORITARE

MANUALUL DE OPERARE

–2007 –

1. INFORMAȚII GENERALE

În eforturile sale pentru integrare în Uniunea Europeană (UE), România se concentrează, printre altele, pe

obiectivul de creștere a incluziunii sociale și reducere a sărăciei la nivelul comunităților și grupurilor dezavantajate. În acest scop, Guvernul României promovează măsuri menite să contribuie la creșterea stabilității și coeziunii sociale, precum și a implicării membrilor acestor comunități în rezolvarea problemelor comune apărute la nivel local.

O astfel de inițiativă o reprezintă

„Proiectul de Incluziune Socială”

(SIP) care își propune îmbunătățirea condițiilor de viață și creșterea nivelului de incluziune socială pentru cele mai dezavantajate/vulnerabile categorii de persoane din societatea românească prin:



îmbunătățirea

condițiilor

de

trai

și

promovarea

incluziunii

sociale

a populației rome care trăiește în comunitățile cele mai sărace;



creșterea gradului de dezvoltare a serviciilor de îngrijire a copilului cu vârste între 0 și 6 ani în zonele vizate;



creșterea calității serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, tineri aflați în situații de risc și victime ale violenței în familie.

Finanțarea SIP este asigurată dintr-un împrumut al Guvernului României de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca) și co-finanțare din partea Guvernului României, în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4825-RO

/4.07.2006 și ratificat prin Legea 40/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/12.03.2007.

SIP are

patru (4) componente,

respectiv:

(1)

Programul de Intervenții Prioritare (PIP), implementat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS);

(2)

Programul pentru educație timpurie a copiilor (preșcolari), implementat de Ministerul Educației Cercetării și Tineretului (MEdCT);

(3)

Programele de asistență socială adresate persoanelor cu handicap, tinerilor peste 18 ani care părăsesc centrele instituționalizate și victimelor violenței în familie, implementate de Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse (MMFES);

(4)

Programul de dezvoltare a capacității instituționale pentru realizarea incluziunii sociale a romilor, implementat de Agenția Națională pentru Romi (ANR).

Coordonarea SIP este asigurată printr-un Comitet Director format din reprezentanți ai ministerelor și agențiilor care participă la implementarea acestuia.

Acest manual de operare reglementează modul de derulare al componentei

PIP

implementată de

FRDS .

1.1. FRDS ÎN CADRUL PIP – misiune, scop, rezultate așteptate, specific, resurse umane, legătura cu alte entități

FRDS este responsabil de implementarea PIP, în baza Acordului de Împrumut Subsidiar (AIS).

1.1.1.

Misiunea FRDS

în cadrul componentei PIP este de a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin mobilizarea și responsabilizarea comunităților rome.

1.1.2.

Scop

Prin PIP, FRDS oferă populației din comunitățile sărace constituite preponderent din membrii ai etniei rome oportunitatea de a-și îmbunătăți abilitățile de rezolvare a problemelor comune printr-un proces de „învățare din practică” („learning by doing”), prin implicare în identificarea propriilor nevoi și ierarhizarea priorităților, prin participare la luarea deciziilor relevante privind elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor.

1.1.3.

Rezultate așteptate

Rezultatele urmărite de către FRDS în activitatea de implementare a PIP sunt următoarele:

-

îmbunătățirea

condițiilor

de

trai

prin

realizarea

unor

lucrări

de

mică infrastructură;

-

îmbunătățirea calității vieții prin protejarea mediului natural sau redarea unui cadru natural adecvat;

-

creșterea accesului romilor din aceste comunități la serviciile sociale comunitare adecvate nevoilor reale ale acestora (în domeniul educației, sănătății și asistenței sociale);

-

creșterea capacității de organizare a comunităților de romi, a autorităților locale

și a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri);

-

abordarea participativă a problemelor de către comunitățile de romi.

Prin finanțarea unor proiecte integrate de dezvoltare comunitară, pe baza cererii grupurilor de romi, se așteaptă îmbunătățirea condițiilor de viață și creșterea incluziunii sociale pentru populația romă din aproximativ 100 de comunități, dar și

pregătirea unor proiecte viitoare destinate comunităților de romi ce ar putea fi finanțate din fonduri europene.

1.1.4.

Specificul intervenției

Până în momentul de față, intervențiile FRDS nu au fost în mod sistematic adresate nevoilor comunităților defavorizate de romi, însă personalul său a acumulat o experiență relevantă în lucrul cu comunitățile de romi în cursul implementării altor programe. Pentru că FRDS nu își propune rezolvarea tuturor problemelor sociale cu care se confruntă populația romă prin intermediul PIP, activitatea sa va contribui la rezolvarea unor nevoi punctuale, specifice, precum și la crearea premiselor de dezvoltare a acestor comunități.

În îndeplinirea rolului său, pentru implementarea PIP, FRDS acționează prin:

-

finanțarea proiectelor menite să îmbunătățească modul de viață al beneficiarilor lor, în special al populației rome din comunitățile respective;

-

acordarea de asistență tehnică și instruire în scopul stimulării capacității comunităților de romi de a se auto-organiza și de a reuși să rezolve probleme, prin eforturi proprii;

-

favorizarea schimbului de experiență între comunitățile de romi, a comunicării, colaborării

și

creării

de parteneriate

cu

autoritățile locale și organizații neguvernamentale, cu instituții sau societăți comerciale, alte entități publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme cu caracter socio-economic;

-

promovarea bunelor practici în dezvoltarea comunitară;

-

colaborarea și coordonarea activității cu alte organisme în scopul susținerii politicilor publice de combatere a sărăciei;

-

realizarea de studii și analize de specialitate care pun accent pe evaluarea rezultatelor activităților derulate prin acest program;

-

organizarea de activități de instruire destinate creșterii capacității personalului său (inclusiv colaboratorilor) de a desfășura activitățile specifice.

Activitatea în cadrul PIP se va desfășura pe baza

Planurilor Anuale de Dezvoltare

avizate de către Comitetul Director al SIP (vezi anexa 7).

Planurile anuale de Dezvoltare se elaborează în fiecare an și cuprind totalitatea activităților ce vor fi realizate în perioada respectivă, inclusiv mijloacele de realizare a lor, în scopul atingerii obiectivelor PIP.

1.1.5.

Resurse umane

1.1.5.1.

Pe perioada derulării PIP, FRDS va asigura

personal permanent

(salariați)

și colaboratori

(consultanți, specialiști) care să permită implementarea

eficientă a acestuia, cu respectarea dispozițiilor Legii 129/1998, republicată pentru înființarea, organizarea și funcționarea FRDS și în considerarea resurselor alocate în acest scop în cadrul PIP.

1.1.5.2.

FRDS va putea utiliza personal permanent și colaboratori cu care se află deja în relații contractuale sau va recruta, selecta și pregăti resurse umane destinate PIP. Selecțiile de personal se vor realiza, după caz, pe baza Termenilor de

referință care constituie anexă a prezentului Manual de operare sau pe baza unor Termeni de referință specifici care se vor elabora ulterior.

1.1.5.3.

Pe perioada derulării proiectelor integrate pentru comunitățile de romi, în cadrul organigramei FRDS este prevăzut a funcționa un

Birou pentru relația cu comunitățile romilor.

1.1.5.4.

Colaboratorii FRDS

sunt specialiști în diverse domenii, grupați în următoarele categorii:



facilitatori;



evaluatori;



supervizori;



consultanți pentru diferite activități (instruire, asistență generală sau de specialitate etc).

1.1.5.5.

În funcție de experiența fiecăruia, personalul permanent și colaboratorii FRDS vor fi incluși în programe de instruire (inclusiv module de instruire practică pe teren, după caz) menite să asigure cunoștințele și abilitățile specifice referitoare la lucrul cu comunitățile de romi, aplicarea unitară a instrumentelor de lucru,

îmbunătățirea

performanțelor

și

abilităților

de

comunicare

necesare desfășurării acestei activități, în conformitate cu politica și cu procedurile operaționale ale FRDS, precum și cu principiile și politicile europene.

1.1.5.6.

Programele de instruire sunt prevăzute la nivelul

Planului de instruire

și se

organizează

cu

sprijinul

instructorilor

(personalul

FRDS,

colaboratori, consultanți individuali, firme, ONG-uri etc.). Costurile activităților de instruire se suportă în considerarea articolului 6.1.2.2.

1.1.6.

Legătura cu alte entități

În procesul de implementare a programului, FRDS colaborează cu reprezentanții comunităților, autorități ale administrației publice locale sau centrale, Agenția Națională pentru Romi, Agenția Națională pentru Ocuparea a Forței de Muncă, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, Agenția Națională pentru Protecția Copilului și Adopții, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, ONG- uri, Institutul Național de Statistică (INS) și alte organisme locale și naționale.

1.1.6.1.

În cadrul SIP, printre altele, ANR se preocupă de elaborarea „ Hărții sociale a comunităților de romi”

și de formularea unor indicatori de măsurare a impactului intervenției asupra acestor comunități. O parte din acești indicatori vor servi ca informații inițiale (baseline) pentru evaluarea intervenției în cadrul PIP.

1.1.6.2.

Pe baza informațiilor existente, cu două luni înainte de organizarea primei

runde

de

competiție

pentru

proiecte,

ANR

transmite

FRDS

Lista comunităților rome eligibile (lista)

pentru sprijin în cadrul PIP care va sta la baza acordării granturilor selectate în cadrul acestei runde. Acest document cuprinde un număr de maxim 120 de comunități sărace locuite preponderent de romi care respectă, printre altele, criteriile din Anexa 4 și conține toate datele necesare identificării

comunităților

eligibile

în

cadrul

programului

(județ, municipiu/oraș/comună, cartier/sat/cătun, denumirea utilizată de localnici pentru identificarea comunității, amplasament/localizare, număr de gospodării, număr de locuitori etc.).

1.1.6.3.

Dacă se consideră necesar, ANR poate completa

lista

comunităților sărace locuite preponderent de romi. Varianta completată a

listei

va fi transmisă FRDS de către ANR, cel puțin cu două luni înainte de lansarea celei de-a doua runde de competiție pentru proiecte, servind drept bază acordării granturilor. Modificările

listei

vor fi făcute publice în Monitorul Oficial.

1.1.6.4.

Prin compartimentele sale de specialitate și sucursalele din teritoriu, FRDS va sprijini ANR:



în etapa de început a programului , pentru elaborarea unui set relevant de indicatori pentru evaluarea impactului PIP la nivelul comunităților de romi;



pe parcursul derulării programului , pentru completarea bazei de date existente despre situația populației de romi conform datelor culese din teren.

1.1.6.5.

FRDS colaborează, de asemenea, cu

Birourile județene pentru romi

care funcționează pe lângă prefecturi, cu

Birourile regionale ale ANR , precum și cu experți locali în vederea schimbului de informații și date în scopul creșterii impactului proiectelor în comunitățile rome și evitării suprapunerii intervențiilor.

1.1.6.6.

Consiliul Director al FRDS are în componența sa un reprezentant al ANR desemnat de instituția respectivă și care participă la elaborarea deciziilor care privesc

politicile

și

strategiiile

FRDS,

asigurând

coordonarea

și complementaritatea

acestora

cu

politicile

și

strategiile

agenției

la

nivelul implementării SIP.

1.1.6.7.

FRDS este reprezentat în Comitetul Director al SIP, alături de celelalte agenții de implementare.

1.2. PRINCIPII URMĂRITE DE FRDS ÎN IMPLEMENTAREA PIP

Principiile

promovate

de

FRDS

în

implementarea

acestui

program

sunt următoarele:

i.

eficientizarea resurselor disponibile prin focalizarea pe cele mai sărace grupuri și comunități identificate de ANR ca fiind prioritare ( lista ) și prealocarea fondurilor disponibile;

ii.

orientarea resurselor către nevoile și cererile exprimate de grupurile din comunitățile cu populație romă din listă, pe bază de competiție;

iii.

participarea și angajamentul civic prin responsabilizarea beneficiarilor în realizarea proiectelor (prin contribuție la realizarea proiectului în muncă, în natură și/sau în numerar, participarea la luarea deciziilor etc.);

iv.

parteneriatul între grupuri de inițiativă ale comunităților rome, autorități locale, organizații neguvernamentale (în special rome) și alte organizații civice;

v.

protejarea mediului natural.

1.2.1.

Eficientizarea resurselor și prealocarea fondurilor disponibile

În scopul creșterii impactului social la nivelul beneficiarilor, FRDS va urmări asigurarea unui raport optim între costuri și rezultatele proiectului.

1.2.1.1.

Fondurile destinate finanțării de proiecte vor fi prealocate, pe runde de competiție și/sau pe regiuni de dezvoltare/județe.

Prealocarea pe regiune de dezvoltare/județe se va face în funcție de numărul de locuitori ai comunităților eligibile din respectiva regiune/județ.

1.2.1.2.

Cursul valutar utilizat la întocmirea bugetului proiectului va fi cel comunicat prin

Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanțării.

1.2.1.3.

Costul estimat pe beneficiar în cadrul unui proiect integrat este de 600 de EURO.

1.2.2.

Orientarea resurselor către nevoi exprimate

FRDS finanțează numai proiectele care au la bază o cerere de finanțare care demonstrează interesul și implicarea comunității rome în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. În acest sens, Agenții de gestiune vor consulta beneficiarii proiectului și vor atașa la dosar documente care dovedesc oportunitatea și necesitatea proiectului și care sunt însușite inclusiv de membri comunității.

1.2.3.

Participarea comunitară

Participarea comunitară este esențială în definirea și ierarhizarea nevoilor, în luarea deciziilor importante legate de proiecte, în elaborarea și realizarea proiectelor. Experiența de până acum a FRDS a dovedit că un grad mare de participare permite realizarea cu succes a proiectelor pentru că asigură sentimentul de proprietate a comunității/beneficiarilor asupra rezultatelor proiectelor și utilizarea pe termen lung a acestuia.

Solicitanții eligibili vor face dovada participării membrilor comunității rome la realizarea proiectelor prin atașarea la dosarul cererii de finanțare a documentelor care certifică implicarea acestora în elaborarea și implementarea proiectului, conform cerințelor din ghidurile de completare a formularelor de cerere de finanțare.

1.2.4.

Parteneriatul

În strânsă legătură cu ideea de responsabilizare a beneficiarilor prin participarea lor la procesul de decizie, FRDS promovează principiul colaborării și parteneriatului între diferite entități (persoane fizice sau juridice), la toate nivelurile și în toate etapele legate de realizarea proiectului.

1.2.5.

Protejarea mediului natural

O preocupare majoră a FRDS este asigurarea că proiectul nu conduce la degradarea mediului. În acest sens, solicitantul se va asigura de respectarea liniilor directoare pe care trebuie să le urmărească pe durata realizării lucrărilor pentru ca acestea să nu aibă efecte negative asupra mediului (ex. lucrările de construcție, apele reziduale, depozitarea deșeurilor etc). Liniile directoare sunt cuprinse în Ghidul pentru analiza de mediu, parte a prezentului Manual de Operare (Anexa 6).

În timpul evaluării și supervizării, problematica mediului va fi verificată și monitorizată constant,

urmărindu-se ca toate proiectele să respecte prevederile legale în vigoare.

1.3. COMPONENTELE PIP

PIP se adresează comunităților de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie identificate prin

listă

și are patru (4) componente:

a)

finanțarea intervențiilor prioritare,

acordată sub formă de granturi atribuite pe bază de competiție, pentru realizarea unor proiecte cu abordare integrată

în

comunitățile

de

romi,

inclusiv

finanțarea

pregătirii

documentațiilor tehnice necesare evaluării tehnico-economice a proiectelor și obținerea avizelor necesare.

Componenta este abordată în capitolele doi și trei ale prezentului manual.

b)

crearea capacităților

de organizare, inițiere și realizare de proiecte în mod participativ prin: organizarea unor campanii de informare și educare, instruire

pentru

autorități

locale,

grupuri

comunitare

și

organizații neguvernamentale, și suport la nivel comunitar (facilitare, asistență tehnică pentru pregătire, evaluare și supervizare). Componenta este abordată în capitolele trei și patru al prezentului manual.

c)

sprijin pentru creșterea capacităților de accesare a fondurilor europene.

În cazul în care comunitățile rome au identificat necesitatea realizării unor obiective care pot face obiectul finanțării programelor susținute din fonduri europene și își exprimă interesul în acest sens, FRDS poate oferi sprijin tehnic și financiar (ex.: finanțarea elaborării studiilor de fezabilitate, asistență tehnică, instruire).

Componenta este abordată în capitolul cinci al prezentului manual.

d)

implementarea programului

(susținerea financiară a activităților necesare pentru

implementarea

programului,

inclusiv

pentru

asistență

tehnică, monitorizare, evaluare și instruire pentru personalul FRDS).

Această componentă este abordată în capitolul 6 al prezentului manual.

1.4. Etapele programului PIP

Etapele programului au fost definite după cum urmează:

a)

Preidentificarea proiectelor inițiale

Un număr de maxim 10 proiecte provenite din comunitățile preidentificate de ANR (Anexa 2) vor fi analizate pentru a fi finanțate în cadrul programului înainte de organizarea primei competiții de proiecte. Restul proiectelor vor fi selectate după cum este descris în acest Manual de Operare.

b)

Desfășurarea unor campanii de informare, educare și facilitare

Comunitățile din

listă

vor fi vizitate de facilitatori cu scopul de a informa populația despre oportunitatea de a participa la acest program, de a verifica criteriile de eligibilitate și de a oferi asistență pentru elaborarea proiectelor integrate.

c)

Primirea proiectelor

Dosarele pentru finanțare vor fi trimise de către solicitanții eligibili (primăriile locale în parteneriat cu grupurile de inițiativă din comunitatea romă și, după caz, organizații neguvernamentale).

Dosarele vor trece printr-un proces inițial de verificare a conformității din punct de vedere administrativ și de verificare a eligibilității în raport cu obiectivele și condițiile PIP.

d)

Evaluarea și aprobarea proiectelor

FRDS va organiza procesul de evaluare a proiectelor.

Proiectele care trec de etapa evaluării de birou și sunt oportune pentru finanțare vor face obiectul unei evaluării de teren. Evaluarea de teren se va realiza luând în considerare atât fezabilitatea tehnică și financiară a proiectului, cât și impactul său social.

Ultima etapă este aprobarea de către Consiliul Director al FRDS care are în componență un reprezentant al comunității rome din România.

e)

Semnarea acordului de grant

După aprobarea proiectului, între FRDS și primăria locală (care este desemnată ca Agent de gestiune al proiectului) se va semna un

Acord de grant .

Primăria va fi gestionarul fondurilor și responsabilă de implementarea eficientă a activităților proiectului integrat, inclusiv de contractarea lucrărilor, bunurilor și serviciilor.

f)

Instruirea beneficiarilor de grant

FRDS va asigura instruirea inițială a reprezentanților beneficiarilor de grant și va organiza întâlniri cu rol educativ atât pe perioada implementării proiectelor, cât și postimplementare, în considerarea resurselor disponibile și a nevoilor de instruire identificate la nivelul acestora.

g)

Implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor

FRDS va monitoriza și sprijini implementarea proiectelor prin supervizare și facilitare.

Monitorizarea și evaluarea rezultatelor proiectelor (M&E) va fi realizată la două nivele:

-

la primul nivel se află monitorizarea realizată de compartimentul de specialitate al FRDS care va realiza monitorizarea de proces și de impact și va contracta evaluările externe care vor măsura impactul programului la nivel comunitar;

-

la cel de-al doilea nivel, prin intermediul procesului de facilitare, grupurile de inițiativă din comunitățile rome sărace și Agenții de gestiune vor fi încurajați

să

pună

în

practică

procese

participatorii

de

M&E

pentru monitorizarea

propriei

performanțe

ca

mijloc

de

a

învăța

și

de

a-și îmbunătăți performanțele. Această M&E va furniza și ea informații pentru monitorizarea pe care o va realiza FRDS.

2. FINANȚAREA INTERVENȚIILOR PRIORITARE

Prin intermediul PIP, FRDS finanțează proiecte cu abordare integrată care au ca scop

principal

îmbunătățirea

condițiilor

de

trai

și

incluziunea

socială

a comunităților de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie prin orientarea

fondurilor

către

îmbunătățirea

micii

infrastructuri

și

organizarea serviciilor sociale la nivelul comunității inițiatoare.

2.1. PROIECTE CU ABORDARE INTEGRATĂ

Pentru a fi considerat integrat, un proiect trebuie să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea și să le transforme într-o serie de activități menite să rezolve cel puțin două dintre aceste probleme. Activitățile respective pot aparține fie infrastructurii, fie serviciilor sociale comunitare, iar între ele trebuie să existe și să poată fi puse în evidență relații de interdependență. În acest sens, rezultatele specifice activității de un anumit tip permit, contribuie, facilitează sau asigură creșterea performanțelor în atingerea obiectivelor specifice celeilalte activități.

Astfel, proiectele cu abordare integrată sunt orientate către realizarea a cel puțin două obiective care conduc împreună la îmbunătățirea situației romilor din comunitatea respectivă:

i)

obiective specifice

micii infrastructuri :



creșterea accesului membrilor comunităților rome la servicii de educație, sănătate,

piețe

de

aprovizionare

și

desfacere

prin

îmbunătățirea infrastructurii de acces, a calității construcțiilor existente sau prin construirea unor noi elemente de mică infrastructură;



îmbunătățirea condițiilor de locuire și igienă prin reparații de mică anvergură a locuințelor individuale, prin asigurarea apei potabile și a unor servicii de canalizare;



protejarea mediului prin realizarea unor lucrări de refacere a mediului natural.

ii)

obiective specifice

serviciilor sociale comunitare :



crearea/dezvoltarea unor servicii sociale ce răspund unor nevoi de bază ale comunității;



creșterea oportunităților de angajare prin formare și orientare profesională a beneficiarilor;



crearea de oportunități pentru participarea la viața socială la nivelul comunității;



implicarea comunității în protejarea și curățirea mediului înconjurător.

Pentru simplificarea gestiunii proiectelor integrate, activitățile specifice micii infrastructuri se vor evidenția în cadrul componentei de

mică infrastructură , iar activitățile specifice serviciilor sociale comunitare vor fi evidențiate în cadrul componentei de

servicii sociale comunitare, inclusiv

costurile corespunzătoare.

2.1.1.

Tipuri de activități eligibile

A.

Componenta mică infrastructură:

Pentru a fi eligibile, activitățile din cadrul componentei de mică infrastructură trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiții:

-

se propun lucrări de interes pentru comunitatea romă;

-

obiectivul contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie și, împreună cu celelalte activități ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătățire a condițiilor de trai în comunitatea romă;

-

obiectivul nu a mai beneficiat de finanțare în ultimii 3 ani (cu excepția costurilor pentru lucrările curente de întreținere);

-

obiectivul are finalitate funcțională.

În continuare sunt prezentate exemple de activități de mică infrastructură:

-

Reabilitarea drumurilor din interiorul comunităților și a drumurilor de legătură cu puncte de interes pentru comunitate;

-

Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcția de: sisteme de alimentare cu apă, rezervoare pentru apă, stații de pompare și instalații de tratare a apei etc.;

-

Sisteme de canalizare incluzând mici instalații de epurare a apei; latrine;

-

Reabilitarea sau construcția de poduri și podețe de interes pentru comunitate;

-

Mici proiecte hidrotehnice (apărări de maluri, lucrări pentru apărare împotriva inundațiilor etc.);

-

Redarea unui cadru natural în zonele și perimetrele în care s-au făcut intervenții care au afectat cadrul natural inițial (ex.: curățarea, regularizarea și/sau reabilitarea cursurilor naturale de ape pentru refacerea mediului natural, curățirea și drenarea terenurilor insalubre);

-

Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcția de centre comunitare, precum și a altor clădirii/spații în care se vor derula activități de interes comunitar (ex.: centre de zi, puncte medicale, baie publică etc.);

-

Reparații de mică anvergură pentru locuințele individuale (ex., înlocuire geamuri, uși, reparații acoperiș, pardoseli, tencuieli, zugrăveli), în valoare maximă de 1.500 EURO pe imobil; în acest caz, se recomandă implicarea, pe cât posibil, a beneficiarilor în execuția lucrărilor;

-

Branșarea la rețeaua electrică comună a imobilelor cu destinația de locuință, în condițiile legii (fără rețeaua electrică interioară).

B.

Componenta servicii sociale comunitare:

Pentru a fi eligibilă, componenta de servicii sociale a proiectului trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiții:

-

propune înființarea în comunitate a unor noi tipuri de servicii de interes comunitar sau componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare, finanțate de alți finanțatori și care nu au mai beneficiat anterior de finanțarea FRDS;

-

se

adresează

uneia

sau

mai

multor

categorii

de

beneficiari

eligibili preponderent de etnie romă (maxim 3 categorii);

-

se adresează unui număr minim de beneficiari, în funcție de tipul de proiect;

-

conține dovezi ale efortului solicitantului de a implica beneficiarii în definirea nevoilor și a tipurilor de servicii necesare;

-

contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie și, împreună cu celelalte activități ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătățire a condițiilor de trai în comunitatea romă.

Lista

exemplelor

de

componente de servicii

sociale

eligibile

prezentate în continuare este indicativă și nu exclude posibilitatea ca solicitanții să propună idei noi,

diferite

de

cele

exemplificate,

cu

condiția

îndeplinirii

caracteristicilor prezentate mai sus și a celorlalte cerințe ale FRDS .

i)

Centre de zi

-

centre educative pentru copii (ex., centru educativ pentru copii defavorizați, care nu au fost înscriși în învățământul de stat, care au abandonat școala sau sunt în pericol de abandon școlar; centre educative pentru copii preșcolari care nu sunt înscriși la grădiniță);

-

înființarea/reamenajarea unor cluburi publice în care să se desfășoare activități de artă, cultură și, eventual, sport pentru copii și tineri defavorizați.

Număr minim de beneficiari (copiii sau tineri): 20

Capacitate minimă de servire: 20/ lună

ii)

Servicii de promovare și îngrijire a sănătății

-

campanii de educație pentru sănătate în diverse domenii importante pentru starea de sănătate a unei comunități izolate sau a unor grupuri dezavantajate care nu au, în mod normal, acces la informații și educație în acest domeniu (ex., planificare familială, prevenirea îmbolnăvirii ca urmare a poluării apei cu nitriți/azbest, prevenirea răspândirii unor boli ca tuberculoza; combaterea consumului de tutun și alcool, prevenirea anemiei la copii mici ; „școala mamelor” etc.).

-

amenajarea unor puncte medicale comunitare, în comunitățile în care accesul la medic este limitat;

-

amenajarea unor băi publice.

Număr minim de beneficiari: 80

iii)

Servicii comunitare de informare și consiliere

-

servicii de informare și consiliere care să asigure asistență alternativă celei oferite de sistemul public, precum: servicii de informare și consiliere pentru creșterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale existente, servicii adresate părinților pentru creșterea capacității de a se implica în educația copiilor).

Număr estimat minim de beneficiari : 80 Capacitate minimă de servire: 30/lună

iv)

Pregătire vocațională și orientare profesională

-

-

sprijin pentru persoane fără loc de muncă prin pregătire vocațională și orientare profesională (ex., organizarea unor cursuri de calificare în diverse domenii, în funcție de cererile de pe piața muncii, cum ar fi: servicii de interes comunitar – ex., îngrijitor pentru persoane în vârstă; construcții – ex, zidar, tâmplar; agricultură, horticultură etc.).

Număr minim de beneficiari: 15

v)

Centre culturale comunitare

-

organizarea unor activități de promovare a culturii și tradițiilor locale, a diversității, de cunoaștere interculturală.

Număr minim de beneficiari: 100

vi)

Servicii legate de protecția mediului

-

campanii de informare și educare a populației (elaborare și distribuire de materiale

informative,

activități

de

curățire

a

mediului

organizate

cu participarea membrilor comunității, organizare de cursuri pe diverse teme de interes local/general – ex, poluarea, calitatea aerului și a apei, gestiunea deșeurilor etc.).

Număr minim de beneficiari: 80

vii)

Centre sociale multifuncționale

-

în comunități mici și izolate, pot fi înființate centre care combină două sau mai multe tipuri de servicii sociale pentru cel puțin două tipuri diferite de beneficiari (ex., centru de zi pentru copii și punct medical sau servicii de promovare a sănătății și campanii de protecție a mediului etc.).

Număr minim de beneficiari: 50 Capacitate minimă de servire: 30/lună

2.1.2.

Valoarea grantului

Grantul maxim pentru care o comunitate poate solicita finanțare la depunerea unui proiect integrat este de 125.000 EURO.

2.1.3.

Tipuri de costuri eligibile

2.1.3.1.

În cadrul componentei de mică infrastructură , sunt eligibile pentru finanțare (nu mai mult de 90.000 EURO):

-

costuri pentru elaborarea documentației tehnice de execuție (ex., servicii de proiectare, inclusiv verificări de proiect, expertiză tehnică, studii tehnice, taxe, avize și autorizații necesare pentru construire, după caz, pentru componentele de mică infrastructură);

-

costuri pentru execuția lucrării de bază;

-

materiale de construcție pentru reparația locuințelor individuale;

-

asistența tehnică de specialitate pentru realizarea obiectivului (ex., diriginte de

șantier).

2.1.3.2.

În cadrul componentei de servicii sociale comunitare , în funcție de obiectivele proiectului integrat, se acordă finanțare pentru diferite tipuri de costuri,

cu

respectarea

principiului

eficienței.

Astfel,

FRDS

finanțează următoarele categorii de cheltuieli:

Bunuri și materiale:

Sunt susținute costuri pentru dotarea serviciilor create cu echipamente și materiale necesare bunei funcționări, cum ar fi:

-

achiziția de obiecte de mic inventar (ex.: mobilier, pături, lenjerie, instalații sanitare, aparate de bucătărie și pentru prepararea hranei, instrumentar și alte mici echipamente pentru dotarea punctului medical);

-

achiziția de mașini de spălat și materiale de igienizare (în condițiile existenței sursei de apă);

-

achiziția de mic echipament și materiale cu rol în procesul educativ;

-

echipamente specifice pentru dotarea centrelor culturale comunitare (ex, mobilier, aparatură);

-

materiale și mici echipamente necesare pentru organizarea activităților de protecție a mediului;

-

alte costuri pentru bunuri și materiale care să asigure buna funcționare a serviciilor.

Costuri operaționale:

Co-finanțare (pe o perioadă de maxim 10 luni, după caz) pentru cheltuieli de funcționare a serviciilor create, cum ar fi:

-

salariile

profesioniștilor

care

furnizează

servicii

directe

beneficiarilor, (personal de îngrijire/educare/suport social și care nu este încadrat în categoria funcționarilor publici); maxim 30% din bugetul componentei sociale; nivelul net al salariilor se va încadra în limitele practicate de către serviciile publice locale, pentru posturi similare, și nu poate fi cumulat cu acela de coordonator de proiect;

-

achiziția de suplimente nutritive (respectiv lapte și derivate din lapte, vitamine, fructe, miere, produse panificație, sandviș), în cazuri justificate (ex, centru de zi pentru copii);

-

costuri pentru servicii de întreținere și utilități aferente spațiilor în care se desfășoară serviciile

sociale (energie electrică și termică, apă, canalizare, colectarea gunoiului etc.);

-

cheltuielile de transport care să permită accesul profesioniștilor în comunități

și la domiciliul beneficiarilor;

-

cheltuielile pentru organizarea voluntarilor, în condițiile legii;

-

cheltuieli pentru activități legate de găsirea unui loc de muncă (cheltuieli de deplasare pentru participarea la cursuri de formare profesională, la interviuri pentru obținerea unui loc de muncă etc.);

-

cheltuieli

privind

organizarea

de

tabere

educative,

organizarea

și funcționarea

unor

formațiuni

artistice

în

cazul

copiilor

(exclusiv

în combinație cu alte servicii sociale adresate beneficiarilor);

-

alte costuri operaționale care se dovedesc a fi necesare bunei funcționări a serviciilor.

Costuri de instruire și consultanță,

cum ar fi :

-

cheltuieli pentru organizarea unor programe de pregătire a personalului și a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel acceptabil al calității în furnizarea serviciilor;

-

cheltuieli pentru organizarea unor programe comunitare de educație pentru

sănătate și de protecție a mediului adresate locuitorilor comunităților rome sărace;

-

cheltuieli pentru formarea și educarea tinerilor și adulților beneficiari în cadrul componentei (în funcție de obiectivele proiectului);

-

elaborarea și multiplicarea materialelor informative și educaționale;

-

elaborarea și multiplicarea materialelor specifice necesare educației și informării persoanelor neștiutoare de carte;

-

alte costuri de instruire și consultanță necesare atingerii obiectivelor.

2.1.3.3.

Pentru gestionarea proiectului integrat, sunt eligibile următoarele costuri:

-

salarii pentru coordonatorul de proiect (maxim 300 EURO/lună, inclusiv taxele aferente) și contabil (maxim 200 EURO/lună, inclusiv taxele aferente), pe perioada de derulare a proiectului, dar nu mai mult de 20 luni, după caz; pentru a primi salarii din grant, persoanele care ocupă aceste posturi nu pot fi

funcționari publici

; aceste costuri nu vor depăși

10% din grantul solicitat;

-

cheltuieli ocazionate de deplasarea la cursurile organizate de FRDS;

-

cheltuieli de promovarea rezultatelor proiectului (anunțuri în presă, materiale de promovare, organizare de evenimente legate de inaugurarea proiectului), în valoare maximă de 1.000 EURO;

-

costuri legate de anunțuri în presă pentru realizarea achizițiilor.

Aceste costuri sunt unice pentru ambele componente/activități.

2.1.4.

Exemple de obiective, operațiuni și costuri neeligibile

FRDS

NU finanțează

:

-

conectarea gospodăriilor individuale la lucrările de infrastructură (conectare la rețeaua comună de apă, canalizare etc.), precum și realizarea instalației electrice în interiorul locuințelor;

-

documentația tehnică și avizele necesare pentru extinderea rețelei electrice;

-

lucrări de reabilitare a construcțiilor existente pentru care nu există avizul proiectantului sau expertiza tehnică care să permită execuția acestora;

-

lucrări pentru execuția cărora nu există acordul proprietarului/ administratorului de drept atunci când lucrările se execută pe proprietatea statului sau a autorităților publice locale, după caz;

-

lucrări pe terenuri sau în clădiri pentru care nu există titlu de proprietate sau aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietății acestora;

-

lucrări de reabilitare a clădirilor aflate în proprietate privată individuală (persoane fizice sau juridice de drept privat), cu excepția lucrărilor de reparații pentru locuințele individuale, precum și construcții pe terenuri aflate în proprietate privată individuală;

-

lucrări în interiorul locuințelor care nu pot fi evacuate, total sau parțial, în timpul execuției lucrărilor;

-

reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare a apei acolo unde nu există suficientă apă pentru gospodării;

-

studiu de fezabilitate, studii și investigații de teren, expertize tehnice efectuate de către solicitanții de granturi înainte de semnarea acordului de grant;

-

cheltuieli curente de exploatare și de întreținere a obiectivelor de infrastructură (cu excepția obiectivelor care deservesc componenta socială a proiectului);

-

cumpărarea sau arendarea de terenuri și clădiri, chirii;

-

costurile de funcționare curentă pentru solicitanți (ex, costuri de întreținere a sediului primăriei, organizației neguvernamentale etc.);

-

achiziționarea de echipament de bază de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru ONG-uri sau primării;

-

alte salarii pentru personalul administrativ și de management decât cele precizate anterior ca fiind eligibile, precum și salariile pentru personalul medical;

-

inițiative

care

își

propun

consolidarea

unor

beneficii

obținute

după implementarea unor proiecte susținute prin intermediul altor programe la nivelul comunității, dacă acestea nu și-au atins obiectivele agreate cu finanțatorii.

2.1.5.

Durata de implementare a proiectului

Perioada

de

realizare

a

unui

proiect

este

estimată

la

maxim 20

de

luni calendaristice, de la data semnării Acordului de grant.

2.2. CONTRIBUȚIA LOCALĂ OBLIGATORIE

2.2.1.

Prin

„contribuție locală”

se înțelege aportul efectiv al membrilor comunității rome ( contribuția comunității ) și orice altă contribuție a administrației publice locale, a altor parteneri sau sponsori ( alte contribuții ) la realizarea efectivă a proiectului cu abordare integrată.

2.2.2.

Valoarea contribuției minime

Contribuția locală trebuie să fie de cel puțin 6% din suma cerută ca finanțare de la FRDS pentru un proiect integrat (dar nu mai mult de 30% din suma solicitată). Contribuția locală va viza în mod obligatoriu ambele componente/activități.

2.2.3.

Tipul contribuției locale

Contribuția poate fi în bani sau în natură (muncă voluntară, activitate profesională, spații, echipamente, materiale, servicii de transport etc.).

Pentru determinarea contribuției în muncă voluntară se va lua în calcul salariul minim brut pe economie garantat în plată și timpul petrecut în implementarea proiectului (în ore).

Pentru determinarea contribuției în natură sub forma activității profesionale se va lua în calcul timpul petrecut în implementarea proiectului (în zile) și salariul de bază obținut de profesionistul respectiv în mod normal, la locul său de muncă.

Contribuția în spații și echipamente se cuantifică și se acceptă doar în cazul în care acestea sunt puse la dispoziția proiectului pentru componenta de servicii sociale. Calculul contribuției se face ținând seama de perioada furnizării acestor servicii în cadrul proiectului, pe baza echivalentului chiriei la prețurile practicate la nivel local pentru serviciile de interes public.

Studiul de fezabilitate elaborat anterior depunerii proiectului, precum și studii privind mediul, alte avize și autorizații necesare, conform legii, pot fi considerate contribuție locală în condițiile în care acestea se referă la obiectivul pentru care se solicită finanțare, sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic și economic și pot fi justificate cu documente contabile.

Valoarea contribuției locale provenită din considerarea documentației tehnice de pregătire (studiul de fezabilitate, alte documentații și avize necesare aprobării finanțării proiectului) se poate ridica la o sumă cel mult egală cu 2% din valoarea estimată a lucrărilor de construcții și instalații.

2.3. BENEFICIARI VIZAȚI

2.3.1.

Pentru identificarea și selectarea potențialilor beneficiari, FRDS utilizează ca instrumente și surse de date și informații:

-

Liste de comunități furnizate de ANR pe care le publică în Monitorul Oficial;

-

Definiția operațională a comunității de romi eligibilă (art. 2.3.2.);

-

Campaniile de informare și educare;

-

Facilitarea comunitară și asistența tehnică.

2.3.2.

Beneficiari eligibili

PIP vizează ca beneficiari comunitățile rome care se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, respectiv grupurile dezavantajate din cadrul acestor comunități.

În înțelesul prezentului manual, o

comunitate romă

se definește ca fiind un grup de gospodării, format preponderent din persoane de etnie romă, care constituie o așezare compactă, bine definită geografic în interiorul unei entități administrative.

2.3.2.1.

Pentru a fi eligibilă, o comunitate romă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:

este preidentificată sau este pe

listă

, după caz;

cuprinde cel puțin 20 de gospodării, fiecare gospodărie având în componență persoane de etnie romă;



membri comunității se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, în conformitate cu criteriile enunțate în anexa 4 la prezentul manual;



a depus o singură cerere de finanțare pentru un proiect integrat în cadrul rundei;



nu a mai primit finanțare în cadrul altei runde organizate pentru PIP.

2.3.2.2.

În cazul componentei de servicii sociale comunitare, solicitantul va trebui să evidențieze grupurile dezavantajate cărora se adresează serviciile și care provin din comunitatea romă eligibilă pentru care se solicită finanțarea. Astfel de grupuri de beneficiari eligibili sunt:

Copii proveniți din familii sărace:

-

copii de vârstă școlară care au nevoie de asistență specializată pentru a nu abandona școala sau pentru a se reintegra în sistemul de învățământ (inclusiv de tipul „a doua șansă”);

-

preșcolari care nu sunt înscriși la cursurile pregătitoare pentru școală;

-

copii a căror familie se află în situație de criză (părinți cu boli grave care nu le permit să muncească, părinți aflați în detenție, părinți violenți și/sau consumatori de alcool/droguri, familii fără venituri etc.),

-

copii care nu beneficiază de sprijinul material și afectiv al familiei, fiind neglijați sau chiar abandonați de părinți;

-

copii mici supuși riscurilor asociate sărăciei: malnutriție, anemie, risc ridicat de mortalitate infantilă.

Femei defavorizate:

-

singure cu copii;

-

supuse violenței domestice;

-

adolescente care devin/sunt mame și nu beneficiază de sprijin din partea familiei.

Alte categorii defavorizate (de toate vârstele),

precum:

-

persoane analfabete;

-

familii monoparentale;

-

persoane care nu beneficiază de drepturile și serviciile sociale publice de care sunt îndreptățite să beneficieze;

-

persoane dependente sau cu handicap;

-

persoane fără loc de muncă;

-

grupuri de locuitori afectate/sau potențial afectate de probleme legate de protecția mediului.

2.4. SOLICITANȚI ELIGIBILI

2.4.1.

Solicitant eligibil pentru finanțare în cadrul PIP este

primăria unității

administrativ-teritoriale

pe raza căreia se află comunitatea beneficiară, aflată în relații de parteneriat cu

grupul de inițiativă

din comunitatea romă eligibilă ( grupul de inițiativă ) și, recomandabil, o

organizație neguvernamentală

capabilă să sprijine implementarea proiectului.

2.4.1.1.

Pentru a dobândi calitatea de partener,

grupul de inițiativă

trebuie să se înregistreze ca persoană juridică, conform Legii nr.129/1998, republicată, și să-și desemneze, cu această ocazie, trei reprezentanți din cadrul grupului (aleși de cel puțin trei sferturi din membrii grupului). Reprezentanții grupului de inițiativă participă la luarea deciziilor în legătură cu proiectul în cadrul

grupului de coordonare a proiectului

și sunt implicați în realizarea și susținerea proiectului.

2.4.2.2.

Grupul de inițiativă

reprezintă interesele comunității rome beneficiare a proiectului în procesul de inițiere și implementare a proiectului.

2.4.1.3.

Înainte de depunerea proiectului, solicitantul desemnează echipa de implementare și coordonatorul proiectului.

Structura echipei de implementare va fi constituită în funcție de complexitatea și specificul proiectului.

Se recomandă implicarea persoanelor de etnie romă în echipa de implementare în cazul în care acestea au pregătirea și experiența necesară (dacă este posibil, chiar din comunitate).

2.4.1.4.

Prin intermediul documentelor atașate la dosarul proiectului, solicitanții trebuie să demonstreze că:



au capacitatea și bonitatea necesară pentru realizarea proiectului (ex., membrii echipei de implementare au experiența și pregătirea necesare pentru ocuparea postului pentru care au fost propuși; organizația neguvernamentală parteneră a derulat cel puțin un proiect relevant în domeniul respectiv, acționând în conformitate cu prevederile statutul său -

după caz, furnizare de servicii sociale, protecția mediului etc., și-a îndeplinit obligațiile de plată a contribuțiilor către

stat,

conform

prevederilor

legale;

conform

declarațiilor

pe

proprie răspundere, persoanele implicate în gestionarea fondurilor nu au fost condamnate prin

hotărâre

judecătorească

definitivă

pentru

crime

și

delicte:

contra patrimoniului

(fraudă,

delapidare,

etc.), de

terorism (inclusiv

implicare

în organizații criminale), contra securității naționale, de corupție, contra intereselor publice (sau orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale statului),

de

pericol

public,

contra

încrederii

publice,

legate

de

conduita profesională, contra intereselor financiare ale comunităților europene;



au condiții de administrare a proiectului (au capacitatea de a menține coordonatorul și contabilul, precum și echipa de implementare pe toată durata realizării proiectului, dispun de mijloace de comunicare adecvate etc.);



au consultat membrii comunității înainte de momentul elaborării proiectului, au decis împreună asupra obiectivelor de realizat și au prevăzut un sistem de consultare periodică a acestora pe toată durata implementării proiectului.

2.4.1.5.

Aceeași organizație neguvernamentală poate să figureze ca partener pentru cel mult două proiecte, la o anumită rundă organizată de FRDS (în condițiile în care organizația are, pentru fiecare proiect,

o altă echipă de

profesioniști ). În acest sens, filialele aceleiași organizații neguvernamentale care, potrivit legislației românești, au personalitate juridică sunt considerate entități separate și pot participa ca parteneri în proiecte depuse la aceeași rundă de competiție cu organizația (mamă).

2.5. GRUPUL DE COORDONARE A PROIECTULUI

Coordonarea activităților proiectului se va asigura prin

Grupul de Coordonare a Proiectului (GP)

format din cinci sau șapte membri: doi reprezentanți ai primăriei, doi ai organizației neguvernamentale (dacă este cazul) și cei trei reprezentanți aleși ai comunității. Coordonatorul proiectului va face parte în mod obligatoriu din GP.

2.5.1.

Rolul GP

GP va fi responsabil de luarea deciziilor ce privesc implementarea proiectului și de monitorizarea derulării acestuia. În acest sens, GP:



se asigură că propunerea de finanțare adresată FRDS abordează cele mai importante și oportune dintre nevoile identificate de către membrii comunității rome (nevoi legate de infrastructura comunitară și de dezvoltarea serviciilor sociale);



în timpul etapei de implementare a proiectului: supraveghează lucrările de construcție și realizarea activităților derulate în cadrul componentei de servicii sociale,

în

conformitate

cu

graficul

de

lucru

și

obiectivele

propuse; monitorizează și evaluează în mod participativ activitățile și rezultatele proiectului; asigură implicarea comunității în deciziile importante legate de inițierea

și

implementarea

proiectului,

urmărind

ca

opiniile

membrilor comunității să fie ascultate; se preocupă de mobilizarea membrilor comunității pentru realizarea contribuției locale, păstrând evidența contribuției în muncă a beneficiarilor etc.;



organizează

întâlniri

periodice

între

parteneri,

asigură

transparența operațiunilor și avizează rapoartele de etapă și finale către FRDS, precum și Planul de achiziții în cadrul proiectului;



în

același

scop

al

asigurării

transparenței

activităților

proiectului,

GP organizează periodic (minim patru pe an) întâlniri cu membrii comunității pentru a-i informa cu privire la stadiul de execuție a proiectului, cheltuieli efectuate, probleme întâmpinate și propuneri de rezolvare a lor etc.;



stabilește o relație eficientă cu alte entități pentru buna derulare a activităților proiectului (ex., Direcții de Sănătate Publică, Inspectorate Școlare etc.);



participă la lansarea și închiderea proiectului.

2.6. ELABORAREA PROIECTELOR INTEGRATE

Pentru elaborarea unui proiect integrat, potențialii beneficiari trebuie să solicite și să completeze, conform cerințelor FRDS, formularele standard care fac parte din

dosarul cererii de finanțare .

2.6.1.

Formularul de cerere de finanțare și Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanțării se distribuie solicitanților, în urma solicitărilor formulate în scris de aceștia, fie

direct,

la sediul FRDS, la sediul sucursalelor (pentru județele arondate acestora), fie

prin poștă.

2.6.2.

Formularul de cerere de finanțare completat corespunzător cerințelor FRDS, împreună cu setul de documente anexe, conform Ghidului pentru completarea dosarului de solicitare a finanțării, este definit ca

proiect.

2.6.2.1.

Proiectul va furniza informații clare și relevante care să susțină solicitarea finanțării.

2.6.3.

La depunerea proiectului, solicitantul prezintă:



Formularul de cerere de finanțare (standard) completat corespunzător (în limba română);



Documentele

legale

referitoare

la

forma

de

organizare

juridică

a solicitanților (ex, documente de constituire ca persoană juridică a grupului de inițiativă

din

comunitatea

romă,

documente

de

constituire

legală

a organizației neguvernamentale, după caz etc.);



Procesele-verbale ale întrunirilor comunitare însoțite de liste cu numele și semnăturile participanților la întâlniri;



Dovezi ale angajamentelor privind contribuția locală la realizarea proiectului (inclusiv hotărâri ale consiliului local privind implicarea primăriei în realizarea proiectului);



Documentația tehnică a proiectului, acorduri de mediu, alte avize/acorduri cerute de lege și hotărârea consiliului local privind aprobarea investiției, după caz;



Acordul de parteneriat între cele trei entități, după caz (primăria locală, grupul de inițiativă și organizația neguvernamentală);



Documente privind evaluarea capacității solicitantului (Curriculum Vitae ale principalilor membri ai echipei de implementare a proiectului, raport de activitate în cazul organizațiilor neguvernamentale și al primăriei, după caz etc.);



Orice alte documente solicitate în mod expres în Formularul de cerere de finanțare și în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanțării.

2.6.4.

Proiectul va fi trimis în

două exemplare la FRDS , un al treilea exemplar fiind păstrat de către primăria solicitantă.

2.7. CICLUL PROIECTELOR INTEGRATE

În cadrul PIP, proiectele pot trece prin mai multe faze, după cum urmează:

-

asistență pentru pregătirea și elaborarea proiectului: informare, facilitare, asistență tehnică, după caz;

-

depunerea și înregistrarea proiectelor;

-

verificarea administrativă și a eligibilității proiectelor;

-

evaluarea de birou;

-

evaluarea în teren;

-

ierarhizarea tuturor proiectelor primite la o anumită rundă, în funcție de notele obținute la evaluarea la teren și recomandările pentru aprobare ale compartimentelor de specialitate;

-

selecția proiectelor în cadrul subcomitetului de evaluare și elaborarea recomandărilor pentru Consiliul Director;

-

aprobarea de către Consiliul Director;

-

instruirea

reprezentanților

solicitanților

cu

privire

la

procedurile

și modalitățile de realizare a proiectelor;

-

semnarea acordurilor de grant și deschiderea finanțărilor;

-

finanțarea

și

implementarea

proiectelor;

monitorizarea

și

controlul implementării proiectelor;

-

închiderea proiectelor;

-

diseminarea rezultatelor.

2.8. PREIDENTIFICAREA PRIMELOR PROIECTE INTEGRATE

2.8.1.

ANR a preidentificat un număr de comunități pentru a fi finanțate la scurt timp după demararea programului (Anexa 2) pe baza următoarelor criterii îndeplinite cumulat:



beneficiarii sunt eligibili în conformitate cu art. 2.3.2. și se confruntă cu probleme deosebite;



solicitanții sunt pregătiți pentru a demara proiectele (s-au stabilit prioritățile și s-a identificat cel puțin o idee de proiect integrat, există condiții pentru constituirea grupului de inițiativă, și pentru formarea parteneriatului cu primăria);



există

condițiile

pentru

mobilizarea

resurselor

necesare

pentru realizarea proiectelor (contribuția locală, resurse umane);



există/este în pregătire documentația tehnică necesară (studii de fezabilitate, acorduri de mediu etc)

Aceste proiecte nu intră în competiție cu alte proiecte.

2.8.2.

În paralel cu finanțarea proiectelor preidentificate se desfășoară activitățile de pregătire a comunităților din

listă

pentru participare la competiție în cadrul primei runde.

2.8.3.

După

verificarea

în

teren

a

eligibilității,

fezabilității

și

oportunității proiectelor, precum și a celorlalte condiții aplicabile finanțărilor de proiecte PIP și după o scurtă etapă de facilitare, FRDS va putea semna acordul de grant și deschide finanțarea.

2.8.4.

O comunitate preidentificată care a depus un proiect care nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi finanțat, poate participa la competiția organizată pentru selecția de proiecte în cadrul rundelor adresate comunităților din

listă , cu alt proiect

sau

cu

o

variantă

îmbunătățită

a

proiectului

respins.

3.1. DESFĂȘURAREA CAMPANIILOR de INFORMARE și EDUCARE

3. CREAREA CAPACITĂȚII de REALIZARE a PROIECTELOR

În cadrul PIP, FRDS sprijină dezvoltarea capacităților la nivel comunitar prin mijloace specifice dezvoltării comunitare utilizate până acum în cadrul altor programe a căror eficacitate a fost confirmată de rezultatele obținute, cum ar fi: desfășurarea

unor

campanii

de

promovare,

informare

și

educare,

facilitare comunitară, acordare de asistență tehnică, furnizare de instruire, promovarea parteneriatelor și facilitarea schimbului de experiență.

3.1.1.

Scopul campaniilor de informare și educare

Campaniile de informare și educare au ca scop:



asigurarea transparenței activităților în cadrul PIP;



informarea și conștientizarea actorilor locali și naționali (beneficiari, potențiali beneficiari, reprezentanți ai administrației publice de la nivel central, județean și local, ai organizațiilor neguvernamentale, ai Guvernului și altor factori de decizie, lideri de opinie naționali și local, ai publicul larg, etc.) asupra necesității promovării dezvoltarii locale și a incluziunii sociale la nivel comunitar;



stimularea unor atitudini și comportamente de relaționare bazate pe încredere

și susținere reciprocă pentru acțiune colectivă;



creșterea încrederii beneficiarilor și a potențialilor beneficiari în măsurile de incluziune socială implementate de Guvernul României, precum și motivarea acestora de a iniția și derula programe de dezvoltare;



promovarea rezultatelor programului și a exemplelor de bună practică.

3.1.2.

Organizarea activităților de informare și educare

3.1.2.1.

Campaniile de informare și educare a comunităților pentru accesarea acestui program se lansează de către FRDS, în diferite etape ale ciclului programului.

3.1.2.2.

Strategia de informare, și educare conține trei tipuri principale de activități, în funcție de obiectivul acestora :

(a)

campanii inițiale –

organizată cu scopul lansării rundelor de competiției și focalizate pe informarea potențialilor beneficiari care trăiesc în comunitățile aflate pe

listă

cu privire la contextul general al decadei de incluziune a

romilor, principiile de lucru în SIP și beneficiile pe care le aduce acesta, condițiile de accesare a finanțărilor în cadrul PIP, sprijinul acordat de FRDS pentru realizarea proiectelor etc. Aceste campanii pot avea caracter național, regional și/sau local.

(b)

campanii de promovare a bunelor practici –

FRDS va folosi pentru informare și educare instrumente și metode adaptate specificului grupului țintă (ex, articole în presă, caravane, evenimente speciale, emisiuni radio, filme despre inițiative de succes centrate pe populația romă, distribuire de materiale informative, buletine informative, studii de caz etc.).

(c)

schimb de experiență și construire de parteneriate –

FRDS va organiza seminarii și întâlniri de lucru cu principalii actori implicați în dezvoltarea socială a comunităților, de la nivel local și central, inclusiv cu reprezentanți ai comunităților rome, finanțatori, organizații neguvernamentale implicate în proiecte adresate romilor.

3.1.3.

Mijloace de informare și educare a comunităților rome

FRDS se adresează potențialilor beneficiari adaptându-și strategia de promovare, informare și educare, după cum urmează :



utilizează medii de informare publică accesibile comunităților vizate;



utilizează facilitatorii FRDS, inclusiv de etnie romă;



implică personalul permanent al FRDS, inclusiv pe cel al sucursalelor sale regionale;



colaborează cu birourile județene ale romilor din cadrul prefecturilor, și cu birourile regionale ale ANR cu autoritățile locale și județene, precum și cu liderii de opinie ai comunităților (preoți, medici, profesori etc.), cu scopul de a-i implica în efortul local de diseminare a informațiilor și în identificarea unor modalități eficiente de comunicare, adaptate specificului audienței vizate;



organizează întâlniri de informare adresate potențialilor beneficiari care iși exprimă interesul pentru pregătirea unor componente de servicii sociale comunitare destinate grupurilor dezavantajate;



elaborează și distribuie materiale de promovare și informare

adaptate mediului

cultural și specificului comunităților rome ;



sprijină membrii comunitățiilor rome în mediatizarea locală cu ocazia lansării sau recepției unor proiecte;



solicită tuturor celor implicați în program să practice transparența în promovarea serviciilor proprii destinate beneficiarilor vizați.

În timpul campaniilor de informare și educare, FRDS pune la dispoziție informații

clare și folositoare despre prioritățile în finanțare, activitățile pe care le derulează, criterii de eligibilitate ale beneficiarilor, încurajează inițiativa locală și crearea de parteneriate. Indiferent de canalul de comunicare utilizat, se subliniază principiile de bază ale participării și implicării beneficiarilor la identificarea, elaborarea și implementarea proiectelor.

3.1.4.

Verificarea criteriilor de eligibilitate a comunităților rome

Comunitățile de pe

listă

vor fi vizitate în teren de facilitatori în cadrul campaniei de informare și educare pentru a fi informate despre oportunitatea de a participa la PIP.

3.1.4.1.

Pe parcursul realizării campaniilor de informare și educare, facilitatorii FRDS verifică pe teren conformitatea cu criteriile pe baza cărora s-a alcătuit

lista

(vezi anexa 3).

3.1.4.2.

În cazul în care o comunitate romă nu respectă criteriile stabilite la întocmirea listei devine neeligibilă pentru runda în curs (deja lansată), iar FRDS sesizează ANR asupra acestui aspect.

3.2. FACILITAREA COMUNITARĂ

Procesul de facilitare comunitară constituie un factor cheie al succesului de ansamblu al programelor Guvernului pentru combaterea sărăciei la nivel comunitar și creșterea nivelului de incluziune socială, înscriindu-se în procesul general de stimulare a dezvoltării locale.

3.2.1.

Facilitarea comunitară

este unul din pașii prin care FRDS își propune să crească accesibilitatea comunităților rome la programele care li se adresează, să îmbunătățească gradul de mobilizare a membrilor comunităților respective la realizarea obiectivelor de interes local, toate acestea având ca efecte principale creșterea participării la luarea deciziilor și îmbunătățirea condițiilor de trai în comunitățile rome.

La baza instrumentului de facilitare comunitară folosit de FRDS stau experiențele similare

din

proiecte

anterioare

în

care

activarea

comunităților,

definirea participativă a nevoilor cu care se confruntă, stabilirea de priorități și de soluții în cadrul comunității au condus la un număr mare de inițiative care au răspuns criteriilor și principiilor promovate de FRDS.

3.2.2.

Obiectivele facilitării comunitare

Obiectivele urmărite prin procesul de facilitare în cadrul PIP sunt:



dezvoltarea spiritului comunitar;



creșterea gradului de participare a membrilor comunității la procesele de identificare și de ierarhizare a nevoilor la elaborarea și realizarea proiectelor de dezvoltare (cu accent pe implicarea femeilor și tinerilor);



promovarea unui proces de alegere a reprezentanților comunității în mod democratic și pe baza calităților acestora;



stimularea unui mediu de lucru în comunitate care să permită realizarea cu succes a proiectului;



depășirea barierelor de comunicare și colaborare între parteneri, precum și între aceștia și alți actori locali care ar putea fi implicați în realizarea și susținerea

proiectului,

între

reprezentanții

beneficiarilor

și

restul membrilor comunității.

O mare parte a eforturilor în cadrul procesului de facilitare se concentrează asupra transferului de informații, cunoștințe, abilități și atitudini menite să stimuleze implicarea, participarea și organizarea comunitară.

3.2.3.

Tipuri de facilitare

În funcție de momentele în care se face intervenția FRDS la nivel de comunitate și de mijloacele de intervenție, putem spune că există mai multe

tipuri de facilitare

cu scopul de a susține dezvoltarea capacităților de organizare și relaționare între membrii comunității, respectiv:

a.

facilitare de pregătire

se derulează în perioada de inițiere și de definire a ideii de dezvoltare comunitară prin intermediul unui proiect. Comunitățile eligibile pot beneficia de facilitare de pregătire pe o durată de maxim 20 zile eșalonate în timp, în funcție de nevoia de suport identificată la nivelul comunității respective ;

b.

facilitare de implementare

durează, după caz, maxim șapte zile pentru o comunitate și poate interveni (a) după recomandarea de aprobare/amânare a proiectului, pentru stimularea coeziunii comunității și refacerea încrederii în capacitatea de a realiza proiectul; (b) în perioada de implementare a proiectului de către comunitate, în vederea creșterii gradului de implicare a membrilor

comunității

la

realizarea

proiectului,

a

reducerii

riscurilor producerii conflictelor sau scăderii capitalului de încredere în comunitate, pentru buna implementare a proiectului;

c.

alte tipuri de facilitare

(de rețea, post-implementare etc.).

Intervențiile prin facilitare sunt individualizate pentru fiecare comunitate, în funcție

de nivelul de participare și implicare la nivelul grupurilor de inițiativă, cu scopul de a sprijini procesul de incluziune socială, în considerarea resurselor disponibile destinate acestei categorii de activități.

3.2.4.

Rolul facilitatorului comunitar

Facilitarea

se

derulează

prin

intermediul

f

acilitatorului

comunitar

.

Acesta acționează ca factor de legătură între principalii actori sociali din comunitate (autoritățile locale, ONG-uri, lideri comunitari etc.) și susține incluziunea socială de câte ori va fi necesar (ex, participarea femeilor, a tinerilor, a grupurilor marginalizate etc.), urmărind o cât mai largă participare a membrilor comunității la activitățile de interes public organizate la nivel local.

În procesul de facilitare, facilitatorii sprijină comunitățile rome să întreprindă următorii

pași:



identificarea liderilor comunitari, precum și a altor persoane respectate în comunitate față de care comunitatea manifestă încredere;



creșterea gradului de participare a femeilor și tinerilor la activitățile legate de inițerea și derularea proiectului;



evaluarea participativă a nevoilor, identificarea resurselor disponibile și stabilirea priorităților;



identificarea, printr-un proces de consultare, de idei de proiecte care pot conduce la îmbunătățirea situației romilor, în concordanță cu prioritățile și resursele identificate și întocmirea planului de îmbunătățire a situației romilor;



identificarea problemelor care pot face obiectul unui proiect finanțat prin PIP;



constituirea grupului de inițiativă ca persoană juridică;



stabilirea parteneriatelor între grupul de inițiativă din comunitate și primăria locală, organizații neguvernamentale și alte entități care pot contribui la elaborarea proiectului și la durabilitatea acestuia, după încheierea finanțării proiectului de către FRDS;



întocmirea dosarului pentru cererea de finanțare PIP;



prevenirea și rezolvarea situațiilor conflictuale din timpul pregătirii, implementării

sau

finalizării

proiectului,

după

caz;

în

acest

sens, facilitatorul va colabora cu membrii grupului de coordonare a proiectului, participând la întâlnirile importante ale acestuia și sprijinind implicarea comunității în implementarea proiectului;



păstrarea unui grad constant de participare la luarea deciziilor a membrilor comunității, pe toată durata proiectului;



identificarea necesităților de asistență tehnică și instruire pentru realizarea proiectului.

3.2.5.

Facilitatori comunitari de etnie romă

Pentru a crește numărul colaboratorilor de etnie romă, FRDS organizează procese de recrutare și selecție pentru postul de facilitator comunitar invitând inclusiv mediatori

sociali

și sanitari,

specialiști aparținând

minorității

romilor,

buni cunoscători ai condițiilor locale.

3.2.6.

Solicitarea facilitării de pregătire a proiectelor PIP

3.2.6.1.

Pot primi asistență prin facilitare în pregătirea unor proiecte integrate, coerente și prioritare pentru PIP numai comunitățile confirmate ca fiind eligibile în urma derulării companiei de informare și educare, și care, împreună cu autoritățile locale, își vor exprima în mod formal (printr-o cerere) interesul de a participa la program.

În cazul în care numărul de scrisori este foarte mare și resursele destinate procesului de facilitare pentru etapa respectivă sunt insuficiente, ANR va stabili, prin consultare cu FRDS, o listă de priorități cu comunitățile rome eligibile ce au nevoie de suport tehnic și financiar în cadrul programului.

3.2.6.3. În situația identificării unor obiective complexe, FRDS va putea acorda asistență tehnică specializată inițiatorilor.

3.3. PRIMIREA PROIECTELOR și VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ

3.3.1.

Organizarea rundelor de competiție

Luând în calcul fondurile disponibile și prioritățile stabilite în cadrul programului, FRDS organizează

runde de competiție

pentru finanțarea proiectelor PIP.

3.3.1.1.

În cadrul PIP, se estimează că vor fi organizate două runde de competiție pentru proiectele integrate adresate comunităților rome.

Consiliul Director al FRDS poate lua decizia organizării unei a treia runde de competiție în cazul în care fondurile disponibile nu au fost în totalitate alocate proiectelor aprobate.

3.3.1.2.

FRDS va face publice termenele-limită stabilite pentru depunerea proiectelor, precum și condițiile de finanțare pentru fiecare rundă de competiție.

3.3.1.3.

Proiectele se primesc din partea solicitanților eligibili, așa cum sunt definiți în prezentul Manual, pentru fiecare rundă de competiție anunțată de către FRDS, până la data și ora limită precizate.

3.3.2.

Depunerea proiectelor

Proiectele pot fi depuse fie direct, la sediul FRDS sau la sediul sucursalelor FRDS (pentru județele arondate acestora), cel mai târziu la data și ora anunțate de FRDS, fie pot fi expediate prin poștă, cu confirmare de primire (expedierea fiind înregistrată, prin ștampila poștei pe plic, cel mai târziu la data limită anunțată).

3.3.2.1.

În momentul depunerii, proiectele depuse primesc un număr de înregistrare și intră în competiția pentru finanțare.

3.3.2.2.

Proiectele depuse/expediate după data sau ora limită de depunere vor fi returnate solicitanților.

3.3.3.

Înregistrarea proiectelor în baza de date

Operațiile efectuate și rezoluțiile aferente unui proiect depus/expediat la termen sunt înregistrate în Sistemul de Management al Informației, în toate etapele ciclului proiectului.

3.3.4.

Verificarea conformității proiectelor din punct de vedere administrativ

Imediat după depunerea și înregistrarea lor în baza de date, proiectele trec printr-un proces inițial de verificare realizat de compartimentele de specialitate ale FRDS.

În această fază, se verifică următoarele:

-

a fost respectat termenul limită anunțat (proiectele au fost primite la FRDS la data și ora limită anunțate);

-

cererea de finanțare este conformă și completă și include documentele anexă solicitate (se verifică dacă cererea de finanțare este completată pe un document specific furnizat de FRDS și este completată la toate rubricile, precum și dacă sunt atașate la dosar toate documentele solicitate și menționate ca fiind obligatorii în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanțării).

3.3.4.1.

Proiectele care îndeplinesc ambele criterii mai sus menționate vor trece în faza următoare: de verificare a eligibilității.

3.3.4.2.

Proiectele

care

nu

conțin

toate

documentele

solicitate,

completate corespunzător, pe formularele FRDS, vor fi respinse în această fază.

3.4. VERIFICAREA ELIGIBILITĂȚII PROIECTELOR INTEGRATE

3.4.1.

Criterii de eligibilitate

Sunt considerate eligibile pentru următoarea fază a competiției numai acele proiecte care întrunesc următoarele condiții:

1.

Beneficiarii se încadrează în criteriile de eligibilitate ale PIP descrise în prezentul manual ;

2.

Obiectivele proiectului sunt eligibile și se încadrează în definiția de proiect integrat, în conformitate cu prevederile prezentului manual;

3.

Solicitantul este eligibil, în conformitate cu prevederile prezentului manual;

4.

Există la dosar un acord de parteneriat între entitățile partenere (primăria locală, grupul de inițiativă din comunitate și, eventual, organizația neguvernamentală), completat corespunzător, pe formatul standard oferit de FRDS ;

5.

Există la dosar cel puțin un proces-verbal (completat conform cerințelor FRDS) care demonstrează participarea membrilor comunității rome la identificarea nevoii care face obiectul cererii de finanțare și la luarea deciziei privind activitățile proiectului, precum și faptul că participă la implementarea acestuia;

6.

Există la dosar un Plan de sustenabilitate a proiectului integrat după terminarea finanțării în cadrul PIP;

7.

Este prevăzută în buget contribuția solicitată la realizarea proiectului (conform prevederilor art. 2.2.2. al prezentului Manual de operare) în bani sau în natură, din partea membrilor comunității, a primăriei și partenerilor,

după

caz,

iar

această

contribuție

este

certificată

cu documente atașate la dosar (hotărâri ale Consiliului Local, angajamente sau declarații pe proprie răspundere etc.);

8.

Grantul solicitat se înscrie în plafonul maxim de finanțare, așa cum a fost definit în prezentul

Manual (vezi articolul 2.1.2.) .

3.4.1.1.

Proiectele care întrunesc criteriile de eligibilitate specifice sunt trecute în faza următoare a competiției, respectiv evaluarea de birou.

3.4.1.2.

Proiectele care nu întrunesc aceste condiții sunt respinse ca neeligibile și nu intră în faza următoare a competiției pentru finanțare.

Solicitanților care au depus proiecte neeligibile li se comunică motivele respingerii, în 2 luni de la termenul limită de depunere a proiectelor.

3.4.1.2.1.

Proiectele respinse pentru că nu sunt complete sau bine justificate, conform cerințelor, pot fi redepuse după îmbunătățire, pe baza informațiilor primite de la FRDS, pentru o altă rundă în cadrul programului, în situația în care runda se adresează respectivelor comunități.

3.4.1.2.2.

Anumite

proiecte

a

căror

dimensiune

financiară

depășește posibilitățile de suport în cadrul PIP sau care sunt propuse de comunități eligibile care nu îndeplinesc condițiile de finanțare PIP pot intra în atenția FRDS pentru a fi susținute în pregătirea cererilor de finanțare pentru programe finanțate din fonduri europene, în condițiile în care se încadrează în criteriile stabilite pentru acestea.

3.5. EVALUAREA PROIECTELOR

Toate proiectele care sunt eligibile trec într-o fază superioară a analizei și anume etapa de evaluare.

Evaluarea

urmărește analiza în detaliu a mai multor elemente care pot conduce la realizarea unui proiect. Astfel, se urmărește fezabilitatea din punct de vedere tehnic (ex., studiile tehnice fundamentează oportunitatea și

fezabilitatea investiției, succesiunea și coerența activităților, gradul de dificultatea, constrângerile legale și condițiile locale) analiza economică, soliditatea financiară (inclusiv costul mediu pe

beneficiar),

evaluarea

instituțională

a

Agenților

de

Executare

(inclusiv soliditatea parteneriatului),

participarea membrilor comunității rome, beneficiile așteptate, indicatorii de rezultat și problemele de mediu.

Echipa de evaluare se va asigura că proiectele pentru care se solicită finanțarea sunt bine justificate, aduc beneficii măsurabile, abordează în mod integrat problema sărăciei și incluziunii sociale, reprezintă rezultatul unui proces de consultare cu membrii comunităților respective, promovează implicarea acestora și parteneriatul în realizare activităților specifice proiectelor.

Criteriile de evaluare și ponderile punctajelor

care se aplică proiectelor sunt prezentate în tabelul următor:

Nr

Criterii

Ponderea criteriilor

pentru proiecte integrate

1

Caracterul integrat al proiectului

10

2

Consistența tehnică a proiectului

20

3

Soliditatea economică și financiară

(inclusiv contribuția locală)

15

4

Oportunitatea proiectului, beneficiile așteptate și

relevanța pentru obiectivele PIP

20

5

Capacitatea de realizare a proiectului

20

6

Participarea

și

implicarea

beneficiarilor

(la

pregătirea și implementarea proiectului)

10

7

Protecția mediului

5

Evaluarea proiectelor

se face în două etape:



evaluare de birou, pe baza documentelor prezentate de solicitant;



evaluare pe teren (la fața locului).

3.5.1.

Evaluarea de birou

Pentru realizarea evaluării de birou, proiectele sunt încredințate echipelor de evaluare multidisciplinare. Fiecare echipă de evaluare este formată din trei sau patru specialiști FRDS (dintre care, după caz, unul sau doi evaluatori independenți specializați din echipa de colaboratori ai FRDS, un membru al Biroului pentru relația cu comunitățile rome și un președinte fără drept de vot, cu rol de asigurare a bunei

desfășurări

a

procesului

de

evaluare

și

respectare

a

principiilor

de echidistanță, șanse egale și profesionalism).

Pentru evaluarea de birou a proiectelor PIP se va urmări implicarea specialistului în evaluare din cadrul Biroului pentru relația cu comunitățile rome al FRDS în cât mai multe echipe de evaluare (dacă este posibil, în toate) în scopul asigurării unei viziuni

transversale

asupra

acestora

și

eliminării

diferențelor

majore

între aprecierile evaluatorilor.

3.5.1.1.

Pe baza documentelor prezentate în proiecte, echipele de evaluare realizează evaluarea de birou a propunerilor.

În

timpul

evaluării

de

birou,

FRDS

poate

solicita

documente, informații/clarificări suplimentare pentru o apreciere corectă și completă a proiectelor.

3.5.1.1.1.

FRDS va comunica solicitanților un termen limită pentru furnizarea informațiilor și documentelor solicitate.

3.5.1.1.2.

Solicitanții se vor asigura de recepționarea de către FRDS a documentelor și informațiilor suplimentare solicitate în timpul evaluării, cu respectarea termenului limită comunicat, în vederea asigurării unei aprecieri corecte a proiectelor.

3.5.1.1.3.

După expirarea termenului limită pentru furnizarea informațiilor, documentele recepționate de FRDS nu vor mai fi luate în considerare.

3.5.1.2.

Membrii echipei de evaluare cu drept de vot vor analiza proiectul, în mod independent și colectiv, la încheierea procesului rezultând un raport care să reflecte opinia echipei de evaluare și un punctaj unic. Raportul va menționa eventualele opinii divergente și intervențiile președintelui pentru soluționarea acestora.

3.5.1.2.1.

În urma analizei, fiecare proiect obține un punctaj, în funcție de criteriile

și

ponderile

menționate

în

prezentul

manual,

precum

și

o recomandare/rezoluție

pentru

următoarea

etapă

de

evaluare,

după

cum urmează:

-

recomandat pentru evaluare de teren;

-

respins la evaluarea de birou.

3.5.1.2.2.

Evaluarea de teren se face numai pentru proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

-

au obținut un punctaj de minim 6 puncte (din 10 posibile) la fiecare din cele șapte criterii de evaluare din partea fiecărui evaluator;

-

au obținut recomandarea de a fi evaluate în teren.

3.5.1.2.3.

Pentru asigurarea calității proiectelor și creșterea impactului acestora în comunități, la un moment dat, Consiliul Director al FRDS poate hotărî creșterea valorii minime a punctajului de la care un proiect poate fi recomandat pentru evaluarea de teren, până la 7 puncte.

3.5.2.

Evaluarea de teren

Proiectele recomandate pentru evaluare de teren sunt distribuite evaluatorilor independenți din echipa de colaboratori ai FRDS, în funcție de specificul lor și de competențele evaluatorilor (de regulă, câte unul pentru fiecare din cele două componente).

3.5.2.1.

Evaluatorii se deplasează în comunități pentru a aprecia și nota consistența și calitatea proiectelor și pentru a verifica conformitatea datelor furnizate cu realitatea din teren.

Evaluatorilor li se pot alătura, pentru evaluarea pe teren, facilitatori, în cazul în care proiectele au fost facilitate.

3.5.2.2.

FRDS anunță din timp efectuarea vizitei pe teren pentru a asigura prezența tuturor factorilor implicați.

3.5.2.3.

Principalele obiective ale evaluării de teren

sunt de a verifica următoarele aspecte:



conformitatea datelor înscrise în documentele proiectului cu situația din teren;



proiectul reprezintă o prioritate pentru așezare/comunitate și este oportun, aducând beneficii importante comunității;



proiectul este realizabil din punct de vedere tehnico-economic;



identificarea

măsurilor

necesare

minimizării

riscurilor de

eșec

ale proiectului, în cazul în care acesta prezintă riscuri mici sau neglijabile;



gradul de pregătire a comunității pentru participare la implementarea proiectului integrat și modul în care au fost planificate activitățile ce se vor desfășura în scopul atingerii obiectivelor propuse în proiect;



impactul proiectului asupra mediului.

În prima parte a vizitei de evaluare în teren, evaluatorii verifică conformitatea datelor tehnice, a planurilor și măsurătorilor din documentația tehnică cu situația existentă la fața locului, precum și estimarea costurilor, raportate la costurile unitare de piață, în baza informațiilor privind costurile acoperite în proiecte similare finanțate de FRDS.

A)

În ipoteza în care, în urma acestei verificări, se constată că între documentația tehnică și situația reală din teren există neconcordanțe tehnice și financiare de natură a periclita realizarea proiectului, evaluarea de teren încetează și se propune respingerea proiectului.

B)

În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor de realizare a proiectului în conformitate cu cerințele programului, evaluatorii continuă procesul de evaluare pe teren prin următoarele acțiuni:



verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate de către membrii grupurilor dezavantajate din comunitățile rome;



identificarea beneficiilor aduse comunităților rome, verificarea oportunității proiectelor și a conformității cu obiectivele PIP;



verificarea capacității solicitanților de a realiza proiectele;



obținerea

și

verificarea

dovezilor

asupra

participării

beneficiarilor

la identificarea nevoilor comunității și la luarea deciziilor privind proiectele;



obținerea și verificarea dovezilor privind contribuția locală;



verificarea complexității proiectului și a opțiunilor tehnice pentru realizarea lui;



identificarea, împreună cu solicitantul, a riscurilor care pot să apară în timpul executării proiectelor și încadrarea lor în categoriile de risc;



stabilirea de măsuri pentru minimizarea riscurilor identificate, după caz.

3.5.2.4.

Evaluarea pe teren are un caracter obiectiv și participativ. Evaluatorii comunică condițiile FRDS potențialilor beneficiari și partenerilor acestora și verifică împreună cu solicitantul îndeplinirea lor. În condițiile în care proiectele sunt fezabile și se încadrează în condițiile de finanțare, evaluatorii fac propuneri de îmbunătățire în timpul evaluării în teren și sprijină comunitățile în creșterea gradului de participare la implementarea proiectelor.

3.5.2.5.

Analiza economică a proiectelor constă în aprecierea costurilor, în raport cu rezultatele așteptate și cu beneficiile aduse comunităților, utilizând principiul celor mai mici costuri. Sunt verificate, de asemenea, încadrarea costurilor solicitate de la FRDS în plafonul maxim care poate fi acordat și modul în care acestea au fost repartizate pe linii bugetare, precum și contribuția locală estimată. Pentru a face observații și constatări comparabile și valabile în timp, evaluatorii ajută comunitatea să transpună bugetele proiectelor, pe total și pe linii bugetare, în EURO, în situația în care nu este astfel prezentat la FRDS.

3.5.2.6.

Pe baza procedurilor urmate, a observațiilor și constatărilor la fața locului, a formularelor de evaluare completate, evaluatorii întocmesc

Rapoartele evaluării de teren

(câte unul pentru fiecare proiect, consemnând recomandările ambilor

evaluatori).

Rapoartele

de

evaluare

conțin

explicit

recomandările evaluatorilor de teren.

Recomandările pot fi:

-

aprobarea finanțării;

-

respingerea de la finanțare.

Rapoartele de evaluare de teren vor evidenția gradul de risc care poate apărea în implementarea proiectelor respective, după cum urmează:

Criterii

Grad de risc

Foarte

mare

Mare

Mic

Neglija

bil

Calitatea tehnică a proiectului și

raportul calitate/preț

Capacitatea solicitantului de a realiza

proiectul și de a întreține obiectivele realizate

Prioritatea și oportunitatea proiectului, măsura în care acesta este acceptat și

însușit de către comunitate

Impactul asupra mediului

3.5.2.7.

Abordarea în detaliu a componentelor evaluării și a rolului evaluatorilor sunt descrise în Regulamentul de evaluare.

3.5.2.8.

Coordonarea și urmărirea procesului de evaluare a cererilor de finanțare primite de FRDS este realizată de compartimentele de specialitate ale FRDS.

3.5.3.

Controlul calității procesului de evaluare

Controlul calității procesului de evaluare are ca scop asigurarea corelațiilor în aprecierea proiectelor între evaluatori. În acest sens, se va evalua pe teren un eșantion din proiectele evaluate anterior (între 10 și 20%).

3.5.3.1.

Controlul calității procesului de evaluare se va face de către personalul permanent al compartimentelor de specialitate și/sau de colaboratorii desemnați ai FRDS.

3.5.3.2.

Controlul calității procesului de evaluare se poate realiza pe ambele componente (mică infrastructură și servicii sociale comunitare) sau numai pe una dintre ele.

3.5.3.3.

În cazul în care se constată diferențe între rezultatele celor două evaluări, situația va fi analizată în cadrul compartimentelor de specialitate care vor propune măsuri de remediere.

3.5.3.4.

Pentru proiectele amânate pentru care s-a identificat posibilitatea finanțării se poate efectua o evaluare de teren pentru verificarea respectării condițiilor de eligibilitate și finanțare la momentul respectiv.

3.6. APROBAREA PROIECTELOR

3.6.1.

Ierarhizarea proiectelor

Luând în considerare rezultatele evaluărilor de teren înregistrate în baza de date, pe baza rapoartelor de evaluare, precum și recomandările pentru finanțare rezultate în urma analizei fezabilității proiectelor, compartimentele de specialitate realizează o ierarhizare a proiectelor, în funcție de notele obținute și de riscurile menționate.

Lista proiectelor este pusă la dispoziția directorului executiv, împreună cu recomandarea pentru fiecare proiect în parte.

3.6.2.

Analiza proiectelor de către subcomitetul de lucru al Consiliului Director

Directorul executiv al FRDS supune proiectele spre analiză subcomitetului de lucru al

Consiliului Director .

3.6.2.1.

Subcomitetul de lucru este format din trei persoane, membre ale

Consiliului Director,

care se întrunesc pentru a analiza rezultatele evaluării și a face recomandări privind aprobarea finanțării proiectelor. Unul dintre cei trei membri este reprezentantul ANR din Consiliul Director.

La întâlnirile subcomitetului de lucru al Consiliului Director participă specialistul în evaluare și monitorizarea proiectelor integrate din cadrul Biroului pentru relația cu comunitățile rome.

3.6.2.2.

În urma analizei proiectelor, se întocmește un

Proces-verbal al ședinței de evaluare

a subcomitetului care va cuprinde recomandarea pentru

Consiliul Director

cu privire la situația fiecărui proiect din runda respectivă de competiție supus analizei subcomitetului. În acest sens, proiectele vor fi grupate, după caz, pe categoriile următoare:

o

proiecte recomandate pentru finanțare;

o

proiecte recomandate pentru amânare (proiecte a căror calitate tehnică și economică este în conformitate cu cerințele FRDS, dar nu pot fi recomandate pentru finanțare în runda curentă ca urmare a insuficienței fondurilor). Această categorie de proiecte poate fi finanțată între runde din economiile înregistrate, în locul proiectelor aprobate atunci când acestea

nu

se

conformează

cerințelor

de

depunere

în

termen

a documentelor necesare semnării acordurilor de grant, la deschiderea altor finanțări etc., cu condiția ca proiectele respective să respecte toate cerințele privind eligibilitatea și condițiile de finanțare aplicabile;

o

proiecte recomandate pentru respingere.

Proiectele amânate vor fi readuse în atenția Consiliului Director pentru reanalizarea statutului lor, în funcție de resursele financiare existente.

3.6.3.

Analiza și aprobarea proiectelor de către Consiliul Director

Hotărârea privind aprobarea proiectelor care vor fi finanțate este luată de Consiliul Director,

ținând

seama

de

fondurile

prealocate

pe

fiecare

regiune

de dezvoltare/județ căreia sau căruia îi este adresată respectiva rundă de competiție.

În condițiile în care valoarea granturilor proiectelor finanțabile (care au întrunit un punctaj satisfăcător) depășește volumul fondurilor disponibile, selecția proiectelor ce vor primi finanțare se va face in ordinea descrescătoare a notelor obținute la evaluarea de teren, folosind eventual criterii de clasificare suplimentare, precum: riscurile asociate proiectului (identificate de evaluatorii FRDS la evaluarea de teren), numărul beneficiarilor direcți ai proiectului, participarea și implicarea beneficiarilor, acordare de prioritate comunităților care nu au mai beneficiat de sprijin în cadrul altor proiecte sau programe etc.

3.6.4.

Informarea solicitanților

În termen de 30 de zile lucrătoare de la hotărârea Consiliului Director în care s-a stabilit lista proiectelor aprobate în runda respectivă, FRDS trimite scrisori, cu confirmare de primire, pentru informarea tuturor solicitanților (cu excepția celor care au depus proiecte neeligibile) asupra rezultatelor evaluării proiectelor.

3.6.4.1.

În cazul proiectelor care nu au fost aprobate, scrisoarea conține și principalele motive ale amânării sau respingerii.

3.6.4.2.

De la momentul depunerii Cererilor de finanțare și până la adoptarea Hotărârii Consiliului Director al FRDS privind aprobarea spre finanțare a proiectelor, toate informațiile cu privire la stadiul evaluării acestora sunt confidențiale, excepție făcând cazurile prevăzute la art. 3.4.1.2.1.

3.6.5.

Contestații privind rezultatele procesului de evaluare și aprobare a proiectelor

Solicitanții pot contesta măsura respingerii sau amânării în termen de 5 zile de la data recepționării scrisorii de respingere sau amânare expediată de FRDS.

3.6.5.1.

Reanalizarea dosarului se va face o singură dată, numai pe baza documentelor conținute în proiect.

3.6.5.2.

FRDS va formula și expedia solicitantului contestatar un răspuns la contestația formulată, în termen de 30 zile lucrătoare de la recepționarea scrisorii conținând contestația.

3.7. ÎNCHEIEREA ACORDULUI DE GRANT

3.7.1.

După aprobarea proiectelor de către Consiliul Director, se încheie un

Acord de grant

între FRDS, reprezentat de Directorul Executiv, pe de-o parte, și primăria unității administrativ teritoriale solicitante, reprezentată de primar, pe de altă parte.

3.7.1.1.

Acordul de grant se semnează (în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte) după ce Agentul de gestiune a depus toate documentele solicitate de FRDS, părțile au lămurit pe deplin conținutul și înțelesul clauzelor și oricăror prevederi înscrise.

3.7.1.2.

În cazul în care Agentul de gestiune nu va pune la dispoziția FRDS documentele solicitate, necesare încheierii Acordului de grant, și/ sau, după caz, nu

va

depune,

într-un

cont

bancar

distinct,

contribuția

solicitantului, sponsorilor/donatorilor etc. (dacă aceasta este în bani), în termen de o lună de la data transmiterii de către FRDS a scrisorii privind aprobarea finanțării, FRDS va putea proceda la retragerea finanțării.

3.7.1.3.

FRDS pune la dispoziția Agenților de gestiune toate manualele și ghidurile pregătite prin grija FRDS și necesare bunei executări a proiectelor aprobate.

3.7.1.4.

Semnarea Acordului de grant se poate face cu ocazia instruirii inițiale a GP sau într-un cadru festiv.

3.7.2.

Agenții de gestiune vor utiliza sumele grantului numai pentru realizarea proiectelor aprobate de FRDS.

În cazul utilizării sumelor din grant în alte scopuri decât pentru realizarea proiectului și al încălcării prevederilor Acordului de grant , sumele din grant vor fi recuperate de către FRDS, împreună cu organele fiscale competente, de la Agentul de gestiune sau, după caz, de la persoanele fizice responsabile, iar finanțarea proiectului va fi oprită.

3.7.3.

Plata grantului se face în tranșele stabilite în Acordul de grant, la cursul EURO obținut la banca FRDS din ziua efectuării licitației valutare.

Neînceperea activităților prevăzute prin proiect, într-un interval de maxim 30 de zile de la virarea sumelor de către FRDS în contul de grant, va putea conduce la

retragerea finanțării și la obligarea Agentului de gestiune la rambursarea imediată a sumelor deja avansate, inclusiv dobânzile bancare bonificate.

3.8. INSTRUIREA REPREZENTANȚILOR BENEFICIARILOR DE GRANT / ACTORILOR LOCALI

Pentru instruirea Agentului de gestiune și a partenerilor, FRDS organizează cursuri, seminarii, vizite de studiu

etc.,

în

diferite momente

ale

realizării proiectului, inclusiv în fazele premergătoare implementării și post-implementare.

3.8.1.

Etapele instruirii

După aprobarea proiectelor, cinci membri ai GP desemnați în cadrul unei întâlniri dintre partenerii implicați direct în proiect (trei reprezentanți ai Agentului de gestiune, un reprezentant al grupului de inițiativă din comunitate și un reprezentant al ONG sau, după caz, trei reprezentanți ai Agentului de gestiune și doi reprezentanți ai grupului de inițiativă din comunitate) sunt invitați să participe la programele de instruire organizate de FRDS în mai multe etape pentru buna derulare a proiectelor, în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor, astfel:

1.

înaintea semnării Acordului de grant și începerii activităților

, aceștia participă la un

curs de inițiere

în privința procedurilor și regulilor de implementare a proiectelor finanțate în cadrul PIP din punct de vedere financiar,

al

achizițiilor

de

bunuri,

lucrări

și

servicii,

precum

și

al managementului de proiect. Cursul se va derula cu reuniuni în plen și pe grupe de lucru, în funcție de rolul fiecărui membru al echipei în cadrul proiectului. Un accent deosebit se acordă caracterului participativ în realizarea proiectului și abilităților de comunicare și coordonare de care au nevoie.

2.

în timpul implementării , reprezentanții beneficiarilor iau parte la cursurile de implementare, la care pot participa și contractorii activităților relevante din proiecte pentru a transfera către aceștia cunoștințe și abilități specifice intervenției asigurând, în același timp, învățarea prin schimb de experiență între reprezentanții diverselor comunități beneficiare participante.

Prezența la cursul inițial de instruire a cel puțin patru membri ai GP implicați direct în realizarea proiectului condiționează semnarea acordului de grant (doi de la primărie, unul de la ONG și unul sau doi de la grupul de inițiativă din comunitate, după caz). Coordonatorul proiectului va participa în mod obligatoriu la toate cursurile de instruire.

3.8.2.

Susținerea schimbului de experiență și a dezvoltării de parteneriate

Pentru susținerea componentei de creare de capacitate la nivel local, FRDS va promova schimbul de experiență și colaborarea între diverși actori locali, după caz, constituire de rețele între aceștia. În acest scop, în considerarea resurselor, se pot organiza diverse activități, precum:

a)

seminarii de lucru adresate actorilor locali (beneficiari ai proiectelor FRDS, potențiali beneficiari, autorități locale, servicii descentralizate ale administrației centrale, ONG-uri, agenții guvernamentale etc.), pentru asigurarea sinergiei locale, creșterea durabilității intervenției în cadrul programului, împărtășirea experienței și diseminarea exemplelor de bună practică;

(b) vizite de studiu pentru cunoașterea și împărtășirea experienței în comunitățile care au încheiat cu succes un proiect finanțat de FRDS sau de alte organizații. La aceste întâlniri pot fi invitați inclusiv reprezentanți ai beneficiarilor de grant care au proiecte în implementare, viitori beneficiari, alți actori implicați în promovarea incluziunii sociale;

c)

cursuri de instruire a beneficiarilor de grant pe domenii specifice (ex, noțiuni privind activitatea de strângere de fonduri, întâlniri cu specialiști din diverse domenii);

d)

acțiuni

de

promovare

comună

a

proiectelor

(realizarea

de

materiale promoționale organizarea de târguri și expoziții de produse, festivaluri cu specific local, spectacole culturale întâlniri cu reprezentanți ai unor autorități publice, înființarea de asociații formale care să le reprezinte interesele etc.).

3.8.3.

Planul de instruire

Activitățile

de

instruire

(inclusiv

seminariile

de

lucru)

se

desfășoară

în conformitate cu

Planul de instruire

aprobat de Consiliul Director al FRDS.

Planul de instruire poate fi actualizat periodic, în funcție de nevoile reale de instruire identificate.

4. IMPLEMENTAREA și SUPERVIZAREA PROIECTELOR

Primăria unității administrativ-teritoriale va acționa ca

Agent de gestiune

a proiectului cu abordare integrată adresat comunității rome sărace. În această calitate, primăria este responsabilă de organizarea și conducerea proiectului, asigurând implementarea eficientă a activităților prevăzute. În exercitarea rolului său de Agent de gestiune, primăria răspunde de: informarea beneficiarilor, contractarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor, gestionarea fondurilor provenite din grant

și

din

contribuția

locală,

cu

respectarea

normelor

legale

specifice, mobilizarea

comunității

rome

la

realizarea

contribuției,

în

conformitate

cu procedurile din Manualul comunității și orice alte activități necesare bunei desfășurări a proiectului.

Agentul de gestiune va promova implicarea membrilor comunităților rome în realizarea activităților din cadrul contractelor de lucrări și servicii.

4.1. LANSAREA PROIECTELOR și MONITORIZAREA LOCALĂ

4.1.1.

Lansarea proiectelor

Lansarea proiectelor se organizează de către primărie, în prezența supervizorilor FRDS, a beneficiarilor și a altor membri ai comunității, ai reprezentanților partenerilor, precum și, în măsura posibilităților, a locuitorilor din vecinătate.

4.1.1.1.

Agenții de gestiune stabilesc de comun acord cu FRDS datele lansării publice a proiectelor.

4.1.1.2.

Lansarea proiectelor va fi anunțată în cel puțin trei locuri publice: primărie, școală, biserică, centru comunitar sau panoul de afișaj al comunității, iar Agentul

de

gestiune

va

întreprinde

activitățile

necesare

organizării

unei participări cât mai largi a beneficiarilor.

4.1.2.

Monitorizarea locală

Comunitățile beneficiare sunt încurajate și sprijinite (în cadrul activităților de facilitare, evaluare și supervizare) inclusiv în dezvoltarea propriilor sisteme de monitorizare și evaluare.

În acest scop, FRDS elaborează un ghid orientativ de monitorizare participativă a proiectelor integrate pentru a fi folosit în stabilirea indicatorilor de monitorizare în cadrul procesului intern al proiectelor integrate, și va urmări în mod periodic prin facilitatori,

în

etapa

de

implementare,

derularea

procesului

de

evaluare

și

monitorizare participativă.

4.1.2.1.

Coordonatorul proiectului desemnat de primărie elaborează un plan de monitorizare și evaluare a rezultatelor proiectului, în considerarea indicatorilor de rezultat stabiliți la aprobarea proiectului care să includă și măsuri de monitorizare și evaluare participativă.

Monitorizarea tehnică a proiectului este făcută prin specialiști locali și urmărește asigurarea și controlul calității proiectelor în etapele de execuție.

În cazul componentei de infrastructură, specialistul local angajat de comunitate pentru urmărirea execuției lucrărilor este dirigintele de șantier.

4.1.2.2.

Agenții de gestiune raportează periodic către FRDS modul în care se realizează proiectele, furnizând informații asupra stadiului fizic al lucrărilor, nivelul

realizării

contribuției,

cheltuielile

efectuate

în

scopul

executării proiectelor, gradul de participare a membrilor comunității la luarea deciziilor care privesc proiectul și activitatea GP.

4.2. SUPERVIZAREA PROIECTELOR

Fiecare proiect aprobat este supravegheat în timpul executării, concomitent sau separat, de doi supervizori desemnați de FRDS: unul pentru componenta de mică înfrastructură și unul pentru componenta de servicii sociale. Aceștia reprezintă interlocutorii direcți ai FRDS în relația cu Agenții de gestiune, beneficiarii direcți și partenerii lor.

4.2.1.

Rolul supervizorilor

Supervizorii verifică și controlează în ce măsură, cum și când s-au realizat, cantitativ și calitativ, obiectivele proiectului și, în același timp, acordă asistență tehnică echipei de implementare a proiectului, de câte ori este nevoie, în scopul îmbunătățirii calității activităților și creșterii capacității locale de organizare și recomandă eliberarea tranșelor (după caz).

Supervizorii urmăresc, controlează, acordă asistență tehnică și stabilesc măsuri de remediere privind:



modul în care Agenții de gestiune (prin echipa de implementare) respectă procedurile de lucru ale FRDS în executarea proiectelor;



îndeplinirea angajamentelor privind contribuția locală și colaborarea Agentului de gestiune cu restul comunității, precum și activitatea GP

(inclusiv participarea comunității la realizarea proiectului și consultarea membrilor grupului dezavantajat);



realizarea

documentațiilor

tehnice

de

execuție

a

lucrărilor

de infrastructură;



stadiul execuției proiectelor din punct de vedere fizic și al obiectivelor atinse, în comparație cu graficele de implementare;



procesul de monitorizare internă în cadrul proiectului, a calității lucrărilor

și serviciilor executate;



managementul proiectelor;



respectarea procedurilor de efectuare a achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii și modul de executare a contractelor încheiate de Agenții de gestiune cu diferiți furnizori;



gestiunea financiară și eligibilitatea cheltuielilor pe baza verificării documentelor de plată originale;



respectarea

normelor

de

protecție

a

mediului

și

a

planurilor

de monitorizare și reducere a impactului asupra mediului;



pregătirea activităților privind întreținerea obiectivelor, după închiderea proiectelor;



nevoile de suport ale echipei de implementare legate de asigurarea mai bunei administrări a proiectelor.

4.2.2.

Vizitele de supervizare

Vizitele de supervizare pe teren ale supervizorilor se desfășoară periodic, în fazele importante

ale

realizării

proiectelor,

în

funcție

de

obiectivele

acestora,

de activitățile planificate, obligatoriu înaintea eliberării următoarei tranșe de către FRDS și la închiderea proiectelor, cu încadrarea în resursele financiare alocate acestei activități.

4.2.2.1.

Cu ocazia vizitelor de supervizare, supervizorii verifică, împreună sau separat, îndeplinirea măsurilor stabilite la vizitele anterioare.

4.2.2.2.

Pentru asigurarea transparenței, la sfârșitul vizitei, supervizorii întocmesc Procese-verbale care cuprind concluziile preliminare ale vizitelor și toate recomandările necesare (unde este cazul), contrasemnat de participanții la vizita de supervizare.

4.2.2.2.1.

Procesul-verbal al vizitei de supervizare este pus la dispoziția Agentului de gestiune.

4.2.2.2.2.

În condițiile constatării unor deficiențe care, prin natura lor, pot afecta derularea proiectelor și pentru care nu se pot stabili măsuri de remediere în timpul

vizitelor,

supervizorii

solicită

recomandări

compartimentelor

de

specialitate și, după obținerea acestora, întocmesc Procesele-verbale pe care le vor transmite ulterior Agenților de gestiune, asigurându-se că acestea le-au primit.

4.2.3.

Raportul de supervizare

În termen de 5 zile de la efectuarea vizitelor de supervizare, supervizorii înaintează FRDS

rapoartele

de

supervizare

care

conțin

date

concrete

privind

stadiul proiectului și modul de utilizare a sumelor grantului, date rezultate din vizitele la fața locului și din verificarea documentelor relevante aferente proiectului respectiv, precum și recomandări privind continuarea și după caz, îmbunătățirea activității proiectului.

4.2.3.1.

Pe baza rapoartelor supervizorilor și numai în condițiile în care operațiunile s-au desfășurat conform procedurilor aplicabile PIP, se eliberează tranșele necesare continuării realizării proiectului.

În

cazul

constatării

unor

nereguli

majore,

supervizorii,

împreună

cu compartimentele de specialitate ale FRDS, pot recomanda Consiliului Director suspendarea sau anularea grantului.

4.2.3.2.

Coordonarea și controlul procesului de supervizare a proiectelor sunt efectuate de specialiștii FRDS din cadrul compartimentelor de specialitate.

4.3. MODIFICĂRI ALE TERMENILOR ACORDULUI DE GRANT

Agenții de gestiune au obligația ca, în realizarea proiectelor, să urmărească încadrarea în bugetele aprobate, atât pe total, cât și pe linii de buget și cheltuieli eligibile aprobate.

Orice modificare în cadrul proiectelor finanțate de FRDS se va efectua numai cu acordul ambelor părți, respectiv FRDS și Agentul de gestiune.

FRDS va aproba numai acele modificări care nu schimbă substanțial proiectele.

Modificări ale termenilor și condițiilor Acordului de grant pot interveni în următoarele situații:



Modificări ale valorilor aprobate pe linii bugetare, în limita bugetului aprobat al proiectului;



Modificări ale valorii grantului:

o

prin anticipări de depășiri ale valorii grantului aprobat;

o

prin realizare de economii.



Modificări ale duratei de implementare a proiectului.

4.3.1.

Modificări între liniile bugetare, în limita bugetului aprobat

În situații justificate, la solicitarea Agenților de gestiune, FRDS poate accepta transferuri de la o linie bugetară la alta. În acest sens, sunt necesare avizul prealabil al supervizorilor și aprobarea coordonatorului și/sau a monitorului de specialitate, după caz.

Înainte de eliberarea ultimei tranșe de bani din bugetul aprobat, se întocmește un buget rectificat care reflectă modificările admise de către FRDS, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat face obiectul încheierii unui Act adițional la Acordul de grant.

4.3.2.

Creșteri ale valorii grantului

În cazuri justificate și pe bază de documente, Agentul de gestiune poate să solicite o creștere a valorii grantului aprobat de FRDS.

4.3.2.1.

Pentru solicitările de majorare a grantului adresate FRDS care sunt de

cel mult 10%

din valoarea inițială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Directorul Executiv al FRDS;

Directorul executiv al FRDS poate aproba majorări ale grantului unui proiect o singură dată pentru o creștere de până la 10%, sau de mai multe ori, cu condiția ca măririle de grant succesive acordate, adunate, să nu depășească 10% din valoarea inițială, și pentru ambele situații, numai dacă anterior nu s-a aprobat o mărire a grantului de peste 10% de către Consiliul Director.

4.3.2.2.

Pentru solicitările de majorare a grantului

adresate FRDS care sunt de

peste 10%

din valoarea inițială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Consiliul Director al FRDS, cu avizul Directorul Executiv.

4.3.2.3.

În ambele cazuri de mărire a valorii grantului se va solicita Agentului de Executare să facă dovada asigurării cuantumului corespunzător al contribuției sale la acest proiect, în cazul în care, prin mărirea grantului, aceasta scade sub minimul obligatoriu. Excepție face situația în care majorarea grantului este solicitată ca urmare a fluctuației înregistrate pe piața valutară.

4.3.2.4.

În

ambele

cazuri

de

creștere

a

valorii

grantului

sunt

necesare recomandarea supervizorului și avizul coordonatorului și/sau a monitorului de specialitate, după caz.

4.3.2.5.

În condițiile aprobării cererii de creștere a valorii gantului, se va încheia un Act adițional la Acordul de grant, care va fi semnat de Directorul executiv al FRDS și de reprezentantul Agentului de gestiune.

4.3.3.

Utilizarea economiilor din grant

În situația în care Agentul de gestiune estimează realizarea unor

economii din grant , fără să fie afectată calitatea execuției lucrărilor sau a serviciilor din proiect, aceasta poate să solicite utilizarea acestor sume pentru posibile îmbunătățiri, extinderi și dezvoltări ale proiectului.

4.3.3.1.

La solicitarea Agentului de gestiunei, însoțită de documentația necesară, FRDS poate aproba utilizarea economiilor în scopurile și condițiile menționate.

4.3.3.1.1.

Pentru economiile solicitate spre utilizare de

până la 5%

din valoarea grantului

deciziile

privind

aprobarea

sunt

luate

de

coordonatorul

și/sau monitorul de specialitate, după caz, la recomandarea supervizorilor.

4.3.3.1.2.

Pentru economiile solicitate spre utilizare

între 5%-10%

din valoarea grantului - deciziile privind aprobarea sunt luate de Directorul Executiv, la recomandarea supervizorilor și cu avizul coordonatorului și/sau a monitorului de specialitate.

4.3.3.1.3.

Pentru economiile solicitate spre utilizare ce

depășesc 10%

din valoarea grantului - deciziile privind aprobarea sunt luate de Consiliul Director, la propunerea Directorului Executiv, cu recomandarea supervizorilor și avizul coordonatorului și/sau a monitorului de specialitate.

4.3.3.2.

Este interzisă utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare.

4.3.3.3.

După acordarea aprobării utilizării economiilor, se încheie un Act adițional care va fi semnat de reprezentanții Primăriei și de către Directorul Executiv al FRDS.

4.3.4.

Modificări ale duratei de implementare a proiectelor

Agenții de gestiune pot solicita prelungirea duratei inițiale de implementare a proiectelor, înscrisă în Acordul de grant, în cazuri bine justificate (datorită unor situații neașteptate, independente de voința reprezentanților beneficiarilor, cum ar fi: condiții climaterice deosebite, întârzieri justificate în livrarea unor bunuri, lucrări sau servicii și altele asemenea).

4.3.4.1.

Creșterea duratei de implementare a proiectelor

cu până la 30% din cea estimată

, solicitată de Agentul de gestiune și/ sau susținută de supervizori, este supusă aprobării coordonatorului și/sau a monitorului de specialitate.

Coordonatorul/ monitorul de specialitate al FRDS poate prelungi durata de implementare, o singură dată, pentru o creștere de până la 30%, sau de mai multe ori, cu condiția ca prelungirile succesive, adunate, acordate să nu depășească 30% din durata inițială, și pentru ambele situații, numai dacă anterior nu s-a aprobat o prelungire de peste 30% de către Directorul Executiv FRDS.

4.3.4.2.

Creșterea duratei de implementare a proiectelor

care depășește 30% din durata

estimată

,

solicitată

de

primării

și/sau

susținută

de

supervizori

și coordonatorul și/sau monitorul de specialitate este supusă aprobării Directorului executiv și este aprobată numai în condiții deosebite.

4.3.4.3.

Aprobarea coordonatorului și/sau a monitorului sau Decizia Directorului Executiv privind creșterea duratei de implementare a proiectului se va materializa prin încheierea unui act adițional la Acordul de grant.

4.4. ÎNCHIDEREA PROIECTELOR

Închiderea proiectelor presupune două aspecte: închiderea fizică și închiderea financiar-administrativă.

4.4.1.

Închiderea fizică

Închiderea fizică are loc la data încheierii tuturor activităților prevăzute în cadrul unui proiect.

4.4.1.1.

Închiderea fizică pentru obiectivele de infrastructură se face prin recepția la terminarea lucrărilor de către o comisie constituită în condițiile legii. La recepția lucrărilor la fața locului participă reprezentanții Agenților de gestiune, diriginții de șantier, contractorii (cel cu care a fost încheiat contractul de prestare a

serviciilor/

execuție

a

lucrărilor)

și

supervizorul

FRDS

care

a

urmărit componenta de infrastructură.

4.4.1.2.

Închiderea fizică pentru obiectivele componentei de servicii sociale comunitare se face la terminarea tuturor activităților prevăzute în proiect pentru respectiva componentă.

4.4.2.

Închiderea financiar-administrativă a proiectelor

Închiderea unui proiect din punct de vedere financiar-administrativ implică:



returnarea sumelor rămase necheltuite în contul de grant și în „casă” (dacă e cazul);



transmiterea unei copii după extrasul de cont (cu soldul la zi 0 lei).

4.4.3.

Anunț public privind închiderea proiectelor

Închiderea proiectelor este anunțată în cel puțin trei locuri publice (primărie, școală, biserică, centru comunitar sau panoul de afișaj al comunității), iar Agenții de gestiune întreprind activitățile necesare promovării proiectului în comunitate, la nivelul autorităților locale, județene și naționale, în comunitățile învecinate, organizând o festivitate în comunitate.

4.4.4.

Rapoartele finale de supervizare

Supervizorii

întocmesc

și

predau

la

FRDS

rapoarte

finale

pentru

fiecare componentă care vizează următoarele aspecte principale: gradul de realizare a obiectivelor proiectelor, modul de utilizare a sumelor acordate în raport cu bugetele aprobate, întreținerea obiectivelor rezultate din executarea proiectelor etc.

Proiectele se consideră închise pe baza rapoartelor finale de supervizare întocmite de supervizori.

4.4.5.

În situația în care, independent de acțiunile FRDS, în procesul de închidere fizică sau financiar- administrativă apar situații speciale, neprevăzute (insuficiența ori interpretabilitatea unor reglementări în domeniul construcțiilor, litigii între Agentul de gestiune și constructor, atitudine pasivă față de procedura de închidere etc.)

care

nu

pot

fi

soluționate

prin

intermediul

prevederilor

standard

ale prezentului manual și care împiedică închiderea proiectului sau produc întârzieri nejustificate, factorii de decizie din cadrul FRDS vor supune spre aprobare Consiliului director măsuri individuale (adresate unui/unor proiect/e) sau proceduri speciale (care să vizeze situații similare), menite să asigure închiderea proiectelor integrate.

4.5. DURABILITATEA PROIECTELOR

Responsabilitatea pentru asigurarea întreținerii obiectivelor rezultate în urma realizării proiectelor integrate și continuarea activității în cadrul serviciilor sociale create revine integral Agenților de gestiune care au administrat implementarea proiectelor.

În

cazul

componentei

de

servicii

sociale

comunitare,

pentru

susținerea

în continuare

a

serviciilor,

poate

fi

solicitat

parteneriatul

cu

o

organizație neguvernamentală sau o altă entitate profesională.

5. SPRIJIN PENTRU CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE

În cadrul PIP, comunitățile rome pot solicita sprijin tehnic și financiar pentru pregătirea documentației necesare elaborării proiectelor de dezvoltare locală destinate îmbunătățirii situației romilor, ce urmează a fi finanțate din alte fonduri, în special fondurile europene.

5.1. PROGRAME SUSȚINUTE DIN FONDURI EUROPENE

În continuare vor fi prezentate obiectivele unor programe susținute din fonduri europene, disponibile începând cu anul 2007. Unele componente ale acestor programe

ar

putea

constitui

surse

de

finanțare

pentru

proiecte

adresate comunităților de romi.

5.1.1.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenței financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European, în cadrul Obiectivului “Convergență”, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Obiectivul general

al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității pe piața muncii, prin corelarea învățământului și a învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, în vederea dezvoltării unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare durabilă a 850.000 de persoane.

Obiectivele specifice

identificate pot fi rezumate astfel:

Creșterea nivelului de educație și de pregătire profesională a capitalului uman; Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educație;

Promovarea culturii antreprenoriale; Facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe de muncă cuprinzătoare, flexibilă și modernă;

Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciului public de ocupare;

Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

5.1.2.

Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional se adresează celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale României:

■

Regiunea 1: Nord-Est

■

Regiunea 2: Sud-Est

■

Regiunea 3: Sud

■

Regiunea 4: Sud-Vest

■

Regiunea 5: Vest

■

Regiunea 6: Nord-Vest

■

Regiunea 7: Centru

■

Regiunea 8: București – Ilfov

Obiectivul general

îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, astfel încât raportul între cea mai dezvoltată și cea mai slab dezvoltată Regiune, în termeni de PIB, să nu se mărească în

perioada de programare, față de situația existentă în prezent (ultimul an pentru care există date statistice).

Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferențiată pe regiuni, în funcție de gradul de dezvoltare și anume, invers proporțional cu PIB / locuitor realizat și printr-o strânsă coordonare cu acțiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaționale.

Pentru atingerea obiectivului general al priorității de dezvoltare regională, strategia se articulează în jurul următoarelor

obiective specifice :

■

Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a regiunilor;

■

Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;

■

Valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural al regiunilor și creșterea contribuției acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;

■

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane.

5.1.3.

Programul Operațional Sectorial de MEDIU

POS Mediu dezvoltă prioritatea 3 a Planului Național de Dezvoltare 2007 – 2013,

«Protejarea și îmbunătățirea calității mediului». Prioritățile POS Mediu țin seama de necesitățile de dezvoltare ale României și se bazează pe experiența acumulată în dezvoltarea programelor de pre-aderare în sectorul de mediu. Din perspectivă internațională, acestea au la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă și al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu.

Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ și

calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea

în

considerare

a

principiului

dezvoltării

durabile

și

a

principiului “poluatorul plătește”.

Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

POS Mediu vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România în ceea ce privește standardele de mediu, luând în considerare două obiective pe termen lung:

■

Asigurarea accesului la utilitățile publice de bază;

■

Îmbunătățirea calității mediului.

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

■

Îmbunătățirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

■

Ameliorarea calității solului, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.

■

Reducerea

impactului

negativ

cauzat

de

centralele

municipale

de termoficare vechi în cele mai poluate localități până în 2015.

■

Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării rețelei Natura 2000.

■

Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

5.2. IDENTIFICAREA COMUNITĂȚILOR BENEFICIARE

Identificarea comunităților care pot beneficia de sprijin pentru creșterea capacității de accesare a fondurilor europene se poate face în mai multe etape:

a)

în timpul derulării procesului de facilitare;

b)

cu ocazia evaluării proiectelor și în timpul implementării proiectelor, dacă se identifică necesitatea realizării unor obiective eligibile pentru fonduri europene;

c)

la terminarea proiectelor, după ce comunitățile au devenit mai active și încrezătoare în posibilitatea dezvoltării locale.

5.3. ACORDAREA ASISTENȚEI TEHNICE

Vor putea primi asistență tehnică comunități rome care și-au identificat obiective ce ar putea fi finanțate din fonduri europene și și-au exprimat dorința de a primi sprijin printr-o scrisoare de intenție adresată FRDS.

5.3.1.

Scrisoarea de intenție va fi trimisă de către primăria locală în colaborare cu comunitatea și/sau alți factori interesați în dezvoltare.

5.3.1.1.

Acordarea asistenței se va face în ordinea primirii scrisorilor de intenție, pe principiul „primul venit, primul servit”.

5.3.1.2.

FRDS va acorda asistență pentru realizarea documentației tehnice și pregătirea

proiectelor

în

limita

fondurilor

și

a

resurselor

umane disponibile/alocate pentru această componentă.

5.3.2.

Asistența tehnică va fi acordată de către facilitatorii FRDS și/sau de către unul sau mai mulți consultanți (persoane fizice sau firme) în vederea elaborării proiectelor și va fi coordonată la nivelul programului de către un specialist din cadrul compartimentelor de specialitate.

6.1. ASPECTE PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ

6. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PIP

6.1.1.

Reguli și proceduri pentru eliberarea fondurilor către FRDS

6.1.1.1.

Fondurile acordate de BIRD pentru PIP și fondurile care constituie contribuția României pentru program, acordate de la bugetul de stat, sunt puse la dispoziția FRDS pe baza solicitărilor de plată formulate de către acesta și adresate Băncii Mondiale, respectiv Ministeru Economiei și Finanțelor (MEF).

6.1.1.2.

FRDS va deschide conturile necesare implementării programului la o bancă comercială agreată cu finanțatorii.

6.1.1.3.

FRDS va schimba fondurile în moneda națională (leu) înainte de efectuarea plăților.

6.1.2.

Cheltuieli eligibile pentru FRDS

În cadrul PIP, sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: bunuri, lucrări, servicii de consultanță (inclusiv audit), instruire, promovare, informare, educare, granturi pentru proiecte integrate și costuri operaționale necesare implementării PIP.

6.1.2.1.

Pentru categoria "Campanie de promovare, informare și educare" sunt eligibile, dar fără a se limita la, următoarele cheltuieli:



onorariile consultanților individuali care prestează activități de informare- educare în cadrul campaniei;



serviciile de promovare furnizate de companii specializate;



cheltuielile

de deplasare pentru

personalul

FRDS

care desfășoară activități în cadrul campaniei;



costurile

anunțurilor

publicitare,

costurile

asociate

producerii

și distribuirii materialelor de promovare, informare și educare;



cheltuielile de organizare a seminariilor, întâlnirilor de schimb de experiență și

întâlnirilor de informare derulate la nivel comunitar, inclusiv al acelora destinate informării organizațiilor neguvernamentale ce pot participa în calitate de parteneri ai inițiatorilor de proiecte la FRDS (chirie sală, închiriere echipamente, materiale etc.).

6.1.2.2.

Pentru programele de instruire (inclusiv seminarii de lucru) destinate beneficiarilor și altor categorii de participanți (facilitatori, evaluatori, supervizori,

instructori, autorități locale, contractori și monitori locali, personal permanent al FRDS etc.) sunt eligibile următoarele cheltuieli:

(i)

onorariile consultanților individuali care prestează servicii de instruire;

(ii)

costul

organizării

instruirilor/

seminariilor

(închiriere

săli,

costul materialelor și echipamentelor de instruire etc.);

(iii)

cheltuielile de transport, cazare și masă pentru participanții la instruirile/ seminariile de lucru teoretice sau la cele practice pe teren ( pentru cursanți, instructori și personalul FRDS).

6.1.3.

Reguli și proceduri pentru eliberarea fondurilor către Agenții de gestiune

6.1.3.1.

Modul de transfer al fondurilor, termenele și condițiile de eliberare a fondurilor sunt precizate în Acordul de grant.

6.1.3.2.

În vederea încheierii Acordului de grant, primăria solicitantă, în calitate de Agent de gestiune, trebuie să deschidă un cont distinct. Fondurile puse la dispoziție de FRDS, precum și toate operațiunile cu aceste fonduri sunt efectuate în contul bancar distinct deschis pentru grant.

6.1.3.2.1.

Agentul de gestiune poartă răspunderea integrală în ceea ce privește administrarea contului pentru grant.

6.1.3.2.2.

Toate operațiunile din contul bancar distinct deschis pentru grant, precum și cele din contul deschis pentru contribuția locală în bani sunt evidențiate în registrul operațiunilor financiare ale proiectului pe care contabilul proiectului are obligația de a-l completa la zi.

6.1.3.2.3.

Agentul de gestiune organizează și conduce contabilitatea drepturilor

și obligațiilor patrimoniale, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

6.1.3.2.4.

Agentul de gestiune afișează trimestrial situația fondurilor primite și cheltuite la panoul de afișaj.

6.1.3.3.

Eliberarea fondurilor pentru finanțarea proiectelor se face în tranșe. Prima tranșă a grantului este considerată avans, iar următoarele tranșe se eliberează pe măsura executării și încheierii unor lucrări sau activități cuprinse în proiecte.

6.1.3.4.

În condiții de evoluție normală a executării proiectelor, eșalonarea tranșelor se face în funcție de mărimea grantului, după cum urmează:

a)

sub 20.000 EURO: două tranșe, din care avansul 40 %, iar cea de a doua tranșă 60%;

b)

între 20.001 - 40.000 EURO: trei tranșe, din care avansul 25%, următoarea 60%, iar ultima tranșă 15%;

c)

de la 40.001 EURO: patru tranșe, din care avansul 15%, iar următoarele trei tranșe, 25%-30%, 25%-30% și 35%-25%, în funcție de specificul proiectului.

Valorile tranșelor se stabilesc prin rotunjirea la suta de EURO (cu excepția ultimei tranșe).

6.1.3.5.

Cuantumul tranșelor stipulate la nivelul acordului de grant, precum și valoarea grantului, după caz, pot fi majorate/diminuate, în funcție de nevoile reale identificate pe parcursul derulării proiectului. Înainte de eliberarea ultimei tranșe, FRDS va analiza solicitarea de plată și alte documente relevante justificative și va elibera Agentului de gestiune numai suma necesară finalizării proiectului. Astfel, modificările intervenite la nivelul acordului de grant, nu vor mai face obiectul unui act adițional.

6.1.3.6.

Eliberarea avansului și a ultimei tranșe se poate face eșalonat, în funcție de cuantumul total al fondurilor disponibile și de situația concretă din teren.

6.1.3.7.

Pentru

eliberarea

următoarelor

tranșe,

cu

excepția

primei

tranșe considerate

avans,

responsabilii

financiari

ai

proiectelor

din

echipa

de implementare completează un formular standard de solicitare de plată.

6.1.3.8.

La data solicitării următoarei tranșe, reprezentanții beneficiarilor trebuie să justifice supervizorilor FRDS cheltuirea a cel puțin 75% din tranșa anterioară. Justificarea restului de 25% se face cu ocazia formulării solicitării pentru următoarea tranșă. Rapoartele întocmite de supervizori cuprind recomandări privind plata următoarei tranșe.

6.1.3.9.

Justificarea ultimei tranșe se face pe baza rapoartelor finale ale supervizorilor, după ce aceștia au verificat documentele justificative.

6.1.3.10.

Pentru a fi acceptate ca eligibile, cheltuielile din grant trebuie să respecte simultan următoarele condiții cu caracter general:

-

să fie efectiv plătite în cadrul unui proiect eligibil, aprobat de către FRDS;

-

să fie susținute de documente contabile cu caracter justificativ;

-

să se încadreze în bugetul aprobat;

-

să fie necesare atingerii obiectivelor proiectului;

-

să fie eficiente.

6.1.3.11.

Contribuțiile locale în bani la realizarea proiectelor trebuie să fie depuse înaintea semnării acordului de grant, în contul de contribuție, diferit de contul distinct pentru grant și se cheltuiesc înaintea sumelor cu aceeași destinație din grant. Nedepunerea contribuției locale anterior semnării acordului de grant poate conduce la retragerea finanțării. În situația în care, în timpul execuției proiectului, nu se realizează contribuția în natură, GP trebuie să găsească soluții pentru a compensarea în bani a contribuției estimate.

6.2. ACHIZIȚII DE BUNURI ȘI SERVICII DE CONSULTANȚĂ la NIVELUL FRDS

Bunurile, lucrările și serviciile necesare realizării scopului și obiectivelor FRDS vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile și condițiile documentelor de finanțare PIP și cu legislația română în vigoare, aplicabilă.

6.2.1.

Achizițiile de bunuri

Bunurile vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile Secțiunii I și III, Anexelor 1 și 3 din “Liniile directoare pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor AID”, publicate de Banca Mondială (BM) în Mai 2004 (Liniile directoare pentru achiziții), cu respectarea prevederilor Acordului de Împrumut și cu respectarea Planului de achiziții aprobat.

6.2.1.1.

Bunurile estimate să coste maxim 82.000 Euro echivalent pe contract vor fi achiziționate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de Cumpărare (shopping), în conformitate cu prevederile paragrafului 3.5 din Liniile directoare pentru achiziții și cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă și analiza ulterioară a BM.

6.2.1.2.

Pe bunurile rezultate din executarea contractelor, furnizorii, antreprenorii și prestatorii de servicii au obligația de a aplica la vedere elementele distinctive ale programului, stabilite prin reglementările FRDS.

6.2.2.

Selecția și angajarea serviciilor de consultanță

Serviciile de consultanță vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile Secțiunii I, III și IV, Anexelor 1-3 din “Liniile directoare pentru Selecția și Angajarea Consultanților în cadrul împrumuturilor Băncii Mondiale” (Liniile directoare pentru servicii), publicate de BM în Mai 2004, cu respectarea Planului de achiziții aprobat și aplicarea următoarelor metode:

(i)

Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerințele stabilite în paragraful 3.7 din

Liniile directoare pentru servicii , estimate să coste mai puțin

de 160.000 de Euro echivalent pe contract, vor fi încredințate prin « Selecție pe baza calificărilor consultantului » în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.1., 3.7 și 3.8. din

Liniile directoare pentru servicii

și cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă și analiza ulterioară a BM.

(ii)

Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerințele stabilite în paragraful 3.6 din

Liniile directoare pentru servicii , estimate să coste mai puțin de 160.000 de Euro echivalent pe contract, vor fi încredințate prin «Selecție la prețul cel mai mic » în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.1.și 3.6 din

Liniile directoare pentru servicii

și cu considerarea paragrafelor 1 – 5 din Anexa 1 a acestora cu privire la analiza prealabilă și analiza ulterioară a BM.

(iii)

Contractele de servicii pentru sarcini care se încadrează în cerințele stabilite în paragraful 5.1 din

Liniile directoare pentru servicii

vor fi achiziționate, în cadrul contractelor adjudecate consultanților individuali, în conformitate cu prevederile paragrafelor 5.1 - 5.4 din

Liniile directoare pentru servicii .

6.2.3.1.

Anterior lansării oricărei invitații, se va transmite BM spre analiză și aprobare Planul de achiziții propus (inițial întocmit pe o perioadă de 18 luni).

6.2.3.1.1.

Planul de achiziții cuprinde totalitatea pachetelor de achiziții și costurile estimate ale acestora, necesare funcționării în condiții corespunzătoare a FRDS și îndeplinirii obiectivelor propuse.

6.2.3.1.2.

Planul de achiziții poate fi actualizat anual sau în situații deosebite (în funcție de necesități).

6.3. PROCEDURI DE ACHIZIȚII PENTRU BENEFICIARII DE GRANTURI, LA NIVELUL PROIECTELOR

Pentru atingerea scopului proiectului și îndeplinirea obiectivelor sale sociale și în conformitate

cu

prevederile paragrafului

3.17

din

Liniile directoare pentru achiziții , procedurile de achiziții pentru beneficiarii de granturi au fost adaptate și simplificate pentru a determina creșterea participării acestora și a comunității locale sau a organizațiilor neguvernamentale în procesul de achiziție.

6.3.1.

Procedurile de achiziții și metodele care vor fi utilizate de către agenții de gestiune a proiectelor sunt descrise și detaliate în “Ghidul Procedurilor de Achiziții pentru Proiecte Finanțate de FRDS”, ediția martie 2003, revizuită în luna martie și decembrie 2006, care este anexă la prezentul Manual de Operare.

“Ghidul Procedurilor de Achiziții pentru Proiecte Finanțate de FRDS” a fost revizuit în concordanță cu prevederile din “Liniile directoare pentru achiziții în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor AID”, publicate de Banca Mondială (BM) în Mai 2004 (Liniile directoare pentru achiziții), din “Liniile directoare pentru Selecția și Angajarea Consultanților în cadrul împrumuturilor Băncii Mondiale” (Liniile directoare pentru servicii), publicate de BM în Mai 2004, având la bază „Manualul pentru conducerea achizițiilor de valori foarte mici din cadrul granturilor mici, împrumuturilor și creditelor acordate de Banca Mondială/ AID – autor N.A. Khan, septembrie 2001 și revizuit în sepembrie 2005”.

Ghidul Procedurilor de Achiziții pentru Proiecte Finanțate de FRDS

cuprinde:

(i)

în