Normele din 18 aprilie 2003
de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Prezentele norme metodologice vizează aplicarea unitară a prevederilor
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare lege, și totodată urgentarea aplicării sale prin clarificarea unor concepte și situații juridice izvorâte în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor depuse de persoanele îndreptățite.
Capitolul 1 Principiile de soluționare a notificărilor
1. În procesul de soluționare a notificărilor depuse de persoanele îndreptățite instituțiile și persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea următoarelor principii și proceduri necesare aplicării corecte și unitare a legii:
a) prevalenta restituirii în natura în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 7 și ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au depus notificări. Numai în cazul în care această măsură nu este posibila sau este expres înlăturată de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege;
b) celeritatea soluționării notificărilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 și 28 din lege. În cazul în care pentru același imobil s-au depus doua sau mai multe notificări de către mai multe persoane care se pretind a fi îndreptățite, dosarele respective se vor conexă, urmând a se soluționa după ce toți solicitanții au depus actele doveditoare sau au comunicat în mod expres că nu mai au alte dovezi de depus. În lipsa acestora dosarul respectiv se va soluționa numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv după data de 14 mai 2003;
c) asigurarea respectării stabilitatii raporturilor de proprietate prin conservarea și respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credința, potrivit prevederilor art. 18 lit. d) și implicit potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) din lege;
d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competența în soluționarea notificărilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligația de restituire se concretizează fie în decizia/dispoziția de restituire, fie în oferta pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziția motivată de respingere a cererii; plenitudinea de competența rezultă din prevederile art. 23 alin. (1) și (4) și ale art. 48 din lege; principiul plenitudinii de competența nu este aplicabil în cazul prevăzut de art. 16 din lege;
e) sarcina probei proprietății și a deținerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) și ale art. 22 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluării de către stat (de exemplu: decizia administrativă nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element - faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă - deci, fără titlu;
f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare și, în măsura în care acestea din urma conțin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. De asemenea, măsurile reparatorii prevăzute de lege prevalează asupra altor proceduri care tind sa înlăture de la restituirea în natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: începând cu data intrării în vigoare a legii, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intră în averea debitorului în cazul declanșării procedurii falimentului, potrivit prevederilor
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare, se mențin numai în măsura în care acestea fac obiectul procedurii prevăzute de art. 16 din lege).
2. Persoanele și entitatile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta convenție, ratificată de România prin
Prezintă relevanta deosebită pentru domeniul de aplicare al
respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia:
"Art. 1. - Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale de drept internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosință bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contribuții ori amenzi."
Capitolul 2 Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege
În înțelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele și formularile prevăzute de lege au următoarele semnificatii:
- unitate deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, prefectura sau orice alta instituție publică), fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale cu capital de stat, organizații cooperatiste);
- entitatea investită cu soluționarea notificării este, după caz, unitatea deținătoare sau persoana juridică abilitata de lege să soluționeze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finanțelor Publice, prefecturile, alte autorități publice centrale sau locale implicate).
1. Art. 1 din lege:
(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza
asupra rechizitiilor și nerestituite se restituie, de regula în natura, în condițiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite, în acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănești.
(3) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Norme metodologice:
1.1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit în continuare perioada de referința), singura excepție expresă admisă de lege fiind rechizitiile efectuate în temeiul
Invocarea oricăror alte temeiuri de preluare abuzivă anterioare sau posterioare acestei perioade de referința nu este admisibilă în cadrul procedurii prevăzute de lege.
1.2. Excepția prevăzută de lege, respectiv
Legea nr. 139/1940 , este de stricta interpretare și se referă numai la acele bunuri rechiziționate în temeiul legii respective care se aflau și se afla situate pe teritoriul actual al României.
1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstantia în funcție de următoarele elemente:
a) incidența "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcție de fiecare situație, entitatea obligată prin lege să soluționeze notificarea, trebuie să aprecieze situația respectiva ca incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enunțate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevăzut la art. 11 din lege situația respectiva se încadrează atunci când deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind considerată a fi aprioric abuzivă (lipsa unor despăgubiri echitabile);
b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decât cele fiscale (impozite neplătite de proprietar din motive independente de voința proprietarului), izvorâte din contracte de creditare pentru construirea sau, după caz, pentru achiziționarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de către debitor din vina acestuia, nu se încadrează în categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, în cazul în care imobilul preluat era grevat la data preluării de o ipoteca constituită în favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiată, în tot sau în parte, ca urmare a unor acte normative, urmează a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar și ca atare se poate dispune restituirea în natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege (îndeplinirea obligațiilor izvorâte din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabilă proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocația de a respecta contractul de creditare);
c) nu constituie preluare abuzivă și deci nu fac obiectul legii următoarele categorii de situații:
(i) confiscarea unor bunuri de către stat ca urmare a aplicării măsurii confiscării dispuse de instanța judecătorească ca pedeapsa complementara pentru săvârșirea unor infracțiuni economice grave;
(îi) confiscarea unor bunuri ca urmare a săvârșirii unor crime contra umanității sau crime de război săvârșite în perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de război, gardieni de lagare sau alte persoane care se încadrează în prevederile
pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul tarii sau crime de război, cu completările ulterioare). Deși
Legea nr. 312/1945 , cu completările ulterioare, este un act normativ în temeiul căruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penală complimentară, care a fost emis după 6 martie 1945, măsurile sanctionatorii se referă la situații anterioare acestei date de referința. De aceea, în aceste cazuri nu se pot recunoaște drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate și de legislația penală în vigoare (ar echivala cu acordarea de măsuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise în perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
(iii) distrugerile de construcții în timp de război, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) din aceasta.
1.4. Soluții privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constituției din 1965 sau al anumitor situații juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:
A.
privind dezvoltarea construcției de locuințe și vânzarea de locuințe din fondul de stat către populație, republicată, cu modificările ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoană nu putea avea în proprietate personală decât o singura casa de locuit, iar dacă dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) să fie instrainata în termen de un an de la dobândire; dacă aceasta dispoziție nu era respectata, una dintre cele doua locuințe trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
Pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege urmează a se considera ca, în ipoteza în care persoana care a dobândit o a doua locuinta și a înstrăinat-o în termenul prevăzut de lege către o altă persoană, proprietarul vânzător a fost indestulat cu prețul primit și ca atare nu se mai pot pretinde alte măsuri reparatorii. Însă, în cazul în care proprietarul căruia îi revenea obligația de înstrăinare nu a dat curs acestei obligații și locuinta respectiva a fost trecută în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, urmează a se considera ca preluarea a fost abuzivă și ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, cu următoarele distincții:
- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de către stat, se poate dispune restituirea în natura cu obligația rambursarii de către persoana indreptatita a despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflației (chiriașii vor avea beneficiul măsurilor proteguitoare prevăzute de lege);
- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda persoanei îndreptățite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege pentru diferența dintre despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflație, și valoarea reală a locuinței preluate;
- în ipoteza în care decizia statului nu a fost emisă sau nu a fost emisă corect, preluarea fiind fără titlu valabil, se vor acorda persoanei îndreptățite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
B.
privind reglementarea situației unor bunuri - cu privire la acest act normativ urmează a se face distincția între:
1. cazul trecerii imobilului, fără plata, în proprietatea statului cu titlu de sancțiune pentru cei care au plecat fraudulos din țara sau care, fiind plecați în străinătate, nu s-au înapoiat la expirarea termenului stabilit pentru înapoierea în țara; și
2. cazul în care persoana a făcut cerere de plecare definitivă din țara și a înstrăinat locuinta sa către stat.
Pentru primul caz sunt posibile doua situații:
- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat către o terta persoana, se va dispune restituirea în natura cu obligația respectării drepturilor chiriașilor prevăzute de lege;
- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal către o terta persoana, se vor acorda persoanei îndreptățite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul exclusiv al acesteia, urmând a se considera ca preluarea nu a fost abuzivă, persoana fiind indestulata rezonabil prin prețul primit sau având vocația de a fi indestulata rezonabil dacă instraina imobilul respectiv înainte de formalizarea intentiei de a părăsi definitiv țara. În acest caz soluționarea administrativă a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi respingerea motivată a cererii.
C.
privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale - prezintă relevanta deosebită prevederile art. 30 și 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moștenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
Având în vedere ca legiuitorul de după 1989 a soluționat aceasta problema în favoarea dobanditorilor construcțiilor, recunoscând acestora dreptul/vocația de a obține titluri de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, urmează a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuzivă să fie respinsă, cu motivatia ca aceste situații nu cad sub incidența legii.
1.5. În cazul în care unitatea deținătoare sau entitatea investită cu soluționarea notificării apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita și pe baza analizei împrejurărilor de fapt și drept ale situației invocate în notificare, ca:
a) preluarea nu a fost abuzivă (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila -
Decretul nr. 223/1974 ; imobilul s-a înstrăinat de către proprietar -
Legea nr. 4/1973 , republicată, cu modificările ulterioare, și altele asemenea);
b) dreptul de proprietate și calitatea de moștenitor nu sunt dovedite;
c) proprietarul nu avea vocația de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de război, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentară, este renuntator și altele asemenea), va emite o decizie motivată de respingere a notificării. În cazul în care se apreciază ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin incidente prevederile art. 40^2 și 40^3 din lege.
1.6. Decizia de respingere a notificării, intemeiata pe motivele prevăzute la pct. 1.5, poate fi atacată de persoana care se pretinde indreptatita la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevăzută la art. 24 alin. (7) și (8) din lege, în termen de 30 de zile de la comunicare.
1.7. Măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) din lege, permite unității deținătoare, obligată la restituire, să ofere persoanei îndreptățite prin compensare în echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt acceptate de persoana indreptatita. În acest sens, unitatea deținătoare poate propune persoanei îndreptățite, ca măsura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, construcții aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. În cazul instituțiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publică a statului sau a unității administrativ-teritoriale, și se apreciază ca acestea pot face obiectul compensării cu un alt imobil necesar activității respectivei instituții publice, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta și trece în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor
Legii nr. 213/1998 , cu completările ulterioare, urmând ca, o dată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin compensare ca măsura reparatorie persoanei îndreptățite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziția motivată de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (4) din lege.
1.8. Dacă unitatea deținătoare obligată la restituire este agent economic, aceasta poate acorda în cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le prestează în cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuințe, repararea, renovarea sau întreținerea unei alte construcții deținute de solicitant, efectuarea unor lucrări de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrări de instalații, amenajarea unor alte spații deținute de persoana indreptatita ca spații de recreere sau producție ori altele asemenea).
1.9. În cazul compensării cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziția de compensare va fi însoțită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unității obligate la restituire atrage desființarea de drept a deciziei/dispoziției de compensare. În aceste cazuri decizia/dispoziția motivată de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (5) din lege.
1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispoziții care se emit în aplicarea legii sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 3.
2. Art. 2 din lege:
(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege:
a) imobilele naționalizate prin
Legea nr. 119/1948
pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, precum și cele naționalizate fără titlu valabil;
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natura politica, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și alte imobile donate statului, dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voința proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;
f) imobilele preluate de stat în baza
asupra rechizitiilor și care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensații echitabile;
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
h) orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.
(2) Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
Norme metodologie:
2.1. Preluarile de imobile efectuate în baza
Legii nr. 119/1948
pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, cu modificările ulterioare, sunt prezumate ca fiind făcute cu titlu valabil.
A. Preluarile de imobile în baza celorlalte acte normative de naționalizare (este cazul
pentru naționalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare,
pentru naționalizarea instituțiilor sanitare particulare,
pentru naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice,
pentru naționalizarea unităților sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte și neresedinte de județ și centre importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite de medicamente și laboratoare de analize medicale, cu completările ulterioare,
pentru naționalizarea unor imobile, cu modificările și completările ulterioare,
pentru naționalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu titlu", în măsura în care s-au respectat condițiile stabilite de acestea.
B. În cazul în care entitatea notificată soluționează o notificare având ca obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enunțate la lit. A, aceasta este în măsura să se pronunțe și cu privire la calificarea "fără titlu", în cazul în care apreciază ca preluarea respectiva nu s-a încadrat în condițiile actului de naționalizare.
C. În faza administrativă de soluționare a notificărilor unitatea deținătoare nu este ținuta a respecta eventuale calificări cuprinse în decizii sau hotărâri ale instanțelor judecătorești dispuse în alte cauze similare.
D. În cazul în care persoana indreptatita, deși a optat pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege, invoca și prezintă o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă care vizează imobilul notificat pentru restituire în natura prin care s-a stabilit, în temeiul
art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare, ca preluarea s-a făcut "fără titlu" sau "fără titlu valabil", unitatea notificată este obligată să respecte calificarea respectiva sau, după caz, sa pună în executare hotărârea judecătorească imediat.
E. În cazul în care, pentru imobilul notificat de către o persoană care se pretinde indreptatita, exista o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care s-a admis acțiunea în revendicare a unei alte persoane, unitatea notificată este obligată sa respingă notificarea respectiva pentru acest motiv și, după caz, sa pună în executare respectiva hotărâre judecătorească imediat.
2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existenței unei "infracțiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotărârii judecătorești de condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura politica, care a prevăzut ca măsura complimentară confiscarea averii. În aceste cazuri entitatea obligată la restituire va analiza și va aprecia incidența beneficiului legii în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz, prin raportarea infracțiunii invocate în textul hotărârii de condamnare la prevederile constituționale actuale și la ordinea juridică actuala. Prezintă forta probanta numai originalul sau copia legalizată a hotărârii judecătorești invocate.
2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate" vizează acele donații făcute în baza
privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice și
privitor la donațiile făcute statului. În cazul donatiilor efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. În acest caz persoana indreptatita are beneficiul legii dacă depune originalul sau copie legalizată de pe respectiva hotărâre până la data de 14 mai 2003.
2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute în vedere de legiuitor se referă fie la "neplata impozitelor din motive independente de voința proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare forțată în unități sanitare, fuga din țara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opoziției față de regimul comunist, incidența unor alte măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate în perioada de referința în baza unor dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești"; în acest caz persoana care invoca aceasta situație trebuie să depună acte doveditoare din care să rezulte în mod direct sau indirect o legătură de cauzalitate cu abandonul proprietății.
2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, în cazul în care printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial s-a stabilit o preluare generica pentru o situație determinata iar, ulterior preluării, s-a mai emis un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (măsura viza doar consolidarea preluării dispuse anterior) urmează a se considera ca imobilele preluate astfel nu cad sub incidența prevederii lit. e). În acest caz preluarea va fi calificată ca fiind "cu titlu".
2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "și care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensații echitabile" are următoarele consecințe:
a) în cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde indreptatita să facă dovada proprietății asupra imobilului respectiv la data rechiziționării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanța provizorie, potrivit
art. 9 din Legea nr. 139/1940 ); în acest caz se va solicita persoanei îndreptățite să prezinte o declarație autentificată data pe propria răspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despăgubiri potrivit
art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940 ;
b) în ipoteza în care se solicita numai compensații echitabile (deci în completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie să prezinte dovada proprietății asupra imobilului respectiv la data rechiziționării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanța provizorie, potrivit
art. 9 din Legea nr. 139/1940 ) și totodată sa precizeze suma estimată ca fiind diferența care în, opinia sa, completează în mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligată să soluționeze notificarea va aprecia în funcție de alt imobil martor dacă suma solicitată în completare este sau nu este echitabila.
2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al
art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare, este de stricta interpretare și ca atare nu se referă la acele situații individuale în care, în temeiul alin. (3) al aceluiași articol din legea menționată, instanța s-a pronunțat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificări având relevanta numai pentru cauza soluționată de instanțele judecătorești).
În cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificărilor, entitatea implicata în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în funcție de circumstanțele fiecărui caz, dacă actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.
2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statuează competența entitatii investite cu soluționarea notificării de a califica, în cadrul procedurii administrative de soluționare a notificării, împrejurarea ca preluarea s-a făcut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pronunțate în temeiul
art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare.
2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, când unitatea implicata apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se încadrează în categoria imobilelor preluate fără titlu valabil, aceasta va proceda în regim de urgenta la soluționarea notificării prin emiterea deciziei/dispoziției de restituire în natură.
3. Art. 3 din lege*):
---------------
prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
(1) Sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natura sau, după caz, prin echivalent:
a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociați ai persoanei juridice care detinea imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; indreptatirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiționată de continuarea activității ca persoana juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeași persoana juridică cu cea desfiintata sau interzisă, precum și partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă și-au reluat activitatea în condițiile legii.
(2) Ministerele, celelalte instituții publice ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societățile naționale, societățile comerciale cu capital de stat, precum și cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul prezentei legi.
Norme metodologice:
3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, în cadrul procedurii administrative, sarcina probei deținerii proprietății incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate acestea, în cazul în care imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element, în cazul în care nu exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă, deci fără titlu).
3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociați ai persoanei juridice se va considera ca având semnificatia și de "acționari la persoana juridică", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociații din cadrul unei societăți cu răspundere limitată (regimul unor astfel de societăți nu era reglementat în perioada vizata - 1948) sau al unei societăți în participațiune. Textul se va corobora și cu prevederea art. 32 alin. (3) și (4) din lege, care face referire la "acțiuni" (deci nu la "părți sociale" sau "aporturi").
3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte instituții publice ale statului ori ale unităților administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice îndreptățite la restituire potrivit procedurii prevăzute de lege. Pentru instituțiile publice care au în administrare bunuri ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, după caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit
Legii nr. 213/1998 , cu completările ulterioare, fie potrivit
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. De asemenea, în cazul societăților comerciale cu capital de stat sau în cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii acționari este contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni și, pe de altă parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii acționari (imbogatire fără just temei). Semnalam ca numai foștii asociați sau acționari de la data preluării abuzive beneficiază de măsuri reparatorii.
În cazul în care exista astfel de notificări sau alte cereri prin care se invoca incidența legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.
4. Art. 4 din lege:
(1) În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constata sau se stabilește în cote-părți ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite.
(3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.
Norme metodologice:
4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiași imobil este cerută de mai multe persoane îndreptățite, care nu sunt rude și care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat. În cazul în care numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot ieși din indiviziune pe calea dreptului comun.
4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii implica o analiza calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea exista, testamente) pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar. Având în vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu soluționarea notificărilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Menționăm ca legiuitorul a lăsat, într-o primă faza, aceasta analiza și calificare (a calității de moștenitor) la aprecierea unității deținătoare sau a entitatii investite cu soluționarea notificării. În cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investită va soluționa notificarea și pe baza acestuia.
4.3. În cazul în care restituirea aceluiași imobil este cerută de mai multe persoane îndreptățite, care sunt succesoare ale titularului și care sunt rude de același grad (deci care au vocație legală sau testamentară, după caz, la moștenire), și comisia de analiza a notificărilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecăruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmând ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora să se facă potrivit dreptului comun intern aplicabil moștenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, în lipsa înțelegerii părților, se vor adresa instanței judecătorești pentru stabilirea cotelor și, eventual, pentru ieșirea din indiviziune).
4.4. În toate cazurile stabilirea calității de moștenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.
4.5. În cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificării și este cel rezultat în urma prelungirii termenului inițial prevăzut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci până la 14 februarie 2002.
4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare și vizează numai ipoteza în care cu privire la imobilul ce face obiectul legii a avut loc o dezbatere succesorală finalizată printr-un certificat de moștenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat în urma prelungirii termenelor inițiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci până la 14 februarie 2002. A considera ca în acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu între persoane egal îndreptățite de lege la restituire. Având în vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezultă ca succesibilii renuntatori nu beneficiază de prevederile legii (deci se recunoaște valabilitatea renunțării exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmând ca de cota care a făcut obiectul renunțării exprese sa profite succesibilii acceptanți împreună cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repuși de drept în termen).
5. Art. 5 din lege:
Nu sunt îndreptățite la restituire sau la alte măsuri reparatorii persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Norme metodologice:
5.1. Pentru asigurarea exigențelor art. 5 din lege nu este necesară lista nominală a persoanelor care au beneficiat de măsuri reparatorii în baza unor tratate internaționale, deoarece este suficienta existenta acordului internațional pentru imobilele naționalizate.
Pentru imobilele cu destinația de locuințe, preluate în baza
Decretului nr. 223/1974 , este necesar ca în toate cazurile în care notificarea este formulată de persoane, cetățeni străini sau apatrizi ori de cetățeni români, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat în statele prevăzute în anexa la lege să se solicite depunerea unei declarații autentificate date pe propria răspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendenții lor, proprietari ai imobilului la data preluării, nu au făcut obiectul acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie și totodată se obliga la restituirea imobilului sau, după caz, la plata de despăgubiri în cazul constatării ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.
5.2. Lipsa acestor declarații atrage amânarea soluționării cererii de restituire până la depunerea acestora, dar nu mai târziu de 14 mai 2003. Măsura este justificată de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului român.
5.3. Se vor admite declarații autentificate persoanei care se pretinde indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale României din țara de reședința sau la autoritățile competente sa autentifice acte din țara de reședința, cu condiția ca acestea să fie traduse și legalizate de un notar public din România.
5.4. Entitatea investită cu soluționarea notificării formulate de cetățeni străini sau apatrizi va include în decizia/dispoziția motivată de restituire o prevedere prin care se va menționa ca măsura dispusă se acordă sub rezerva respectării obligațiilor asumate de persoana indreptatita în declarația autentificată.
6. Art. 6 din lege:
(1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înțelege terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții, inclusiv terenurile fără construcții afectate de lucrări de investiții de interes public aprobate, dacă nu a început construcția acestora.
(2) Măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
Norme metodologice:
6.1. Incidența legii intervine pentru:
a) imobilele cu destinația de locuinta;
b) imobilele (construcții sau/și terenuri) cu destinație comercială (imobile cu alta destinație decât aceea de locuinta);
c) terenurile din intravilan neocupate de construcții sau care nu au făcut obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate în baza legilor speciale anterioare (denumite în continuare terenuri disponibile), indiferent de afectatiunea juridică actuala a acestora, fiind fără relevanta juridică calificarile
Legii nr. 213/1998 , cu completările ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia.
Întrucât legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul proprietății publice prevederile art. 16 din lege, deținătorul imobilului care, la data soluționării notificării, este calificat ca fiind bun proprietate publică are competența de a dispune fie:
a) menținerea regimului de proprietate publică, caz în care motivarea deciziei/dispoziției consta în faptul ca "restituirea în natura nu este posibila datorită necesității menținerii afectatiunii de utilitate publică" și ca atare va emite o ofertă de restituire în echivalent. În acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi înscris în lista aprobată de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege;
b) restituirea bunului în natura, apreciind ca menținerea afectatiunii de utilitate publică a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz în care în decizia de restituire în natura se va face referire expresă și justificată cu privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.
6.2. Norma prevăzută la alin. (2) al art. 6 din lege vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele și instalațiile preluate o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Consecințele acestei norme sunt următoarele:
a) se referă la acele bunuri care se aflau în imobilul preluat, indiferent de destinația acestuia; o dată dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se prezuma ca instalațiile și utilajele au aparținut aceluiași proprietar;
b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai măsurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci și măsura restituirii în natura potrivit calificării de la art. 3 formula introductivă;
c) bunurile respective trebuie să fie cele preluate o dată cu imobilul și sa existe fizic la unitatea notificată (aceasta fiind semnificatia termenilor "înlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate;
d) incidența beneficiului legii se apreciază în funcție de data nașterii dreptului la măsuri reparatorii, respectiv data intrării în vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic în patrimoniul unității deținătoare la data intrării în vigoare a legii și totodată este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeași dată - nu exista un proces-verbal de constatare a casării încheiat până la data de 14 februarie 2001).
7. Art. 7 din lege:
(1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
(2) Dacă restituirea în natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.
Norme metodologice:
7.1. Norma prevăzută la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii în natura și numai acolo unde această măsură nu este posibila urmează să se acorde alte măsuri reparatorii prevăzute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila datorită afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere expresă care indica o alta măsura reparatorie alternativa).
7.2. Prefecturile investite cu soluționarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri bănești au obligația sa verifice dacă varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situației juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire și a situației unității deținătoare) ca soluția restituirii în natura era posibila, vor comunică în scris persoanei îndreptățite noua soluție și vor transmite notificarea deținătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deținătoare devine unitatea obligată la restituire, potrivit legii.
8. Art. 8 din lege:
(1) Nu intra sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, și prin
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinației acestora.
Norme metodologice:
8.1. Restituirea în natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localităților intra sub incidența procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de construcții ale terților ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariția legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).
Ținând seama ca legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea și nerestituite cuprinsă la art. 1 din lege, rezultă ca domeniul de reglementare al legii are și caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri din intravilanul localităților care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite.
8.2. În cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele prevăzute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile în cadrul procedurilor prevăzute de lege.
9. Art. 9 din lege:
(1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
(2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinație decât aceea de locuinta și care au fost demolate sau a căror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite.
Norme metodologice:
9.1. Sintagma indiferent în posesia cui se afla în prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidența legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deținătorului (minister, instituție publică etc.) și, pe de altă parte, are semnificatia stabilirii momentului în funcție de care se face calificarea unității deținătoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrării în vigoare a legii (prezent se raportează la momentul nașterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, după data intrării în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entități, aceasta din urma devine entitate deținătoare investită cu soluționarea notificării. Entitatea inițial notificată are obligația de a transmite notificarea și documentația aferentă entitatii deținătoare și totodată de a înștiința în mod expres persoana indreptatita despre aceasta situație.
9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de răspundere a unității deținătoare în raport cu terțe persoane ca urmare a neexecutării unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societăților comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota deținută de stat acoperă valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii în natura a imobilului către persoana indreptatita, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alți creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanții privilegiate, inclusiv creditorii unității debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii în natura în raport cu alte proceduri legale este o consecința și a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea în natură.
9.3. Norma cuprinsă la alin. (2) al art. 9 din lege se referă, pe de o parte, la posibilitatea restituirii în natura, în tot sau în parte, a unor terenuri pe care s-au aflat construcții cu destinație comercială și care au fost demolate și, pe de altă parte, se referă la cazul în care deși construcțiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - construcții și teren) nu pot fi restituite, deoarece se menține afectatiunea de interes public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei îndreptățite, numai măsuri reparatorii strict individualizate:
a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare (emise de Ministerul Finanțelor Publice);
b) acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital (de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului fie dintre cele tranzacționate la bursa, fie pe piața secundară autorizata);
c) compensarea cu alte bunuri sau servicii în echivalent, situație care poate implica și acordarea unui alt imobil la schimb.
10. Art. 10 din lege:
(1) În situația imobilelor preluate în mod abuziv și demolate total sau parțial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate, urmând să se respecte documentațiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcții, persoana indreptatita poate obține restituirea în natura a părții de teren rămase libera, urmând să se respecte documentațiile de urbanism legal aprobate.
(3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum și construcții ușoare sau demontabile.
(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv și distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiază de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.
(5) Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător și imobilelor rechiziționate în baza
și distruse în timpul războiului, dacă nu au primit despăgubiri.
(6) Valoarea corespunzătoare a construcțiilor preluate în mod abuziv și demolate se stabilește potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizată cu indicele inflației la data plății efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum și a construcțiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabilește potrivit actelor normative în vigoare.
(8) În situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (4) măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptățite.
(9) În situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinație decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
10.1. Ipoteza restituirii în natura a construcțiilor nedemolate sau demolate parțial și a terenului liber, cu respectarea documentațiilor de urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea în natura numai la acele suprafețe de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu sunt prevăzute în documentațiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate construirii unor noi obiective de utilitate publică (construirea de locuințe sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau școli ori alte obiective de utilitate publică - parcuri etc.). În cazul în care o parte din terenul inițial aferent construcției are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la construcția existenta și la terenul disponibil. Pentru partea de construcție demolata și pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti în măsurile reparatorii în echivalent strict determinate la alin. (8) al art. 10 din lege (titluri de valoare nominală, acțiuni, compensare). Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de către persoana indreptatita.
10.2. În ipoteza în care construcțiile au fost demolate integral se va dispune restituirea în natura numai a terenului disponibil, iar pentru construcțiile și terenul imposibil de restituit în natura urmează a se acordă beneficiul oricarora dintre cele trei măsuri prevăzute la art. 9 alin. (2) din lege.
10.3. În toate cazurile entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuala a terenului solicitat și a subfetei acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcari amenajate etc.), existenta și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare și altele asemenea). În cazul în care se constata astfel de situații, restituirea în natura se va limita numai la acele suprafețe de teren disponibile sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.
10.4. Norma cuprinsă la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natura a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se afla edificate ilegal fie construcții, indiferent de destinația acestora, fie construcții ușoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea investită cu soluționarea notificării va analiza regimul juridic al construcțiilor deja edificate și în ipoteza în care va constata ca acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizările legale, va emite decizia de restituire în natura persoanei îndreptățite potrivit legii. Se vor restitui în natura terenurile pe care au fost amplasate construcții ușoare sau demontabile (garaje, chioscuri și altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizata (construcțiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizația era temporară). În acest ultim caz proprietarul este ținut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.
10.5. În cazul în care pe terenul notificat se afla edificate construcții care nu mai sunt necesare unității deținătoare, se poate dispune restituirea și a terenului aferent acestora dacă persoana indreptatita achită unității deținătoare o despăgubire reprezentând valoarea reală actuala a construcției respective. Despăgubirea aferentă construcției se stabilește de unitatea deținătoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. În toate cazurile aceasta despăgubire nu poate fi mai mica decât valoarea contabila de înregistrare a construcției în activul patrimonial al unității deținătoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicării acestei măsuri revine exclusiv unității deținătoare.
10.6. Prevederea cuprinsă la art. 10 alin. (4) din lege vizează restituirea în natura a terenului pe care a fost amplasata o construcție distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie să fie cauzată de calamitati naturale - ploi, incendii, inundații, grindina, cutremure), cu condiția ca acesta să fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei utilități sociale).
10.7. Norma prevăzută la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta interpretare și vizează numai ipoteza imobilelor rechiziționate în baza
Legii nr. 139/1940 , care au fost distruse în timpul războiului și pentru care nu s-au primit despăgubiri cu ocazia rechiziționării. Extensia restituirii în natura prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizează numai ipoteza în care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru construcțiile distruse ca urmare a războiului nu se acordă despăgubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situații în raport cu acele construcții distruse, dar care n-au fost rechiziționate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majoră este motiv de exonerare și pentru stat).
10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate în mod abuziv entitatea investită cu soluționarea notificării, prin decizie interna, va constitui o comisie interna de evaluare formată, în măsura posibilităților, din specialiști în construcții, economiști și juriști.
Comisia interna de evaluare va aplica următoarele proceduri:
A. Pentru construcțiile preluate în mod abuziv și demolate comisia interna de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferentă construcției demolate, care se stabilește potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, la care se aplică indicele de inflație/coeficientul de actualizare aferent perioadei cuprinse între anul preluării și anul soluționării notificării.
1. În cazul în care persoana indreptatita prezintă un act doveditor care atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o dată apropiată acesteia, se va utiliza respectiva valoare (valoare dovedită) ca element de referința pentru aplicarea indicelui de inflație/coeficientului de actualizare.
2. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă dovezi cu privire la valoarea construcției demolate (nu are sau nu le poate procura, dând declarație pe propria răspundere că nu are dovezi cu privire la valoarea construcției și ca va returna sumele însușite necuvenit, în cazul în care se dovedește contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei demolarii și, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele îndreptățite) care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate, certificatul de moștenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada respectiva), se va stabili valoarea estimată la momentul demolarii a construcției respective. În cazul în care construcția descrisă nu se poate încadra în prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia interna de evaluare va stabili, în mod ad-hoc, o valoare orientativa la momentul demolarii a construcției respective (se va estima prin raportare la situația unor alte construcții similare din perioada respectiva). La valoarea estimată astfel calculată se va aplica indicele de inflație/coeficientul de actualizare.
3. Valoarea estimativă (finala) a construcției demolate în perioada de referința a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit prin
art. I al titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedită, valoarea estimată sau valoarea orientativa) se vor transforma în dolari S.U.A. (prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluării imobilului), suma astfel rezultată se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii deciziei/dispoziției prin care se soluționează notificarea.
4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului comunicat de Banca Naționala a României între 7 ianuarie 2003 și cursul de la data soluționării notificării.
Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul leu/dolar S.U.A. de la data preluării era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultând suma de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se înmulțește cu valoarea medie a cursului leu/dolar din anul 2003 (anul soluționării notificării), aproximativ 34.000 lei, rezultând suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimată în limita căreia se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent.
B. Pentru terenurile preluate abuziv și care nu pot fi restituite în natura stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative în vigoare. Având în vedere ca incidența legii se limitează la acele terenuri care se situeaza în intravilanul localităților, stabilirea valorii acestora urmează a se face potrivit valorii de piața. În acest caz valoarea estimativă se va stabili de către comisia interna de evaluare din cadrul unității deținătoare, care va avea în vedere valoarea de vânzare a unui teren martor din anul soluționării notificării, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel rezultată va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate opune expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa. Suma astfel rezultată va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.
C. În cazul construcțiilor nedemolate și imposibil de restituit în natura, stabilirea valorii estimative a acestora urmează a se face prin expertiza efectuată de comisia interna de evaluare a unității deținătoare (se va avea în vedere valoarea construcției respective, rezultată în urma aplicării actelor normative incidente, sau valoarea de vânzare a unei construcții similare din aceeași zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita îi poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala acesteia.
11. Art. 11 din lege:
(1) Imobilele expropriate și ale căror construcții nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflației.
(2) În cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și valoarea construcțiilor demolate, actualizată cu indicele inflației.
(3) În cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parțial, persoana indreptatita poate obține restituirea în natura a părții de teren rămase libera, pentru cea ocupată de construcții noi și pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
(4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
(5) Valoarea construcțiilor expropriate în vederea demolarii se stabilește potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii și se actualizează cu indicele inflației la data plății efective.
(6) Valoarea terenurilor aparținând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabilește potrivit actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4) valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natura, stabilită potrivit alin. (5) și (6).
(8) Pentru situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4) măsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite.
(9) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinație decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidența legii a tuturor exproprierilor făcute în perioada de referința, indiferent de calificarea titlului în temeiul cărora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai construcțiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o formă abuzivă de a restrânge cuantumul despăgubirilor). În aceste cazuri persoana indreptatita este ținuta a indica sau, după caz, a depune în cadrul notificării sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativă în temeiul căreia s-a făcut sau s-a dispus exproprierea.
11.2. Imobilele expropriate (construcții nedemolate și teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau nu au fost înstrăinate legal) se pot restitui integral persoanei îndreptățite. Entitatea investită cu soluționarea notificării are plenitudine de competența în a aprecia, în funcție de necesitățile localității (realizarea planului de urbanism, realizarea unor investiții de utilitate publică), dacă dispune restituirea în natura sau acorda beneficiul celorlalte măsuri reparatorii. Soluția este justificată de necesitatea asigurării dezvoltării localităților. Sintagma despăgubiri primite vizează acele despăgubiri calculate și încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. În cazul în care despăgubirile nu au fost încasate și exista dovezi certe în acest sens, restituirea în natura sau acordarea de alte măsuri reparatorii nu se condiționeaza de rambursarea despăgubirii.
11.3. În cazul în care persoana indreptatita susține că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul expropriat și nici unitatea deținătoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei îndreptățite prezentarea unei declarații autentificate prin care aceasta declara pe propria răspundere ca pentru imobilul respectiv nu s-au încasat despăgubiri și totodată își asuma obligația rambursarii acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constata și dovedește ca totuși s-au acordat despăgubiri.
11.4. Modul de calcul al despăgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de inflație stabilit după modelul prevăzut la articolul precedent.
Exemplu: în cazul în care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluării era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezultă suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obținută se înmulțește cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul soluționării notificării (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. în anul 2003) rezultând: 4.000 x 34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de către persoana indreptatita pentru a se dispune măsura restituirii în natura a imobilului notificat.
11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are în vedere ipoteza în care construcțiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrările de execuție a noilor lucrări pentru care s-a dispus exproprierea ocupa parțial terenul. În acest caz persoana indreptatita poate beneficia de măsura restituirii în natura a terenului liber, iar pentru construcțiile demolate și terenul ocupat de construcții noi, precum și terenul aferent acestora (terenul necesar bunei funcționari a construcțiilor) se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent. Și în acest caz aprecierea oportunității restituirii în natura aparține unității deținătoare (consecința formulării poate obține).
În cazul în care s-a primit o despăgubire, aceasta se va reactualiza și se va deduce din valoarea măsurilor reparatorii calculată potrivit prevederilor art. 11 alin. (7) din lege.
11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizează situația în care terenul expropriat este integral ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, caz în care se vor stabili numai măsuri reparatorii în echivalent pentru întregul imobil.
11.7. Prevederile alin. (5) și (6) ale art. 11 din lege vizează modalitatea de calcul al valorii construcțiilor expropriate și a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleași proceduri prevăzute pentru aplicarea art. 10 din lege.
12. Art. 12 din lege:
(1) În situația imobilelor preluate cu titlu valabil, deținute de stat, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflației.
(2) Persoana indreptatita poate opta, în situațiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care despăgubirea primită nu a fost corespunzătoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despăgubirii de la valoarea actualizată cu indicele inflației a despăgubirii primite până la valoarea corespunzătoare a imobilului.
(3) Valoarea corespunzătoare pentru construcții se stabilește potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabilește potrivit prevederilor art. 11 alin. (6).
(4) Măsurile reparatorii prin echivalent pentru situațiile prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite.
Norme metodologice:
12.1. Prevederile art. 12 din lege au în vedere procedura de urmat pentru situația în care s-a apreciat de către unitatea deținătoare sau de entitatea investită cu soluționarea notificării ca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea în natura, este posibila opțiunea soluționării notificării prin completarea despăgubirii primite cu diferența dintre despăgubirea primită și actualizată cu coeficientul de actualizare și suma aferentă valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultată se va acoperi prin acțiuni sau titluri de valoare nominală.
Exemple:
1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla în patrimoniul unei instituții publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a primit cu titlu de despăgubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data plății 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se dispune restituirea în natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o despăgubire actualizată în suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. în anul 2003);
2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat în patrimoniul unei organizații cooperatiste, s-a acordat o despăgubire de 80.000 de lei reprezentând 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul plății), iar persoana indreptatita la restituire în natura neavând banii necesari restituirii despăgubirii (272.000.000 lei, adică 8.000 dolari S.U.A. x 34.000 curs leu/dolar S.U.A.) optează pentru completarea despăgubirii primite cu diferența de valoare, se va proceda în modul următor: cu privire la imobilul respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale a imobilului rezultând 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000 lei. Diferența rezultată, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita nu își însușește rezultatul evaluării interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa.
12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizează imobilele preluate ca urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent de valabilitatea titlului și, ca atare, situația lor juridică este reglementată de art. 11 din lege.
13. Art. 13 din lege:
(1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.
(2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România și de personalul străin al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Norme metodologice:
13.1. Prezintă importanța deosebită corelatia impusa de legiuitor cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 241/2001 . Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14 și 15, deși se complinesc cu prevederile ordonanței de urgenta respective, au aplicație proprie în raport cu situația imobilelor restituite în natura în baza legii. Având în vedere aceste aspecte, urmează a se considera ca termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege începe să curgă de la data creării noii situații juridice a imobilului notificat. Astfel, dacă prin procedura administrativă s-a restituit în natura un imobil afectat de un contract de închiriere, proprietarul fie poate să mențină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogandu-se în drepturile fostului locator), fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevăzute de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire în natură.
13.2 Entitatile investite cu soluționarea notificărilor având ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de închiriere au obligația introducerii în dispoziția/decizia de restituire în natura a condiției respectării drepturilor prevăzute de lege în favoarea chiriașilor. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.
14. Art. 14 din lege:
(1) Dacă imobilul prevăzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participațiune sau al unei operațiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru măsuri reparatorii în echivalent.
(2) În situația opțiunii pentru restituirea în natura persoana indreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare în contractele prevăzute la alin. (1), dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.
Norme metodologice:
Deși subrograrea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispoziția motivată de restituire în natura trebuie să indice în mod expres contractele civile sau comerciale care afectează imobilul restituit.
Nerespectarea acestei cerințe atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.
15. Art. 15 din lege:
(1) Contractele de închiriere prevăzute la
art. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
se vor încheia pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care chiriașului i se pune la dispoziție o alta locuinta corespunzătoare, acesta este obligat sa elibereze de îndată locuinta ocupată.
(2) Neincheierea noului contract de închiriere în cazul prevăzut la
art. 9 și 10 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , cauzată de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenția acestuia de restrangere a suprafeței locative pentru persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din aceeași ordonanța, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere până la încheierea noului contract.
(3) Pentru chiriașii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum și pentru cei din locuintele prevăzute la
art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , ale căror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie și dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depăși 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispozițiile art. 31 alin. (2) și ale
art. 33 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
se aplică în mod corespunzător. În cazul în care chiria astfel calculată este mai mica decât cea calculată potrivit
art. 26-30 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , proprietarul este scutit de impozitul pe teren și clădire, de impozitul pe chirie*) și este exonerat de răspundere pentru obligațiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.
-----------
a fost abrogată în mod expres prin
art. 85 al Ordonanței Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.
(4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, în
privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și în
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevăzut la
cap. II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
locuinta oferită trebuie să asigure condiții de folosință similare celor existente în locuinta deținută.
(5) Chiriașii ale căror contracte de închiriere nu s-au reînnoit pentru motivele prevăzute la
art. 14 alin. (2) lit. a) și b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
au prioritate la acordarea înlesnirilor prevăzute de
Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, precum și a celor prevăzute de
privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.
Norme metodologice:
Prin locuinta corespunzătoare se înțelege acea unitate locativă care este situata în aceeași localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriașului, în alta localitate și are cel puțin minimul suprafeței stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriașului, inclusiv pentru persoanele aflate în întreținerea titularului contractului de închiriere, dacă acestea locuiau în aceeași locuinta la data depunerii notificării.
16. Art. 16**) din lege:
-----------
prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
(1) În situația imobilelor ocupate de unități bugetare din învățământ, din sănătate, așezăminte social-culturale sau de instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activităților de interes public, social-cultural sau obștesc, foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile prezentei legi.
(2) Ministerele de resort, precum și celelalte instituții publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotărâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura și pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).
(3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, foștii proprietari care beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevăzute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natură. În aceste cazuri persoanele beneficiare de măsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflației.
(4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publică și au regimul prevăzut de lege.
Norme metodologice:
Pentru fundamentarea propunerii de menținere a afectatiunii speciale prevăzute la art. 16, se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- imposibilitatea mutării activităților respective în alte imobile deținute legal de respectiva entitate;
- situarea imobilului este esențială pentru buna desfășurare a activităților de utilitate publică sau socială;
- prin restituirea în natura s-ar impune disponibilizari semnificative de salariați care ar afecta buna desfășurare a activității.
17. Art. 17 din lege:
(1) Statul, precum și instituțiile publice, unitățile de învățământ sau așezămintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemțiune la cumpărarea acestuia.
(2) Acest drept se poate exercita, sub sancțiunea decăderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificării privind intenția de vânzare.
(3) Notificarea se face prin executorul judecătoresc, potrivit legii.
(4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dreptului de preemțiune sunt lovite de nulitate.
18. Art. 18 din lege:
Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent și în următoarele cazuri:
a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptățite asociate erau membri ai aceleiași familii;
b) imobilul nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părțile nu au convenit altfel;
d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.
Norme metodologice:
18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizează interdicția restituirii în natura a imobilelor pentru cazul deținătorilor de participatii de capital social la societăți comerciale naționalizate (soluția este justificată deoarece asociații sau actionarii nu aveau decât un drept de creanta asupra societății și, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat).
18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizează numai construcțiile preluate de stat și care nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi (evident, ipoteza nu este valabilă pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele construcții care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul măsurilor reparatorii.
18.3. Imobil nou în raport cu cel preluat este considerat acea construcție care, prin transformările survenite, are următoarele caracteristici:
- în raport cu forma inițială i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din suprafața construită inițial (etajari sau/și adaugari de corpuri noi pe orizontala);
- prin modificările aduse a rezultat o construcție destinată sa deserveasca o activitate specifică (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri încorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spații și dotări medicale specifice; s-au efectuat lucrări subterane cu destinație militară ori pentru siguranța naționala și altele asemenea).
18.4. Nu constituie imobil nou în raport cu cel preluat acea construcție căreia i s-a modificat compartimentarea inițială - din spații de locuit în birouri și invers -, i s-au adus numai îmbunătățiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidări sau alte lucrări de întreținere curenta, consolidări și altele asemenea).
18.5. Norma cuprinsă la lit. d) a art. 18 din lege vizează conservarea situației juridice a imobilelor (apartamentelor) înstrăinate legal în baza
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, caz în care restituirea în natura nu mai este posibila.
19. Art. 19 din lege:
(1) Persoanele care au primit despăgubiri în condițiile
pot solicita numai restituirea în natura, cu obligația returnarii sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflației, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În cazul în care persoana indreptatita a optat pentru despăgubiri și imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții. Dacă persoanele îndreptățite au primit despăgubiri, ele au dreptul la diferența dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației, și valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acoperă prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei fizice sau juridice îndreptățite. Dacă persoanei îndreptățite i s-a stabilit despăgubirea potrivit prevederilor
și nu a încasat-o, valoarea astfel stabilită i se va acorda în despăgubiri bănești, iar diferența până la valoarea corespunzătoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea acesteia.
(3) În cazul în care valoarea despăgubirii nu a fost încă stabilită potrivit prevederilor
Legii nr. 112/1995 , calculul și plata măsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).
(4) Persoanele îndreptățite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor
Legii nr. 112/1995 , precum și cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condițiile prezentei legi.
Norme metodologice:
19.1. Dacă imobilul (apartamentul, unitatea locativă) care face obiectul notificării nu a fost înstrăinat în baza
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriași, persoana indreptatita care a primit despăgubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi poate opta pentru restituirea în natura a imobilului sau a apartamentelor ori unităților locative nevandute, dacă va rambursa despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflației.
Calculul actualizării se va face prin aplicarea indicelui de inflație comunicat de entitatea naționala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea în vedere anul încasării efective a despăgubirii și anul rambursarii acesteia). Suma rezultată se va vărsa în contul deschis la trezorerie, prin ordin*) al ministrului finanțelor publice, potrivit
art. I alin. (3) de la titlul II al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
------------
a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 122 din 26 februarie 2003.
19.2. În cazul în care imobilul notificat (apartament, unitate locativă) a fost înstrăinat legal până la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la măsurile reparatorii individualizate de lege pentru teren și construcțiile nerestituite, cu următoarele distincții:
- dacă persoanele îndreptățite au încasat despăgubiri potrivit
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, acestea au dreptul la măsuri reparatorii reprezentând diferența dintre valoarea actualizată cu indicele inflației a despăgubirii încasate efectiv și valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul și partea de construcție nerestituita). Măsurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei îndreptățite, numai în:
a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;
b) acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital;
- dacă persoanei îndreptățite i s-a stabilit despăgubirea prevăzută de
Legea nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, fără ca aceasta sa o încaseze efectiv, valoarea astfel stabilită se va acorda în despăgubiri bănești, iar diferența până la valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (construcție și teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare nominală sau acordarea de acțiuni, la alegerea persoanei îndreptățite;
- în cazul în care valoarea despăgubirii cuvenite potrivit
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, nu a fost stabilită până la data depunerii notificării (acesta fiind elementul obiectiv care atesta opțiunea proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va stabili prin raportarea la valoarea de piața a imobilului de la momentul soluționării notificării (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzătoare).
19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordării beneficiului noii legi de restituire și persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare. Soluționarea acestor notificări se va face cu respectarea drepturilor chiriașilor dobanditori de buna-credința. În cazul în care persoana indreptatita (care a făcut notificarea) a formulat o acțiune în justiție pentru anularea sau constatarea nulității actelor de înstrăinare și a înștiințat despre aceasta conduita unitatea deținătoare, se va proceda, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.
19.4. Cazuri posibile și recomandări de soluționare:
În cazul în care imobilul cuprinde mai multe unități locative (apartamente) dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despăgubiri care au fost încasate și totodată s-a formulat cerere de restituire în natura de către fostul proprietar al unităților locative nevandute din același imobil potrivit Legii, restituirea acestora este condiționată numai de rambursarea cotei de despăgubire aferentă apartamentelor ce se vor restitui în natură. Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost înstrăinate către chiriași, 3 sunt ocupate de chiriași (deci sunt restituibile în natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei în anul 1996. Proprietarul solicita, în cadrul legii, restituirea în natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea în natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o sumă de bani reprezentând cota aferentă celor 3 apartamente pentru care s-au primit despăgubiri și care, în temeiul noii legi, sunt restituibile în natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizată cu indicele de inflație pentru perioada 1996-2002 (aproximativ 600.000.000 lei).
Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma primită cu titlu de despăgubire, rămasă ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite în natura, se va actualiza cu indicele de inflație (devenind 400.000.000 lei) și se va deduce din valoarea actuala corespunzătoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea reală, de piața, a celor două imobile vândute potrivit
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, și a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru suma astfel rezultată (600.000.000 lei) se vor acorda măsurile reparatorii expres indicate de lege:
a) titluri de valoare nominală; sau
b) acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, la alegerea persoanei îndreptățite.
19.5. În cazul în care o persoană are, pentru un imobil restituibil în natura (deci, ocupat de chiriași), obligația de a restitui despăgubirea bănească primită, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de despăgubiri bănești, cele doua obligații reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele. În aceste situații, potrivit
art. III al titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , cu modificările ulterioare, se va solicita în prealabil avizul Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a
Legii nr. 10/2001 . Persoana indreptatita care se afla într-o astfel de situație se va adresa Autorității cu o cerere pentru eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligațiilor reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligației de plată și debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor implicate în aplicarea legii. Noțiunea imobil are în vedere și unitatea locativă.
20. Art. 20 din lege:
(I) Imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naționala, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatista sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locală ori o organizație cooperatista este acționar sau asociat minoritar al unității care deține imobilul, dacă valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este cerută.
(3) În cazul primăriilor restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București.
(4) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1) și (2), în cazul bunurilor deținute de o organizație cooperatista, persoana indreptatita poate opta și pentru măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despăgubiri bănești.
Norme metodologice:
20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:
- statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa înstrăineze imobilul respectiv către alte persoane, altele decât cele îndreptățite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile
sau ale
Legii nr. 213/1998 , cu completările ulterioare;
- indisponibilizarea respectiva operează începând cu data de 14 februarie 2001 chiar dacă notificarea a fost facuta la o dată ulterioară;
- indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial îndeplinirea obligației de restituire în natura către adevăratul proprietar;
- restituirea în natura este obligatorie în cazul în care unitatea deținătoare este regie autonomă, societate sau companie naționala, societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale ori locale este acționar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de către o organizație cooperatista sau de orice altă persoană juridică (orice altă persoană juridică vizează și acele entități de drept public - ministere, prefecturi, Agenția Domeniilor Statului și altele asemenea);
- societățile comerciale privatizate integral sau cele constituite din inițiativa privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înființarea lor, nu au obligația restituirii în natura dacă sunt dobanditori de buna-credința.
20.2. Restituirea în natura se face în toate cazurile prin decizie/dispoziție motivată a organelor de conducere a unității deținătoare. Decizia/dispoziția va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv încadrarea în prevederile art. 2 din lege, calificarea preluării cu titlu sau fără titlu).
20.3. Organe de conducere înseamnă:
a) pentru regii autonome - consiliul de administrație sau directorul executiv dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
b) pentru societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar (S.A.) ori asociat (S.R.L.) majoritar - adunarea generală a acționarilor, consiliul de administrație sau administratorul, după caz, dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
c) pentru organizațiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
d) pentru instituții publice - conducătorul ales sau numit al acesteia, care are competența de a angaja patrimonial instituția.
20.4. Decizia/dispoziția motivată dispusă de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unității deținătoare poate fi revocată de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competența specific situației juridice a unității deținătoare (pentru societăți comerciale -
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și statutele aprobate, pentru regii autonome -
privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările ulterioare, și statutele aprobate etc.).
20.5. În cazul în care entitatea obligată la restituire este primăria, organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul general al municipiului București. Având în vedere aceasta precizare expresă a legiuitorului, rezultă că nu este necesară o aprobare prealabilă sau ulterioară a restituirii de către consiliul local (sau, după caz, general), responsabilitatea aplicării legii aparținând în totalitate primarului. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire să fie prezentate spre informare consiliului local în vederea asigurării transparenței actului decizional.
20.6. Deciziile/dispozițiile motivate de restituire emise de către primar pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai dacă se constata o încălcare grava a legii (de exemplu, în cazul în care se restituie în natura un imobil pentru care nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate sau a calității de moștenitor). Semnalam ca ambele instituții - primarul și prefectul - sunt implicate în procesul de restituire și, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie să vizeze numai acele cazuri în care se apreciază ca restituirea dispusă este ilegala.
20.7. Obligația de restituire în natura intervine și în cazul în care cota minoritara de capital deținută de stat sau de alta instituție publică acoperă valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referința este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unității deținătoare de la data intrării în vigoare a legii. Obligația legală de restituire în natura prevalează asupra oricărei alte optiuni a entitatii notificate. După emiterea deciziei/dispoziției de restituire societatea comercială, prin organele sale de conducere, va constata reducerea capitalului social și va face aplicarea prevederilor
art. 69 din Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o excepție de la principiul restituirii în natura, în cazul în care unitate deținătoare este o organizație cooperatista. În acest caz expres determinat de lege, opțiunea aparține exclusiv persoanei îndreptățite care poate alege:
a) compensarea cu alte bunuri și servicii;
b) acordarea de despăgubiri bănești.
În cazul în care persoana indreptatita optează pentru oricare dintre cele doua alternative, organizația cooperatista are obligația ca, pe baza evaluării stabilite de comisia interna pentru evaluarea despăgubirii și, după caz, a expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu aceasta valoarea măsurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile sale.
21. Art. 21 din lege:
(1) Persoana indreptatita va notifica în termen de 6*) luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
---------
și cu 3 luni prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .
(2) Notificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia.
(3) Notificarea va fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a carei circumscripție teritorială se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscripție își are sediul persoana juridică deținătoare a imobilului. Executorul judecătoresc va inregistra notificarea și o va comunică persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării.
(4) Notificarea înregistrată face dovada deplina în fața oricăror autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unități decât cea care deține imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.
Norme metodologice:
Având în vedere ca faza depunerii notificărilor s-a consumat, rămân deplin valabile normele de recomandare prevăzute la
cap. IV din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001 .
În completare se aduc următoarele precizări:
a) în cazul în care notificarea s-a făcut prin intermediul unui executor judecătoresc cu încălcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a făcut totuși legal (prevalează principiul realizării dreptului în raport de cel al respectării procedurii);
b) de asemenea, în cazul în care notificarea s-a făcut în bloc pentru mai multe imobile din aceeași localitate, urmează a se considera ca notificarea s-a făcut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.
22. Art. 22 din lege:
Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
---------
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 , cu o luna prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002
și cu încă doua luni prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.
Norme metodologice:
22.1. Prin acte doveditoare se înțelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta deținerea proprietății de către o persoană fizica sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnatura privată și altele asemenea);
b) actele juridice care atesta calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor, testament, acte de stare civilă care atesta rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate);
c) orice acte juridice sau sustineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere și, eventual, prezentarea procesului-verbal încheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere;
d) orice acte juridice care atesta deținerea proprietății de către persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) în cazul în care construcția a fost demolata, orice act juridic care descrie construcția demolata;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;
g) orice alte înscrisuri pe care persoana indreptatita înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale;
h) declarații notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria răspundere, și care sunt solicitate de unitatea deținătoare sau de entitatea investită cu soluționarea notificării în scopul fundamentarii deciziei.
22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de moștenitor.
22.3. În cazul în care depunerea actelor doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de moștenitor s-a făcut o dată cu notificarea, iar acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor prezentarea originalelor sau duplicatelor în vederea verificării și certificării acestora de către salariații entitatii investite cu soluționarea notificării.
22.4. În cazuri deosebite, se pot solicita și declarații notariale date de persoane în viața care atesta anumite situații în legătură cu imobilul notificat și care pot contribui la fundamentarea deciziei.
23. Art. 23 din lege:
(1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.
(2) Persoana indreptatita are dreptul sa susțină în fața organelor de conducere ale unității deținătoare cererea de restituire în natură. În acest scop ea va fi înaintată în scris, în timp util, sa ia parte la lucrările organului de conducere al unității deținătoare.
(3) Decizia sau, după caz, dispoziția motivată se comunică persoanei îndreptățite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptării.
(4) Decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forta probanta a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
(5) Decizia sau, după caz, dispoziția prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana indreptatita.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile și dispozițiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).
Norme metodologice:
23.1. Termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligației unității deținătoare de a se pronunța asupra cererii de restituire poate avea doua date de referința, fie data depunerii notificării, fie data depunerii actelor doveditoare.
În cazul în care persoana indreptatita a depus o dată cu notificarea toate actele de care aceasta înțelege să se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificării. Însă, în cazul în care o dată cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.
În cazul în care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda și totodată a făcut precizarea că nu mai deține alte probe, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe numai pe baza acestora, în termen de 60 de zile.
Termenul pentru îndeplinirea obligației respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei îndreptățite dacă unitatea deținătoare, în urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunică celeilalte părți, în intervalul de 60 de zile, faptul ca documentația depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar însă ca unitatea deținătoare sa comunice în scris persoanei îndreptățite faptul ca fundamentarea și emiterea deciziei de restituire sunt condiționate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptării prorogarii termenului respectiv (în aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, după caz, de la data comunicării răspunsului).
23.2. În cazul în care, după comunicarea unității deținătoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunică nici un răspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciată ca acceptare tacită.
Acceptarea unei prorogari tacite se poate obține și cu ocazia îndeplinirii procedurii prevăzute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei îndreptățite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca în procesul-verbal întocmit cu acest prilej să se facă mențiune despre necesitatea completării materialului probator (procesul-verbal se va semna și de persoana invitata). În cazul în care însă persoana indreptatita căreia i s-a solicitat completarea materialului probator comunică în mod expres sau pretinde în cadrul procedurii prevăzute la alin. (2) al art. 23 din lege că nu poseda sau ca îi este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicări sau, după caz, de la data consemnarii situației respective în procesul-verbal. Dacă persoana indreptatita, deși invitata, nu se prezintă la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva în scris.
23.3. Actele solicitate în mod expres de către entitatile investite cu soluționarea notificării, care se depun după data de 14 mai 2003, pot fi luate în considerare numai dacă aceasta (entitatea investită) considera ca sunt esențiale pentru soluționarea notificării și numai dacă nu s-a emis deja decizia de soluționare.
23.4. Dispozițiile alin. (4) și (5) ale art. 23 din lege consacra regimul complex al dispoziției de aprobare a restituirii în natura:
- este asimilată înscrisului sub forma autentică;
- constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalităților de publicitate imobiliară (de aceea este necesar ca dispoziția/decizia de restituire sa cuprindă datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafețele construite, terenul aferent și vecinătățile);
- constituie titlu executoriu, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
23.5. În cazul în care între suprafața terenului solicitat și celui restituit exista diferențe în minus rezultate din menținerea în proprietate publică a unor suprafețe cu afectatiune legală specială (zone de protecție sau acces pentru linii de înaltă tensiune, conducte magistrale și altele asemenea), decizia/dispoziția de restituire va face referire la aceste servituți legale și totodată va fi însoțită de o schita a terenului restituit.
23.6. Dispoziția de aprobare a restituirii în natura poate fi și sub forma compensării cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziția de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are același regim cu cel prevăzut la alin. (4) și (5) ale art. 23 din lege.
23.7. Dispoziția de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietății și care, o dată îndeplinite formalitățile de publicitate imobiliară, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).
23.8. După efectuarea formalităților de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziția de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o.
24. Art. 24 din lege:
(1) Dacă restituirea în natura nu este aprobată sau nu este posibila, după caz, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
(2) În cazul imobilelor cu destinația de locuințe, dacă restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri bănești. Persoana indreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului.
(3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligată sa răspundă în scris dacă accepta sau refuza oferta. Lipsa răspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei.
(4) Dacă oferta acceptată consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4).
(5) Dacă oferta acceptată consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun în materie, după caz.
(6) Dacă oferta acceptată consta în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, după caz, în acțiuni, persoana indreptatita va urma procedura prevăzută la cap. IV.
(7) Dacă oferta este refuzată potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiție decizia prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
(8) Competența de soluționare revine secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare. Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac.
Norme metodologice:
24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unității deținătoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datorită imposibilității restituirii, fie interdicției dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 și 27], îi revine obligația ca, prin decizie/dispoziție motivată, să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispoziției motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru soluționarea corecta a notificării și aprecierea îndeplinirii obligației legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.
24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei îndreptățite după depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă acte doveditoare care să permită evaluarea nici măcar aproximativă a pretențiilor de restituire prin echivalent, unitatea deținătoare va emite o ofertă de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimată a imobilului (aceasta valoare va fi stabilită ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevăzut de lege.
24.3. Decizia/dispoziția emisă în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alături de toate datele de identificare a petentului și imobilului notificat, motivarea împrejurărilor de fapt și de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura și totodată va cuprinde oferta propusă persoanei îndreptățite.
25. Art. 25 din lege:
(1) Dispozițiile art. 23 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situație persoana juridică deținătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține.
(2) Persoana juridică notificată va comunică persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizica sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat. Totodată va anexa la comunicare și copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deține aceste date persoana juridică notificată va comunică acest fapt persoanei îndreptățite.
(3) Comunicarea prevăzută la alin. (2) și, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(4) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării prevăzute la alin. (3).
(5) Dispozițiile alin. (2), (3) și (4) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care unitatea notificată nu deține nici măcar în parte imobilul solicitat, dar comunică persoanei îndreptățite datele de identificare a unității deținătoare.
(6) Dispozițiile art. 24 se aplică în mod corespunzător.
Norme metodologice:
Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor două ordonanțe de urgență de prelungire a termenului de depunere a notificărilor). În cazul în care deținător al celeilalte părți a imobilului solicitat este o persoană fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a deținut imobilul respectiv și l-a înstrăinat către o persoană fizica.
26. Art. 26 din lege:
(1) În cazul în care persoana indreptatita nu cunoaște deținătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primăriei Municipiului București. Termenul de 6 (12) luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge, după caz, de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicării prevăzute la art. 25 alin. (3).
(2) În termen de 30 de zile primăria notificată este obligată sa identifice unitatea deținătoare și sa comunice persoanei îndreptățite elementele de identificare a acesteia.
(3) În cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin. (1), dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, sau de la data comunicării, solicitând restituirea în natura sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de prezenta lege.
27. Art. 27 din lege:
(1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate.
(2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adresează instituției publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietății de Stat), ministerul de resort, autoritatea administrației publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
(3) În situația bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administrației publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptățite.
(4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deținute de o organizație cooperatista și au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despăgubiri bănești. Notificarea se adresează organizației cooperatiste care a deținut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
Norme metodologice:
27.1. Prevederile alin. (1) și (2) ale art. 27 din lege vizează stabilirea regimului juridic al reparațiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societăților comerciale care:
a) sunt privatizate integral sau într-o proporție care nu permite aplicarea art. 20 din lege (pentru acele societăți comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispozițiile art. 20 din lege, în măsura în care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decât valoarea cotei neprivatizate);
b) au făcut obiectul unor proceduri de privatizare îndeplinite cu respectarea
legii (Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991 , cu modificările și completările ulterioare,
pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar, cu modificările și completările ulterioare,
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 32/1998
privind privatizarea societăților comerciale din turism, cu modificările ulterioare,
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997
privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin
Legea nr. 44/1998 , cu modificările și completările ulterioare).
27.2. Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) și (3) ale art. 27 din lege entitatea investită cu soluționarea notificării (entitatea care a făcut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea:
a) valorii măsurilor reparatorii;
b) modalităților de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute expres de lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală ori combinarea acestora).
27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanți (un exemplar se va preda persoanei îndreptățite). Dacă persoana astfel invitata nu se prezintă la negociere, unitatea investită cu soluționarea notificării îi va comunică în scris acesteia stadiul soluționării notificării (inclusiv faptul ca lipsa opțiunii sau, după caz, lipsa actelor doveditoare impun amânarea emiterii deciziei finale).
27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constată că actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face mențiune despre aceasta în procesul-verbal).
27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergențe între părțile implicate cu privire la valorile solicitate și/sau modalitățile de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevăzut la art. 31 din lege.
27.6. Pentru situația prevăzută la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deținute de o organizație cooperatista și au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevăzută anterior, cu precizarea ca măsurile reparatorii posibil de acordat se limitează la compensarea cu bunuri sau servicii ori despăgubiri bănești, la alegerea persoanei îndreptățite.
28. Art. 28 din lege:
(1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptățite organele de conducere ale instituției publice implicate în privatizare, prevăzută la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizației cooperatiste prevăzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată valoarea și modalitatea măsurilor reparatorii corespunzătoare convenite prin negociere.
(2) Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptățite, în vederea completării dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentării persoanei îndreptățite, dovedită cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completării dovezilor necesare nu poate depăși 18 luni de la data înregistrării notificării, sub sancțiunea soluționării cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.
Norme metodologice:
28.1. Obligația entitatii investite cu soluționarea notificării de a emite decizia sau, după caz, dispoziția motivată, în termenul prevăzut de lege, poate fi prorogata numai dacă se îndeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisă transmisă periodic, prin care se solicita actele doveditoare și se invita la negocierea prevăzută la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisă prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea și depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres că nu mai are alte dovezi de prezentat, soluționarea notificării se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicări.
28.2. Cu ocazia negocierilor părțile pot utiliza evaluări proprii sau expertize extrajudiciare care să susțină cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.
29. Art. 29 din lege:
Decizia sau, după caz, dispoziția motivată a organului de conducere al instituției publice implicate în privatizare, respectiv al organizației cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice și se va comunică persoanei îndreptățite în termen de 15 zile de la data adoptării. Dispozițiile art. 23 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condițiilor de fond și de forma prevăzute de prezenta lege.
Norme metodologice:
29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, prevăzut de art. 29 din lege, vizează numai regimul măsurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 și 33 din lege și ca atare nu pot fi extinse și la celelalte situații.
29.2. Solicitarea și emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt obligatorii. O dată cu cererea de avizare se vor transmite:
a) fotocopii certificate de entitatea investită cu soluționarea notificării de pe toate actele depuse de solicitant;
b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu soluționarea notificării.
29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie să cuprindă și termenul înlăuntrul căruia acesta este oportun a fi emis pentru soluționarea notificării în termenul legal. Totodată se recomanda înștiințarea în scris a persoanei solicitante cu privire la această măsură.
29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice se va emite în scris și poate fi:
a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau soluțiile propuse);
b) favorabil cu observații (se aduc anumite corectii motivate cu privire la cuantumul valoric sau cu privire la modalitățile de acordare a măsurilor reparatorii);
c) negativ și motivat (se apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de lege).
29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice nu este comunicat până la termenul indicat de entitatea investită cu soluționarea notificării, se va înștiința persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres soluționarea cererii sale fără acest aviz, entitatea notificată va emite decizia/dispoziția pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, după caz, va încheia proces-verbal de divergenta.
29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cuprinde observații neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziția finala emisă de entitatea notificată se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reținute.
30. Art. 30 din lege:
(1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziției motivate care conferă dreptul de a primi titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana indreptatita este obligată să solicite Ministerului Finanțelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancțiunea diminuării valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere.
(2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptățite Ministerul Finanțelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancțiunea plății unor penalități de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.
Norme metodologice:
Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitării drepturilor conferite de posesia acestor titluri înlăuntrul termenului legal de valorificare. O dată emise, titlurile de valoare nominală nu pot fi anulate sau diminuate.
31. Art. 31 din lege:
(1) Dacă în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare și asupra modalităților de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia un proces-verbal de divergenta.
(2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana indreptatita se poate adresa secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancțiunea pierderii dreptului la măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.
(3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea părților în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzătoare a imobilului în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent și se va desemna un expert tehnic sau contabil, după caz. Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama și de sarcinile bunului, atât la preluare, cat și la restituire.
(4) Dacă persoana indreptatita optează prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza și Ministerul Finanțelor Publice.
(5) Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac.
(6) În cazul în care persoana indreptatita a optat în cererea adresată justiției pentru acțiuni, prin hotărâre judecătorească instanța va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza și va obliga instituția publică implicata în privatizare sa emita o decizie sau, după caz, o dispoziție motivată în temeiul căreia persoana indreptatita va primi acțiuni.
(7) Dacă persoana indreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotărâre judecătorească instanța va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza și va obliga Ministerul Finanțelor Publice sa emita titlurile respective.
Norme metodologice:
31.1. Dacă în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificării) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai târziu de termenul de 18 luni prevăzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare și a modalităților de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta.
31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres încheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiție), entitatea investită cu soluționarea notificării nu poate refuza încheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemulțumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecătoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicării procesului-verbal de divergenta prin executorul judecătoresc.
31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit căreia "Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama și de sarcinile bunului, atât la preluare, cat și la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau inițial bunul și cele existente la data restituirii). Incidența art. 31 din lege se referă numai la cazurile prevăzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectării dreptului de proprietate dobândit legal după anul 1990 (privatizari legale sau vânzări făcute cu buna-credința și cu respectarea legii).
32. Art. 32 din lege:
(1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naționalizate prin
Legea nr. 119/1948
sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii constând în acțiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate sau cu prioritate la o alta societate comercială tranzactionata pe piața de capital.
(2) De prevederile alin. (1) nu beneficiază persoanele fizice sau juridice care au primit despăgubiri până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 5.
(3) Acțiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptățite, de către instituția publică implicata în privatizarea societății comerciale menționate la alin. (1).
(4) Recalcularea valorii acțiunilor se face de către instituția publică implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerțului înaintea naționalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naționala a României și a indicelui inflației stabilit de Institutul Național de Statistica și Studii Economice.
(5) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Banca Naționala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptățite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituția publică implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată valoarea recalculata a acțiunilor.
(7) Dacă persoana indreptatita solicita acțiuni, instituția publică implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, societățile comerciale și numărul de acțiuni corespunzătoare valorii recalculate.
(8) Persoana indreptatita poate negocia cu instituția publică implicata în privatizare și alte forme de măsuri reparatorii în echivalent.
Norme metodologice:
32.1. Întrucât ultimul bilanț la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocația de persoana indreptatita, este necesară dovedirea și a calității de acționar sau de asociat la respectivele entități juridice, în funcție de forma juridică a acestora [art. 77 și următoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comandită simpla, societatea în comandită prin acțiuni și societatea anonima"] la momentul naționalizarii [făcându-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].
32.2. Pentru dovedirea calității de asociat la societăți în nume colectiv ori în comandită simpla sau pentru dovedirea calității de acționar la societăți cu acțiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.
32.3. Pentru dovedirea calității de acționar la societăți comerciale care aveau emise acțiuni la purtător se vor prezenta titlurile originale (dacă mai exista - menționăm ca în cazul acestui tip de acțiuni transferul dreptului de proprietate se făcea prin simpla tradițiune).
32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectării exigențelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toți solicitanții declarațiile prevăzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.
32.5. Pentru cuantificarea valorii acțiunilor deținute și dovedite exista doua posibilități:
a) se va calcula cota procentuală aferentă titlurilor deținute și dovedite de solicitant prin stabilirea ponderii numărului acestora la numărul titlurilor corespunzătoare capitalului social al respectivei societăți comerciale. Cota astfel stabilită se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilanț contabil publicat în Monitorul Oficial al României, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Naționala a României și a indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistica (se va avea în vedere Ordinul președintelui Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României nr. 3/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).
Exemplu: persoana prezintă dovezi care atesta deținerea a 500 de acțiuni la o societate care avea emise 5.000 de acțiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilanț publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezultă ca valoarea aferentă cotei deținute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naționala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflație aferent anilor 2001 și 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acțiunilor la societățile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege;
b) se va calcula valoarea unei acțiuni emise de respectiva societate comercială prin raportarea numărului de acțiuni emise la valoarea activului net patrimonial din ultimul bilanț contabil publicat în Monitorul Oficial al României. Valoarea astfel calculată se va inmulti cu numărul de acțiuni deținute și dovedite de acționarul solicitant, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare și cu indicele de inflație.
Exemplu: valoarea activului net publicată în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenți anului 1948, iar numărul de acțiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezultă 20.000 lei/acțiune. Inmultind numărul acțiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/acțiune, rezultă 10.000.000 lei aferenți anului 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naționala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflație aferent anilor 2001 și 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acțiunilor la societățile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege.
Se recomanda utilizarea metodei prevăzute la lit. b) în cazul în care ponderea acțiunilor deținute și dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).
32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie și posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu instituția publică implicata în privatizare alte forme de măsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza:
a) măsura compensării cu alte bunuri sau servicii;
b) acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;
c) acordarea de despăgubiri bănești.
Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege să se facă în completarea măsurii reparatorii prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol, în sensul acoperirii părții valorice aferente dreptului cuvenit acționarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societățile comerciale oferite de instituția implicata în procesul de privatizare.
32.7. Măsuri instituționale și procedurile pentru acordarea acțiunilor
1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligația de a acorda acțiuni persoanelor îndreptățite la această măsură reparatorie, are obligația de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire de acțiuni în baza
Legii nr. 10/2001 , care va fi deservit de personal corespunzător și ca pregătire profesională (juriști sau economiști), și ca număr (în funcție de numărul cererilor). Salariații care desfășoară aceste activități beneficiază de prevederile
art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
2. Prezenta procedura este aplicabilă și în cazul în care ofertantul are și calitatea de emitent al deciziei/dispoziției prin care se acordă acțiuni, dacă până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat transferul de acțiuni.
3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare (denumita ofertant), care are obligația de a acorda persoanelor îndreptățite acțiuni ca măsura reparatorie în echivalent din cadrul capitalului social disponibil (procedura care va fi denumita în continuare privatizare prin restituire) va stabili și va afișa la sediul sau prima oferta de capital disponibil destinată acestei măsuri reparatorii, care va cuprinde:
a) lista inițială cu societățile comerciale aflate în portofoliul lor, la care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimată în procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominală a unei acțiuni și, după caz, ultima cotatie a valorii acțiunii societății comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); și
b) durata ofertei.
4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicării. După 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire instituția implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societăți comerciale pentru care, în urma acordării de acțiuni în cadrul primei oferte, a rămas capital disponibil.
5. Tranzacționarea acțiunilor societăților comerciale care fac obiectul procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de privatizare prin restituire.
6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social deținută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.
7. Oferta de privatizare prin restituire este destinată exclusiv persoanelor îndreptățite, care au beneficiat de măsura restituirii prin acțiuni, acordată în temeiul legii, precum și al
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 501/2002 , cu modificările ulterioare.
8. Oferta inițială de privatizare prin restituire și datele de identificare a ofertantului se vor publică, pe cheltuiala acestuia, în cel puțin un ziar de răspândire naționala, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
9. După expirarea termenului prevăzut la pct. 8 titularul deciziei/dispoziției de restituire prin acordarea de acțiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procura specială ori, după caz, moștenitorii acestuia (pe baza certificatului de moștenitor) va/vor depune o cerere privind atribuirea de acțiuni la una sau mai multe dintre societățile comerciale prevăzute pentru oferta inițială de restituire, la care va anexa în copie legalizată decizia/dispoziția emisă de entitatea investită cu soluționarea.
Cererea va cuprinde:
- numele și prenumele persoanei îndreptățite, după caz, sediul persoanei juridice, domiciliul/sediul;
- valoarea stabilită în decizie/dispoziție pentru acordarea de acțiuni;
- societatea comercială la care optează pentru acordarea de acțiuni;
- indicarea numărului deciziei/dispoziției prin care s-a acordat beneficiul acestei măsuri și emitentul.
10. În termen de 60 de zile de la primirea cererii și a copiei legalizate de pe decizie, ofertantul analizează cererea și invita persoana indreptatita la negocierea atribuirii de acțiuni.
11. Atribuirea de acțiuni în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire se face în funcție de momentul depunerii cererii privind atribuirea de acțiuni, cu excepția cazului în care, în decizia de soluționare a notificării emisă chiar de entitatea implicata în privatizare, este individualizata societatea comercială la care urmează sa i se atribuie sau, după caz, sa i se aloce acțiunile. În aceasta situație se va proceda la atribuirea directa a acțiunilor până la concurenta acțiunilor disponibile, iar în cazul în care sunt mai mulți solicitanți, se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la pct. 13.
12. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate exista capital social disponibil, negocierea și atribuirea de acțiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta opțiune a persoanei; în cazul în care societatea comercială respectiva nu mai are capital disponibil, persoana indreptatita poate opta în cadrul negocierilor pentru oricare dintre societățile comerciale prevăzute în oferta de restituire.
13. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comercială nu este îndestulător pentru persoanele îndreptățite care beneficiază de prioritatea prevăzută la pct. 11, se va proceda la alocarea proporțională, în funcție de ponderea fiecărei solicitări negociate.
Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acțiuni; sunt 3 solicitanți prioritari (A, B și C) cărora, în urma negocierii individuale și a sumelor de referința prevăzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acțiuni; B - 50.000 de acțiuni; C - 40.000 de acțiuni, rezultând un total de 100.000 de acțiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numărului de acțiuni care se aloca fiecărei persoane se va aplica procentul astfel obținut la numărul acțiunilor disponibile, rezultând:
A - 10% din 50.000 = 5.000 de acțiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acțiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acțiuni.
14. După atribuirea sau, după caz, alocarea acțiunilor, ofertantul va elibera persoanei îndreptățite un certificat de acționar care va indica titularul acestora, numărul acțiunilor și datele de identificare a societății comerciale.
15. În cazul societăților/companiilor naționale declanșarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
Cadrul normativ prevăzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de către instituțiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
33. Art. 33 din lege:
(1) În situația imobilelor pentru care la art. 10 și 11 a fost stabilită restituirea în echivalent persoana indreptatita adresează notificarea prevăzută la art. 21 alin. (1) primăriei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primăriei Municipiului București.
(2) Măsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziție motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului București, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, dat în urma verificării condițiilor de fond și de forma prevăzute de prezenta lege.
(3) Dispozițiile art. 21-26 se aplică în mod corespunzător.
Norme metodologice:
33.1. Potrivit art. 10 și 11 din lege, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinație decât aceea de locuinta sunt:
- atribuirea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;
- atribuirea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital;
- compensarea cu alte bunuri și servicii oferite de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite.
33.2. Emiterea deciziei primarului este condiționată și în acest caz (ca și în cazul situațiilor prevăzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilită la pct. 29 din prezentele norme metodologice.
34. Art. 34*) din lege:
-----------
prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanțelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea și utilizarea titlurilor de valoare nominală.
(2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piața și pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare.
(3) Instituțiile publice implicate în privatizare, precum și Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietății de Stat) sunt obligate sa primească în plata titlurile de valoare nominală prevăzute la alin. (2) pentru cumpărarea de acțiuni și active ale societăților comerciale în curs de privatizare.
(4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizată în raport cu indicele inflației.
(5) În vederea asigurării surselor pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent sub forma de titluri de valoare nominală și prin acțiuni, se rezerva o cota de până la 20% din capitalul social de la societățile sau companiile naționale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor și alocarea titlurilor de valoare nominală sau, după caz, a acțiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Norme metodologice:
34.1. Titlurile de valoare nominală au regim special și sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tipărite și elemente speciale de securizare.
34.2. Formularea pot circula pe piața are semnificatia posibilității înstrăinării respectivelor înscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiția înregistrării acestei operațiuni la emitent - Ministerul Finanțelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominală cuprinde rubrica "cesionar" în care se vor înscrie datele de identificare a acestuia și numărul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul înstrăinării, ultimul cesionar înscris în respectivul titlu de valoare nominală.
În cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominală se va fructifica de către moștenitorii legali.
34.3. Procedura de emitere, înregistrare și utilizare a titlurilor de valoare nominală
1. În scopul efectuării procedurilor prevăzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominală, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice se constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare Biroul central, format din specialiști ai respectivului minister (de regula, economiști și juriști, dar și alte specialități). De asemenea, la nivelul direcțiilor trezoreriei și contabilității publice județene și trezoreriilor sectoarelor municipiului București, după caz, se va înființa câte un "ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariați din cadrul acesteia.
2.1. Titlurile de valoare nominală sunt înscrisuri speciale, cu următoarele valori nominale:
a) 500.000 lei, care vor purta seria A;
b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B;
c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C;
d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D;
e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E;
f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.
Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominală se face prin serie și nu prin număr, fiecare serie începe de la numărul 1 și continua conform necesităților.
2.2. Modelul titlului de valoare nominală este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanțelor Publice va completa pe fiecare înscris datele de identificare a titularului, data emiterii, după care va decupa înscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor îndreptățite. Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice vor conține elemente de securizare și vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziția motivată și datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va înscrie cuvântul "ANULAT", și se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominală anulate se vor inregistra într-o evidenta specială și se vor arhiva.
2.3. Tipărirea titlurilor de valoare nominală se face prin Compania Naționala "Imprimeria Naționala" - S.A. și se suporta din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
3. Titularul deciziei/dispoziției motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală sau reprezentantul acestuia va depune la Biroul central:
a) actul prin care s-a stabilit măsura reparatorie privind acordarea titlurilor de valoare nominală (în original sau în copie legalizată; în cazul în care decizia/dispoziția conține și alte măsuri reparatorii, se va depune copie legalizată de pe aceasta);
b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va conține următoarele date:
- numele și prenumele sau, după caz, denumirea persoanei înscrise în decizia administrativă emisă în temeiul legii - actul de identificare (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate și, după caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice, inclusiv codul unic de înregistrare). În cazul în care sunt înscrise mai multe persoane în decizia administrativă, titlul de valoare va cuprinde datele de identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;
- emitentul deciziei/dispoziției prin care s-a acordat această măsură reparatorie și valoarea nominală totală a titlului exprimată în lei;
- modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numărului de titluri de valoare nominală pentru cele 6 categorii de valori până la concurenta sumei stabilite (opțiunea de divizare a valorilor se va face în funcție de opțiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);
- adresa poștală la care acesta dorește sa i se facă comunicările oficiale.
Exemplu: valoarea în limita căreia se acordă titluri de valoare nominală este de 3.550.000.000 lei.
Titularul poate opta pentru:
- 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultând 2.000.000.000 lei;
- 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultând 1.000.000.000 lei;
- 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultând 500.000.000 lei;
- 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultând 50.000.000 lei.
Rezultă un număr de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzacțiilor sale.
4. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mari sau egale cu jumătate (250.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea titularilor. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mici de jumătate (249.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea emitentului.
5. Actele prevăzute la pct. 3 pot fi depuse și prin posta cu confirmare de primire. Direcțiile trezoreriei și contabilității publice județene și trezoreriile sectoarelor municipiului București vor fi stabilite în funcție de adresa poștală comunicată de titular în cererea sa.
6. În termen de 30 de zile de la primirea actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va comunică persoanei îndreptățite trezoreria teritorială competența care îi va remite titlurile de valoare nominală, conform opțiunii de divizare făcute de aceasta, și termenul de la care le poate prelua.
7. În scopul înregistrării și evidențierii centralizate a titlurilor de valoare nominală emise, Ministerul Finanțelor Publice va înființa un "registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominală emise" care va conține datele de identificare a titularului, actul prin care s-a stabilit valoarea acestora, seria și numărul titlurilor de valoare nominale emise, data emiterii, trezoreria teritorială competența și data transmiterii titlurilor către acestea. Datele respective se vor inregistra și în format electronic.
8. După emiterea titlurilor de valoare nominală acordate, Biroul central procedează la transmiterea acestora pe bază de borderou la direcțiile trezoreriei și contabilității publice județene și la trezoreriile sectoarelor municipiului București, după caz.
9. La direcțiile trezoreriei și contabilității publice județene și la trezoreriile sectoarelor municipiului București, după caz, se va deschide un "registru județean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominală primite de la Biroul central și predate" care va cuprinde data și numărul borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului, seria și numărul titlurilor de valoare nominală emise pentru fiecare titular, data predării către acesta și semnatura de primire a titularului sau a reprezentantului acestuia.
10. Pe măsura primirii actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a titlurilor de valoare nominală emise și înscrisurile speciale. Trezoreriile competente, în termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afișarea la sediul lor a persoanelor invitate să își ridice titlurile de valoare nominală. În cazul în care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominală nu se prezintă primul beneficiar, procura specială a reprezentantului acestuia sau copia certificatului de moștenitor prezentată de către persoana indreptatita va fi avizată din punct de vedere al legalității de către serviciul/biroul juridic.
11. Titlurile de valoare nominală se vor preda numai pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului acestuia (care se va retine) sau, după caz, a certificatului de moștenitor (în cazul în care sunt mai mulți moștenitori, aceștia vor desemna un reprezentant prin procura specială - se va retine o fotocopie a certificatului de moștenitor și procura specială în original).
12. În cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominală emise și predate titularilor nu se pot emite duplicate. În acest caz titularul se adresează Biroului central care va hotărî procedura de urmat.
13. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire acțiuni contra titluri de valoare nominală în baza
și care va fi deservit de personal corespunzător atât ca pregătire profesională (juriști sau economiști), cat și ca număr (în funcție de numărul cererilor). Salariații care prestează aceste activități beneficiază de prevederile
art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
14. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare are obligația de a întocmi și de a afișa la sediul sau lista cu societățile comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru schimbul de acțiuni contra titluri de valoare nominală. Acordarea de acțiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală se va face potrivit procedurii stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica în mod corespunzător.
În cazul societăților/companiilor naționale declanșarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
15. Titlurile de valoare nominală sunt titluri speciale de plată și ca atare pot fi utilizate pentru cumpărarea de acțiuni sau active disponibile la societăți comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpărarea de acțiuni sau de active disponibile se va face în urma negocierii între deținătorul titlului de valoare și instituția publică implicata în procesul de privatizare. Inițiativa cumpărării de acțiuni sau de active disponibile aparține, în principiu, deținătorului titlului de valoare nominală care va transmite o ofertă de cumpărare instituției implicate în procesul de privatizare (entitatea care deține participație privatizabila la o societate comercială, inclusiv companie/societate naționala organizată sub forma de societate comercială pe acțiuni sau, după caz, ministerului de resort care are în coordonare regia ce deține active disponibile).
16. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile emise se va face la data utilizării lor prin aplicarea indicelui de inflație pentru perioada dintre începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de valoare și sfârșitul lunii anterioare datei utilizării. Actualizarea se face de către entitatea care primește titlul de valoare nominală pentru plata acțiunilor sau, după caz, a activelor astfel înstrăinate. În cazul utilizării titlurilor de valoare nominală ca instrument de plată pentru acțiunile tranzacționate pe piața de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominală se va face de către funcționarul care primește în plata respectivele titluri. În acest ultim caz comisionul aferent operațiunii respective va fi suportat de către solicitant.
17. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roșu și se înscrie de către vânzător mențiunea "UTILIZAT CA PLATA ÎN CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE nr. .... din...". Titlurile de valoare nominală utilizate se rețin de către ofertant și se înregistrează într-un registru special deschis și ținut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcțiile trezoreriei și contabilității publice județene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului București, după caz. Aceasta are obligația ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pe bază de borderou.
18. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, au depus cereri și acte doveditoare la Ministerul Finanțelor Publice în vederea emiterii titlurilor de valoare nominală pot completa documentația depusa cu opțiunea privind modul de acordare a titlurilor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. În cazul în care persoana indreptatita nu depune opțiunea respectiva înlăuntrul acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominală se va face de către emitent, prin Biroul central.
35. Art. 35 din lege:
(1) În cazul în care măsurile reparatorii în echivalent se fac prin acțiuni persoana indreptatita se adresează uneia dintre instituțiile publice implicate în privatizare, prevăzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziției motivate.
(2) Instituția publică implicata în privatizare este obligată ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita pentru a negocia măsurile reparatorii în echivalent.
Norme metodologice:
35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispoziției motivate prin care entitatea investită cu soluționarea notificării a dispus măsura acordării de acțiuni, va depune la instituția publică implicata în privatizare (care are în portofoliul sau acțiunile societății comerciale pentru care optează solicitantul) următoarele acte:
a) cererea prin care solicită acțiunile unei sau unor anumite societăți comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a titularului deciziei, opțiunile acesteia, datele de identificare a societăților comerciale pentru ale căror acțiuni s-a optat, decizia de acordare și emitentul, semnatura și data);
b) copie legalizată de pe decizia/dispoziția motivată prin care s-a acordat măsura reparatorie privind atribuirea de acțiuni.
35.2. Instituția publică implicata în privatizare este obligată ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacă societățile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacă mai au capital privatizabil disponibil și sa invite titularul cererii la negociere.
35.3. Negocierea se poate purta și prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de părți. Titularul deciziei/dispoziției poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
35.4. În cazul în care decizia/dispoziția indica mai multe persoane îndreptățite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre aceștia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
35.5. În cazul în care constata ca societățile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va înștiința de îndată solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.
36. Art. 36 din lege:
(1) Despăgubirile bănești se acordă conform prevederilor prezentului capitol.
(2) Notificările prin care persoana indreptatita solicita acordarea de despăgubiri bănești sau optează pentru despăgubiri bănești se adresează prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul și în condițiile reglementate de art. 21.
(3) În cazul în care persoana indreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea deținătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziția privind oferta de acordare a despăgubirilor bănești, prefecturii în a carei raza acestea își au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa și o copie de pe expertiza, iar dacă oferta nu a fost acceptată și persoana indreptatita s-a adresat instanței, se va face aceasta mențiune.
(4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, după caz, dispoziția menționată la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.
Norme metodologice:
36.1. Legea stabilește doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despăgubiri bănești:
a) cazul în care unitatea deținătoare sau primarul investit inițial cu soluționarea notificării constata sau apreciază că nu se poate dispune restituirea în natura și persoana indreptatita în virtutea dreptului sau de opțiune a ales acordarea de despăgubiri bănești ca măsura echivalenta alternativa de reparare;
b) cazul în care chiar prefectura este ținuta sa analizeze notificarea privind acordarea de despăgubiri bănești în ipoteza în care persoana indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.
Pentru primul caz este evident ca decizia/dispoziția motivată este data după consumarea procedurii prevăzute la art. 24 din lege și ca atare prefectura se va limita numai la înregistrarea și cuantificarea despăgubirilor bănești până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însă, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investită cu soluționarea notificării respective.
36.2. Prefecturile investite cu soluționarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri bănești au obligația sa verifice faptul ca într-adevăr varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situației juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire și a situației unității deținătoare) ca soluția restituirii în natura era totuși posibila, va comunică în scris persoanei îndreptățite noua soluție și va transmite notificarea deținătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deținătoare devine unitatea obligată la soluționarea notificării și, după caz, la restituire, potrivit legii.
36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despăgubiri bănești nu conține valoarea estimată aferentă imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciară - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificării în acest sens.
36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate și stabilirea despăgubirilor bănești ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecărei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formată din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituită va urma procedura recomandată la pct. 10 din prezentele norme metodologice.
Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemnează sumele stabilite în oferta de despăgubire, după caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum și cele rezultate în urma evaluării efectuate de comisia interna.
37. Art. 37 din lege:
După centralizarea notificărilor și a ofertelor de acordare a despăgubirilor bănești prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreună cu materialele primite, Ministerului Finanțelor Publice.
38. Art. 38 din lege:
Pentru evaluarea despăgubirilor bănești care urmează să fie acordate persoanelor îndreptățite, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formată din 2-3 reprezentanți ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Administrației Publice.
39. Art. 39 din lege:
Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Norme metodologice:
Înființarea secretariatului comisiei interministeriale și regulamentul de funcționare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.
40. Art. 40 din lege:
Pe baza evaluării despăgubirilor bănești, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevăzut de lege pentru depunerea notificărilor, prin lege specială se vor reglementa modalitățile, cuantumul și procedurile de acordare a despăgubirilor bănești, care pot fi plafonate.
---------
și cu 3 luni prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .
Art. 40^1*). - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală.
--------
Art. 40^2. - Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele pricinuite.
Art. 40^3. - Fapta de a notifica persoana juridică deținătoare a imobilului, știind că nu este îndreptățit potrivit prezentei legi la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o paguba, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 40^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispoziției de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calității de moștenitor al fostului proprietar sau, după caz, a calității de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează și emiterea deciziei sau a dispoziției de restituire în lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 lit. c) de a obține măsuri reparatorii.
Art. 40^5. - Dacă infracțiunile prevăzute la art. 288-293 din Codul penal sunt săvârșite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul și maximul special al pedepsei închisorii se majorează cu 2 ani.
Norme metodologice:
Instituțiile implicate în aplicarea legii vor comunică cazurile de încălcare a legii Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a
Legii nr. 10/2001 . Se recomanda instituțiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legătură cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafăcute (ștersături, modificări etc.) sau a unor acte sub semnatura privată.
41.
Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 175/2001 , aprobată cu modificări prin
42. Art. 42 din lege:
(1) Distrugerile și degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia și până în momentul predării efective către persoana indreptatita cad în sarcina deținătorului imobilului.
(2) Deținătorul imobilului, în prezenta persoanei îndreptățite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
(3) În cazul nerespectării de către deținătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesulverbal privind situația reală a imobilului.
(4) În vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru întocmirea procesului-verbal privind situația de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc copia legalizată de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deținătorului imobilului.
43. Art. 43 din lege:
(1) Imobilele care în urma procedurilor prevăzute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptățite rămân în administrarea deținătorilor actuali.
(2) Imobilele cu alta destinație decât cea de locuinta, prevăzute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislației în vigoare. Deținătorii cu titlu valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi au drept de preemțiune.
(3) Imobilele cu destinația de locuințe, prevăzute la alin. (1), pot fi înstrăinate potrivit legislației în vigoare, chiriașii având drept de preemțiune.
(4) Sumele încasate ca urmare a vânzării imobilelor prevăzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevăzut la
art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 .
Norme metodologice:
43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rămân în administrarea deținătorilor actuali.
Regimul de tratare al acestora este diferit în funcție de natura imobilului.
A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinație decât aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocația deținătorului actual de a le cumpara. Aceasta vocație nu este posibila decât pentru entitatile care au în administrare sau dețin cu chirie astfel de bunuri și care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpărarea lor de la acesta.
B. Pentru imobilele cu destinația de locuințe, care nu s-au restituit în natura, deținătorul actual dobândește vocația de a le instraina către chiriași, însă aceasta înstrăinare se va face potrivit legislației în vigoare, respectiv potrivit prevederilor
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, și
Legii nr. 10/2001 , cu mențiunea ca prețul de vânzare al locuințelor se va stabili potrivit
Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992
privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflație (soluția se impune prin similitudine cu modalitatea de despăgubire a proprietarilor în condițiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislația în vigoare").
43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) și (3) ale art. 43 din lege să se facă numai după soluționarea definitivă a procedurilor administrative și, după caz, jurisdicționale generate de aplicarea legii.
44. Art. 44 din lege:
(1) Chiriașii cărora, în temeiul prevederilor
art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995 , li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării numai persoanei îndreptățite, fost proprietar al acelei locuințe.
(2) Prețul vânzării nu poate fi mai mare decât valoarea actualizată a prețului plătit de chiriaș la cumpărarea locuinței în baza
Legii nr. 112/1995 , cu excepția situațiilor când părțile convin altfel.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie să notifice chiriașului dobanditor intenția de a cumpara locuinta și adresa unde poate fi gasita.
(4) Persoana indreptatita care a primit despăgubiri bănești pentru imobil este obligată sa restituie statului, dacă este cazul, diferența dintre valoarea despăgubirilor primite și prețul de cumpărare plătit fostului chiriaș, actualizate.
45. Art. 45 din lege:
(1) Persoanele cărora li s-a restituit în natura un imobil cu destinația de locuinta și care dețin cu chirie în aceeași localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa pună la dispoziție primăriei aceasta locuinta la data mutării efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriașilor din imobilele restituite foștilor proprietari.
(2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor și persoanelor cu handicap li se vor asigura locuințe sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obținute din privatizare și care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat.
Norme metodologice:
45.1. Pentru realizarea exigenței prevăzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar să se solicite persoanei îndreptățite să depună o declarație olografă pe propria răspundere, din care să rezulte ca deține sau nu deține, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeași localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcției cu destinația de locuinta, nu și de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita deține cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeași localitate cu locuinta restituită, se va depune copie legalizată de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziția motivată de restituire se va stabili data eliberării și predării spațiului respectiv către locator. La data stabilită pentru predarea spațiului respectiv contractul de închiriere încetează.
45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinația de locuinta și această măsură este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declarație olografă prin care persoana indreptatita declara că nu deține cu chirie în aceeași localitate o locuinta din fondul locativ de stat.
45.3. În cazul în care persoana indreptatita deține cu chirie în aceeași localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiția eliberării acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire în natură.
46. Art. 46 din lege:
(1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidența prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.
(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credința.
(3) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credința neputând fi invocată în aceste cazuri.
(4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
---------
și cu 3 luni prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .
Norme metodologice:
46.1. Dispozițiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstituționale potrivit
Deciziei Curții Constituționale nr. 98 din 21 martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripție care inlatura dreptul subiectiv la acțiune pentru anularea sau constatarea nulității actelor juridice de înstrăinare, după data de 14 august 2002.
46.3. Acele înstrăinări efectuate în temeiul
Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, și cu deplina respectare a condițiilor legii până la apariția
(24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției
Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilității titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobânditorului la momentul înstrăinării.
47. Art. 47 din lege:
(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile și în cazul acțiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putând alege calea acestei legi, renunțând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.
(2) În cazul acțiunilor formulate potrivit art. 46 și 48, procedura de restituire începută în temeiul prezentei legi este suspendată până la soluționarea acelor acțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Persoana indreptatita va înștiința de îndată persoana notificată, potrivit art. 21 alin. (1).
(3) În cazul în care persoanei îndreptățite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, acțiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.
Norme metodologice:
47.1. Dacă persoana indreptatita care a introdus o acțiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la înștiințarea de îndată, cu privire la aceasta situație, a persoanei notificate (unitatea deținătoare a imobilului sau, după caz, entitatea investită cu soluționarea notificării), iar aceasta (persoana notificată) ia cunoștința pe alte cai de aceasta situație, va suspenda soluționarea cererii persoanei îndreptățite pentru acest motiv.
47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special și vizează cazul în care acțiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidența legii a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă (indiferent de instanța care a pronunțat hotărârea - judecătorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiție - ca instanțe de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele îndreptățite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativă prevăzută de lege, într-un termen de 12 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a respectivei hotărâri.
De exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiție a admis recursul în anulare introdus de procurorul general și a casat o hotărâre a unei instanțe inferioare prin care se admitea o acțiune în revendicare, hotărâre pronunțată de Curtea Suprema de Justiție la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziție calea notificării, potrivit procedurii legii, până la data de 30 septembrie 2002.
Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.
48. Art. 48 din lege:
Persoanele îndreptățite, precum și persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, acțiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluțiilor pronunțate, măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condițiile prezentei legi.
49. Art. 49 din lege:
(1) Chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinația de locuinta prin îmbunătățirile necesare și utile.
(2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligația de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptățite.
(3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligația de despăgubire revine statului sau unității deținătoare.
(4) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabilește pe bază de expertiza.
(5) Prin îmbunătățiri, în sensul prezentei legi, se înțelege cheltuielile necesare și utile.
Cuantumul despăgubirilor se stabilește la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viața normală a acestora, care se suporta de chiriași.
Norme metodologice:
49.1. Prin îmbunătățiri necesare și utile se înțelege acele dotări încorporate sau aduse unității locative ori spațiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ și care au fost suportate exclusiv de chiriaș (introducerea sau schimbarea instalației de apa, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, uși și altele asemenea). Dovada acestor îmbunătățiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare și utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uși de mahon, instalații sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcții încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula având în vedere prețurile medii actuale de pe piața.
49.2. Dacă imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despăgubirile aferente acestor îmbunătățiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unităților deținătoare ca, în deciziile/dispozițiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevadă generic și obligația de restituire către chiriaș a despăgubirilor cuvenite potrivit legii.
49.3. Dacă imobilul respectiv a fost preluat fără titlu valabil, obligația de despăgubire către chiriaș revine statului sau unității deținătoare. Opțiunea între cele două categorii alternative de debitori ai obligației de despăgubire aparține creditorului obligației de despăgubire. Dacă îmbunătățirile necesare și utile au fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligației de restituire a despăgubirilor este unitatea deținătoare.
50. Art. 50 din lege:
Secretarii unităților administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a
Legii nr. 112/1995 , vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar și vor da relațiile solicitate de persoanele îndreptățite.
Norme metodologice:
Se recomanda secretarilor unităților administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile și pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor conține aceste date).
51. Art. 51*) din lege:
------------
prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 ).
(1) Cererile sau acțiunile în justiție, precum și transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi și de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.
(2) Cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor
Legii nr. 112/1995 , au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru.
(3) Plata sumelor prevăzute la alin. (2) se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul
art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 .
Norme metodologice:
51.1. Sintagma taxe de timbru vizează atât taxele judiciare de timbru, cat și timbrul judiciar aferent tuturor acțiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.
51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile și în cazul contractelor de vânzare-cumpărare desființate prin hotărâri definitive pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflație din anul plății la anul introducerii acțiunii. Pentru sumele plătite în rate actualizarea se va face în funcție de anul aferent ratelor plătite în acel interval.
52. Art. 52 din lege:
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziții contrare.
Norme metodologice:
Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau să fie îndeplinite ori consumate până la apariția noii legi.
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării și completării
*) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevăzută la alin. (3) al
art. 15 din Legea nr. 10/2001
**) Este reprodus textul rezultat în urma modificării și completării
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin
**) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 , cu 3 luni prin
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării și completării
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin
*) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 175/2001 , aprobată și modificată prin
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării și completării
Capitolul 3 Măsuri instituționale
1.1. Pentru urgentarea aplicării legii, la nivelul fiecărei entități implicate în soluționarea notificărilor prevăzute de lege, se vor constitui, pe lângă organele de conducere:
a) comisia interna pentru analizarea notificărilor, formată, de regula, din 3-5 membri (în măsura posibilităților, se vor numi juriști, economiști) care vor analiza fiecare notificare și actele doveditoare depuse și vor întocmi propunerea de soluționare;
b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativă a imobilelor, a ofertelor aferente notificărilor și celorlalte pretenții care vor face obiectul negocierii între părți. Comisia de evaluare interna va fi formată, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, juriști sau economiști ori persoane cu pregătire de specialitate în domeniul construcțiilor; în lipsa acestora, în măsura posibilităților financiare ale fiecărei entități, se pot încheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).
1.2. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziție a conducătorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de muncă atribuțiile izvorâte din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.
1.3. Salariații instituțiilor, implicați în mod direct în aplicarea legii, beneficiază de un spor lunar de dificultate, în condițiile stabilite prin
art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002
pentru modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 501/2002 . Constituie salariați implicați în mod direct în aplicarea
- salariații cu contract de muncă pe durata determinata sau nedeterminată, care își desfășoară activitatea în calitate de membru al comisiilor prevăzute la alin. 1 lit. a) și b);
- salariații, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, în temeiul
art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 614/2001 ;
- salariații, membrii birourilor județene și, respectiv, al municipiului București, constituite în temeiul
art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001
cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
- secretarii unităților administrativ-teritoriale;
- personalul Autorității constituite în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 950/2001 , cu excepția demnitarului;
- personalul ministerelor și celorlalte instituții publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu excepția demnitarilor și a conducătorilor numiți sau aleși ai respectivelor instituții;
- salariații care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și, respectiv, ghiseelor teritoriale.
Prefectii, subprefectii și primării nu beneficiază de acest spor.
1.4. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobării organului de conducere al unității respective.
1.5. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct și, după caz, cu:
a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor în temeiul
art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
b) birourile județene și, respectiv, al municipiului București, constituite în temeiul
art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 ;
c) secretarii unităților administrativ-teritoriale care au obligațiile prevăzute de lege la art. 50;
d) Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului;
e) Ministerul Finanțelor Publice;
f) celelalte instituții implicate în aplicarea legii.
1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, măsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica măsuri reparatorii de competența altor entități, unitatea investită cu soluționarea notificării va informa respectiva entitate și va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor și soluționarea notificării.
1.7. Comisia interna pentru analiza notificărilor, prevăzută la pct. 1.1 lit. a), întocmește pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de soluționare, care va fi semnat de cel puțin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergențe vor fi motivate separat.
1.8. Comisia de evaluare interna prevăzută la pct. 1.1 lit. b) întocmește raportul intern de evaluare estimativă, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificărilor. Raportul sau va fi semnat de toți membrii acesteia.
2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de măsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza și îndrumare Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a
2.2. Controlul aplicării fazei administrative a legii de către ministere și celelalte instituții publice centrale se efectuează de către Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a
Legii nr. 10/2001 , iar controlul aplicării fazei administrative cu privire la entitatile implicate în soluționarea notificărilor situate pe raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, se exercită de prefecți. Controalele se efectuează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări ale persoanelor îndreptățite.
Capitolul 4 Dispoziții finale
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa 1 -------
la normele metodologice
-----------------------
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DISPOZIȚIE DE RESTITUIRE
Nr. ........ din ...........
Privind: soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetățean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil ................ situat(a) în ..............................,
având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecătoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție) / părții din imobil ...................... situat (a) în ...........................,
analizând actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificării, prin care se constată că:
1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit.... coroborat cu
art. 4 alin. ............ din Legea nr. 10/2001 , în baza următoarelor acte doveditoare:
a) ........................;
b) ........................;
2. imobilul solicitat la restituirea în natura a fost proprietatea ............ la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate ......................... și ..........................;
3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fără titlu/fără titlu valabil în proprietatea statului.
Actul în temeiul căruia s-a dispus preluarea ......................;
4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ........ sau
art. 11 din Legea nr. 10/2001
......................;
5. imobilul este în patrimoniul... și se afla în registrul de inventar la data de ..........., la pag. ....., cu număr de inventar ........../se afla în administrarea ...................... (și nu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil),
având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune această măsură;
în conformitate cu dispozițiile art. 7, art. 9 alin. (1) și
art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001 ,
în temeiul art. 68 alin. (2), al
art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
și al
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 /Statutul/Actul constitutiv al unității deținătoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ................. / ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂȚII DEȚINĂTOARE
DISPUNE:
Art. 1. - Se restituie în natura imobilul (sau, după caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafața de ....(după caz, și suprafața construită)..........., situat în ..............................., cu următoarele vecinătăți:
Nord ..................................;
Sud ...................................;
Est ....................................;
Vest ..................................,
d-lui/d-nei ...(după caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire și reprezentantul legal al acesteia, precum și codul unic de înregistrare).................
Art. 2. - Imobilul ce se restituie este grevat de următoarele servituți (dacă este cazul) .......................;
Art. 3. - Proprietarul are obligația respectării prevederilor
art. 13 și 15 din Legea nr. 10/2001 , cu privire la protecția chiriașilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane).
Art. 4. - Prezenta dispoziție face dovada proprietății asupra imobilului și constituie titlu executoriu după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Punerea în posesie se va face după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, prin proces-verbal de punere în posesie.
Art. 5. - Prezenta dispoziție intră în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentării dovezii privind restituirea sumei plătite de stat cu titlu de despăgubire (în cazul în care măsura restituirii este condiționată de îndeplinirea acestei obligații corelative).
De asemenea, în cadrul dispoziției de restituire se vor indica, după caz, obligații corelative ale beneficiarului restituirii (obligația de a elibera și preda locuinta închiriată, inclusiv termenul; asumari de obligații unilaterale, cum este cazul declarațiilor prevăzute la pct. 5 din
cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003
și altele asemenea).
Art. 6. - Îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, prevăzute la
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
cad în sarcina beneficiarului restituirii.
Art. 7. - Prezenta dispoziție poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția Civilă a Tribunalului .................... (în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare).
Anexa 2 -------
la normele metodologice
-----------------------
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DECIZIE
de respingere a cererii de restituire în natura și oferta
privind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent
Nr. .......... din .............
Privind: soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. .... din ........, prin care dl/dna ................., cetățean ............., domiciliat în ............., prin reprezentant ......................, conform actului autentificat de notar public ........................ sub nr. ............. din ................, solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil ................, situat(a) în ...................................,
având în vedere notificarea nr. .........., depusa la Biroul executorului judecătoresc ......................................, prin care numitul/numita ............................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil .................... situat(a) în ............................,
analizând actele depuse la dosarul intern nr..., aferent notificării, prin care se constata unul dintre următoarele motive:
1. imobilul - construcție, a cărui restituire în natura se cere, a fost demolat total;
2. pe imobilul - teren, a cărui restituire în natura se solicita, s-au edificat ori amplasat construcții autorizate sau au destinații de utilitate publică (parcuri, străzi, zone de protecție și altele asemenea);
3. imobilul este ocupat de unități bugetare din învățământ, sănătate, așezăminte social-culturale, instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul în cauza este necesar în vederea continuării activităților de interes public și acesta a fost inclus pe lista prezentată spre aprobare Guvernului României;
4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor și a activelor la data preluării abuzive a acestora și nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 din lege;
5. imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat;
6. imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor
7. terenul nu este disponibil fiind prevăzut în planurile de urbanism aprobate pentru destinația de ................................;
8. alte motive prevăzute de lege,
având în vedere referatul comisiei interne prin care constata imposibilitatea restituirii în natura și se propun măsuri reparatorii alternative în echivalent,
în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) și alin. (3), ale
art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 10/2001 ,
în temeiul art. 68 alin. (2),
art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Statutul/Actul constitutiv al unității deținătoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../....................
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂȚII DEȚINĂTOARE
DECIDE:
Art. 1. - Respinge cererea de restituire în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil, situat(a) în ....................., formulată de notificatorul ............... prin notificarea nr. ........., pentru următoarele motive: ..................................
Art. 2. - Se stabilește ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit și cuvenită notificatorului, suma de .................. lei, în limita căreia se vor acorda celelalte măsuri reparatorii.
Art. 3. - Pentru imobilul notificat și care nu poate fi restituit în natura, în calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz în parte se vor individualiza alternativele legal posibile):
● bunuri ori servicii oferite în echivalent de către deținător, dacă exista astfel de posibilități, cu acordul persoanei îndreptățite;
● acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital;
● acordarea de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare;
● acordarea de despăgubiri bănești.
Art. 4. - În cazul în care, în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, ne comunicați în mod expres acceptul dumneavoastră cu privire la una sau mai multe dintre măsurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta decizie intră în vigoare și cu privire la măsura/măsurile reparatorii acceptate de dumneavoastră, pe care le puteti fructifica în modurile stabilite de lege. Totodată, va facem cunoscut ca sunteți invitata la negocieri cu privire la oferta facuta de noi, la sediul din ....................., în următoarele zile ................ .
Art. 5. - În cazul în care oferta noastră nu este acceptată în mod expres în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca în justiție prezenta oferta în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, în conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 , la Secția Civilă a Tribunalului ....................... (în a cărui raza teritorială se afla sediul unității deținătoare).
Notă: Oricare dintre măsurile reparatorii oferite în echivalent de către deținătorul imobilului notificat pot fi combinate și fiecare dintre acestea se acordă numai în cazuri expres prevăzute de lege.
În cazul compensării cu bunuri sau servicii decizia motivată de compensare va fi însoțită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unității obligate la restituire atrage desființarea de drept a deciziei/dispoziției de compensare.
Oferta se va comunică persoanei îndreptățite în condițiile prevăzute de
art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 .
Anexa 3 -------
la normele metodologice
-----------------------
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DECIZIA DE RESPINGEREA NOTIFICĂRII
Nr. .......... din ............
Privind: soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ... din ........, prin care dl/d-na ........, cetățean ........., domiciliat în .........., prin reprezentant .......... conform actului autentificat de notar public .......... sub nr. ... din ............., solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil/acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, în situația în care restituirea în natura a imobilului/părții din imobil nu poate opera ........ situat(a) în ...........,
având în vedere notificarea nr. ...., depusa la Biroul executorului judecătoresc ........., prin care numitul/numita ............. solicita restituirea în natura a imobilului (teren și/sau construcție)/părții din imobil ........... situat(a) în ...,
analizând actele depuse la dosarul intern nr. ...., aferent notificării, prin care se constata unul sau mai multe dintre următoarele motive:
1. imobilul solicitat nu face obiectul
2. notificarea nu a fost depusa în termenul prevăzut la
art. 21 din Legea nr. 10/2001 , modificat;
3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita în sensul art. 3 și
art. 4 din Legea nr. 10/2001 ;
4. preluarea imobilului respectiv nu s-a făcut în mod abuziv;
5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat;
6. nu a fost dovedită calitatea de moștenitor;
7. imobilul (teren și/sau construcție)/partea din imobilul a cărui/carei restituire în natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, în sensul
art. 3 din Legea nr. 10/2001 , solicita acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, întrucât restituirea în natura nu poate opera, a fost distrus ca urmare a unor calamitati naturale;
8. alte motive legale,
având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea cererii ce a făcut obiectul notificării,
în temeiul art. 68 alin. (2),
art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Statutul sau Actul constitutiv al unității deținătoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../.................
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂȚII DEȚINĂTOARE
DECIDE:
Art. 1. - Respinge notificarea nr. ......., înregistrată sub nr. ..., de către ........, pentru următorul/următoarele motive: ............
Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare la Secția Civilă a Tribunalului .............. (în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare).
Anexa 4 -------
la normele metodologice ----------------------- ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ └─────┘ │ │ │ │ │ ROMÂNIA │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE │ MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ (1) │ │ (1) │ Seria...... Număr ............ │ │ Seria...... Număr ............ │ │ │ Data emiterii ................ │ VALOARE NOMINALĂ .............. lei │ │ Valoare nominală ............. lei │ │ │ Termen de valabilitate: 7 ani de la │ în litere ...................... │ │ data emiterii │ ...................... │ │ │Termen de valabilitate: 7 ani de la │ │ (2) │data emiterii │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ (2) │ │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|│ │ - act de identitate... seria... nr...│- act de identitate... seria... nr...│ │ - domiciliu: Str. ........... nr.... │- domiciliu: Str. ........... nr... │ │ - bloc .... scara .... ap. .... │- bloc .... scara .... ap. .... │ │ - județ/sector .................... │- județ/sector .................... │ │- oraș/comuna ...................... │- oraș/comuna ...................... │ │ │ │ │ (3) │ │ │ Sediul ......................... │ Sediul ......................... │ │ Codul unic de înregistrare │ Codul unic de înregistrare │ │ ................................ │ ................................ │ │ │ │ │ Numele și prenumele funcționarului │ Emis la data de ........... │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ Numele și prenumele funcționarului │ │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ │ Semnatura autorizata: │ MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE │ │ │ │ │ ......................... │ Mihai Nicolae TANASESCU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ -------------- (1) Se va completa cu seriile și numerele corespunzătoare valorilor nominale prevăzute la pct. 34.3-2.1 din normele metodologice. (2) Se va completa cu numele și prenumele/denumirea titularului din decizia/dispoziția emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 sau, după caz, în decizia de retrocedare emisă în temeiul Legii nr. 501/2002 . (3) Se va completa în cazul persoanelor juridice. ┌───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ │ │ │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ CESIONAR: │ │ 1. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - oraș/comuna ....................... │ │ - județ/sector ...................... │ │ │ │Sediul ..................................... │ │Cod unic de înregistrare ................... │ │Numărul de înregistrare a cesiunii ......... │ │ │ │ 2. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - județ/sector ...................... │ │ - oraș/comuna ............................... │ │ Sediul ...................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ │ │ 3. ..................................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ....... seria ...... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ...... ap. ...... │ │ - județ/sector ................ │ │ │ │ - oraș/comuna .................................. │ │ Sediul ......................................... │ │ Cod unic de înregistrare ....................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii ............. │ │ │ │ 4. ......................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ..... seria ....... nr. ....... │ │ - domiciliu: Str. ....... nr. ..... │ │ - bloc ....... scara ...... ap. ..... │ │ - județ/sector ...................... │ │ │ │ - oraș/comuna ............................... │ │ Sediul ..................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ Utilizat pentru .............. la ............. │ │ Valoarea actualizată la momentul utilizării │ │ │ │ ..................... │ │ │ │ Semnatura persoanei autorizate/sigiliu │ └───────────────────────────────────────────────────────────┘ --------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.