Decizia nr. 603/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost modificată prin
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Radu Roșu în Dosarul nr. 363/64/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.190D/2020.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.216D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Constantin Ilinca în Dosarul nr. 4.833/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Curtea pune în discuție, din oficiu, măsura conexării cauzelor, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.216D/2020 la Dosarul nr. 2.190D/2020, care a fost primul înregistrat.
6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, referitor la invocarea
art. 16 din Legea fundamentală , este vorba despre aplicarea principiului tempus regit actum. De asemenea, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a criticii de neconstituționalitate raportate la
art. 15 din Constituție , întrucât autorii nu se află în ipoteza textului de lege criticat, respectiv nu sunt persoane care s-au pensionat în condițiile unui stagiu complet de cotizare.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
7.
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 363/64/2020, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost modificată prin
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Radu Roșu în calea de atac a apelului formulat împotriva unei sentințe civile, pronunțate de Tribunalul Brașov.
8.
Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.833/62/2019, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 . Excepția a fost ridicată de Constantin Ilinca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare.
9.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , astfel cum au fost interpretate prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, determină o situație discriminatorie între pensionarii din aceeași categorie, respectiv persoanelor care au lucrat în aceleași condiții, pentru aceeași perioadă de timp, li se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete de cotizare diferite, situație care contravine dispozițiilor
art. 16 din Constituție , iar prin aplicarea unei legi ce prevede alte condiții în vederea stabilirii sau recunoașterii drepturilor la pensie care au fost dobândite anterior acestei legi se încalcă și principiul constituțional al
art. 15
privind aplicarea legii civile pentru viitor. Aplicarea
la recalcularea drepturilor de pensie, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în
anexa nr. 5 a Legii nr. 263/2010 , care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după nașterea acestui drept, nu face decât să ultraactiveze legea civilă.
10.
Se menționează că trebuie să se țină cont de actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv de
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 263/2010 , și nu de
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017
pentru completarea
art. 134 din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , prin care au fost modificate stagiile de cotizare, deși acestea nu pot fi modificate decât prin lege. Prin urmare,
Hotărârea Guvernului nr. 291/2017
are natura juridică a unui act normativ adoptat în executarea prevederilor
Legii nr. 192/2015 , astfel încât trebuia aplicat numai în limitele actului normativ cu forță juridică superioară. Această soluție decurge și din interpretarea dispozițiilor
art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
11.
Ca atare, în baza
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , Casa Județeană de Pensii Brașov a aplicat autorilor excepției, în mod nelegal, un stagiu complet de cotizare prevăzut în
anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 , în funcție de data nașterii contestatorului, în loc să aplice un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă, care a intrat în puterea lucrului judecat.
12.
Se arată că autorii excepției au fost pensionați pentru limită de vârstă în baza
art. 14 din Legea nr. 3/1977
privind pensiile sociale de stat și asistența socială și nu în baza unor acte normative cu caracter special și au beneficiat de recalcularea pensiei, potrivit
art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008
pentru completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin luarea în calcul a numărului suplimentar de puncte, respectiv 0,25 puncte pentru fiecare an de spor și 0,020833 puncte pentru fiecare lună de spor, precum și de sporul suplimentar acordat în baza
art. 169 alin. (4) din Legea nr. 263/2010
pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă. Deci, ca urmare a aplicării dispozițiilor criticate, autorii nu beneficiază de majorarea cu 0,25 puncte pentru perioadele în care au desfășurat activitate în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă.
13.
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece până la momentul apariției legii noi din anul 2018 trebuie considerat că dispozițiile de lege criticate se referă la stagiul prevăzut de legea care dispune recalcularea cu acordarea majorărilor, respectiv
Legea nr. 263/2010 , caz în care, prin acordarea majorărilor, se pierde beneficiul stagiului redus de cotizare, pensia astfel recalculată fiind posibil să se micșoreze, însă doar scriptic, rămânând în plată cuantumul mai mare, până la recalcularea conform
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, așa încât nu se poate concluziona că prevederile
art. 169^1 alin. (3) , în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ar aduce atingere principiului neretroactivității legii consacrat de dispozițiile
art. 15 alin. (2) din Constituție . De asemenea, reține că ipoteza normativă a acestor dispoziții constituționale vizează accesul liber la justiție, prin posibilitatea acordată oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, drept care nu poate fi îngrădit de nicio lege. Nu se poate susține că prin aplicarea textului de lege criticat, cu prilejul recalculării pensiei, ar fi încălcate prevederile constituționale enunțate, întrucât conform
art. 149 din Legea nr. 263/2010 , orice decizie emisă de casa de pensii poate fi contestată, fiind astfel asigurat accesul la justiție.
14.
Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că nu subzistă discriminarea invocată de către autorul excepției, deoarece persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate față de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor.
15.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
16.
Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 2.190D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 , astfel cum a fost interpretată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neîntemeiată, prin raportare la prevederile
art. 15
și
16 din Constituție , și inadmisibilă, prin raportare la dispozițiile
art. 21 alin. (1)
și
(2) din Legea fundamentală . Se arată că prin
Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019 , Curtea Constituțională a apreciat că subiecții de drept vizați de
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
nu sunt discriminați față de categoria de pensionari excluși prin
de la acordarea creșterii punctajelor anuale, adică pensionarii care au beneficiat anterior adoptării acesteia de majorarea punctajelor anuale, conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 ,
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 , de prevederile
art. 169 din Legea nr. 263/2010 , precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001, întrucât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
prin raportare la dispozițiile
art. 21 alin. (1)
și
(2) din Constituție , analizând cuprinsul cererii autorului excepției, se consideră că aceasta este inadmisibilă, deoarece nu sunt respectate exigențele de motivare a excepției de constituționalitate pe care Curtea Constituțională le-a impus, în mod constant, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, spre exemplu,
Decizia nr. 627 din 29 mai 2008
sau
Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011 ).
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, astfel cum a fost modificată prin
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, pe de o parte, și, pe de altă parte, dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 . Însă, având în vedere criticile formulate, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , în interpretarea dată acesteia prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la
alin. (2) , la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor
alin. (1) , la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“
20.
Curtea reține că prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin
pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la
21.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 15 alin. (2)
privind neretroactivitatea legii civile,
art. 16 alin. (1)
și
(2)
referitor la egalitatea în drepturi și
art. 21 alin. (1)
și
(2)
privind accesul liber la justiție.
22.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici de neconstituționalitate identice. Prin numeroasele decizii pronunțate, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată și a constatat constituționalitatea sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, cuprinsă în
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În acest sens, a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 27 decembrie 2022,
Decizia nr. 52 din 15 februarie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 11 mai 2022,
Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 27 noiembrie 2021,
Decizia nr. 577 din 16 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 23 noiembrie 2021,
Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021,
Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021,
Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021,
Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021, sau
Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021.
23.
Astfel, prin
Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Curtea a constatat, în esență, că
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la
Legea nr. 263/2010 , opunându-se deci interpretării date de instanța supremă prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
din perspectiva prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție .
24.
Referitor la susținerea privind încălcarea prevederilor
art. 15 alin. (2) din Constituție , respingând ca neîntemeiată critica, instanța de contencios constituțional a constatat că autorii excepției sunt nemulțumiți că la recalcularea pensiei potrivit
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării, și nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea a reținut însă că ceea ce este esențial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „în situația în care, în urma aplicării prevederilor
alin. (1)
-
(3) , rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, Curtea a constatat că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.
25.
În plus, Curtea a statuat că recalcularea la care se face referire în
art. 134 alin. (3) din Normele
de aplicare a
Legii nr. 263/2010 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
și
art. 134 alin. (8) din normele
de aplicare. Astfel, situația vizată de
art. 134 alin. (3) din normele
de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de
art. 134 alin. (8) din normele
de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 52 din 15 februarie 2022 , precitată, paragraful 42).
26.
Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile
art. 16 din Constituție , Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 . Curtea a amintit că
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile autorilor excepției sunt neîntemeiate.
27.
Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de
art. 21 alin. (1)
și
(3) din Constituție .
28.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză.
29.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Radu Roșu în Dosarul nr. 363/64/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și de Constantin Ilinca în Dosarul nr. 4.833/62/2019 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și Tribunalului Brașov - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.