Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă
prezumat în vigoare republicat 2 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 19 mai 1998).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Legea nr. 143/1997 24 iulie 1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă
Completat prin 1
- OUG nr. 9/2004 18 martie 2004 (prevederi anume) pentru completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de…
Decizii de neconstituționalitate 13
- Decizia nr. 68/2000 18 aprilie 2000 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Leg…
- Decizia nr. 71/2004 26 februarie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 130/…
- Decizia nr. 380/2004 30 septembrie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) d…
- Decizia nr. 511/2006 15 iunie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) d…
- Decizia nr. 862/2006 28 noiembrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17, art. 18 și art. …
- Decizia nr. 768/2007 18 septembrie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) teza a …
- Decizia nr. 458/2008 22 aprilie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Lege…
- Decizia nr. 1568/2009 19 noiembrie 2009 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. c)…
- Decizia nr. 921/2010 6 iulie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Leg…
- Decizia nr. 1204/2010 5 octombrie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) din Leg…
- Decizia nr. 893/2011 30 iunie 2011 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c)…
- Decizia nr. 1010/2011 14 iulie 2011 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) din Leg…
- toate cele 13 acte…
Stă la baza 4
- OUG nr. 30/1998 29 octombrie 1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997
- Ordinul nr. 24/2000 3 martie 2000 privind aprobarea Normarii personalului din instituțiile de interes public pentru protecți…
- HG nr. 260/2001 22 februarie 2001 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 4/1999 privind aprobarea Statut…
- Decizia nr. 102/2001 10 aprilie 2001 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " Ordonanței de urgenta a…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 32/1968 12 noiembrie 1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronala, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
În sensul prezentei legi, prin termenul de patron se înțelege persoana fizica și persoana juridică care angajează salariați prin încheierea contractelor individuale de muncă.
Persoanele juridice care angajează salariați mai sunt denumite în prezenta lege și unități.
Articolul 2
Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmărește promovarea unor relații de muncă echitabile, de natura să asigure protecția socială a salariaților, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, ori evitarea declanșării grevelor.
Fac parte din contractele colective de muncă și acordurile dintre părțile semnatare ale contractelor colective de muncă, prin care se soluționează conflicte colective de muncă.
Contractul colectiv de muncă poate cuprinde și prevederi referitoare la protecția celor aleși sau delegați în organele de conducere ale sindicatelor, respectiv a reprezentanților salariaților aleși potrivit prevederilor art. 20.
Articolul 3
Negocierea colectivă, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepția unității care are mai puțin de 21 de salariați.
Negocierea colectivă are loc în fiecare an, după cum urmează:
a) după cel puțin 12 luni de la data negocierii precedente neurmate de încheierea contractului colectiv de muncă sau de la data intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă, după caz;
b) cu cel mult două luni înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe un an.
Negocierea colectivă va avea ca obiect: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă.
Inițiativa negocierii aparține patronului.
În cazul în care patronul nu angajează negocierea, aceasta are loc la cererea organizației sindicale sau a reprezentanților salariaților, după caz, în termen de 15 zile de la formularea cererii.
Articolul 4
În termen de 15 zile de la data formulării cererii de către organizația sindicala sau de către reprezentanții salariaților, patronul trebuie să convoace părțile în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.
La prima reuniune a părților se precizează:
a) informațiile pe care patronul le va pune la dispoziția delegaților sindicali sau ai salariaților și data la care urmează a îndeplini aceasta obligație; informațiile trebuie să permită o analiza comparata a situației locurilor de muncă, a clasificarii profesiilor și meseriilor, a nivelului de salarizare, a duratei timpului de lucru și a organizării programului de lucru;
b) locul și calendarul reuniunilor.
Articolul 5
Neîndeplinirea de către patron a obligației de a negocia constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 1.000.000 lei și 5.000.000 lei.
Articolul 6
Constatarea și sancționarea contravenției prevăzute la
art. 5 se fac potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 32/1968
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, de către personalul din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, din direcțiile de muncă și protecție socială județene, respectiv din Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, împuternicit prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.
Articolul 7
La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor colective de muncă părțile sunt legale și libere.
Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Articolul 8
Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
Prevederile legale ale contractelor colective de muncă au un caracter minimal pentru părților contractante.
Capitolul 2 Câmpul de aplicare a contractelor colective de muncă
Articolul 9
Prevederilor contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicala din unitate.
Articolul 10
Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unităților, ramurilor de activitate și la nivel național.
Contractele colective de muncă se pot încheia și la nivelul unor grupuri de societăți comerciale și regii autonome, denumite în continuare grupuri de unități, dacă sunt constituite asociații patronale organizate la acest nivel.
Articolul 11
Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează:
a) pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;
b) pentru toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel;
c) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
d) pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țara, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național.
La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 10 se încheie un singur contract colectiv de muncă.
Prin contractul colectiv de muncă părțile pot conveni constituirea unui fond din contribuția patronatului, destinat activităților în domeniul negocierilor colective.
Articolul 12
Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, dacă prin lege se prevede că unele drepturi ale salariaților încadrați în aceste unități se stabilesc prin negocieri colective.
Contractele colective de muncă ale salariaților instituțiilor bugetare se pot încheia la nivelul unităților, la nivelul administrației sau serviciilor publice locale, pentru instituțiile din subordinea acestora, și la nivel departamental, pentru instituțiile subordonate.
Articolul 13
Părțile au obligația sa precizeze, în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități și de ramura de activitate, unitățile în cadrul cărora se aplică clauzelor negociate.
În cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivelul ramurilor de activitate, unitățile componente ale acestora se stabilesc și se precizează de către părțile care negociaza contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Capitolul 3 Părțile și reprezentarea acestora la negocierea și la încheierea contractelor colective de muncă
Articolul 14
Părțile contractului colectiv de muncă sunt patronul și salariații, reprezentate după cum urmează:
a) patronul:
- la nivel de unitate, de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcționare, după caz;
- la nivel de grup de unități, de ramura și la nivel național, de către asociațiile patronale legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi;
b) salariații:
- la nivel de unitate, de către organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat sau nu toți salariații sunt membri de sindicat, prin reprezentanții aleși ai salariaților, după caz;
- la nivelul grupurilor de unități și al ramurilor, de către organizațiile sindicale de tip federativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi;
- la nivel național, de către organizațiile sindicale de tip confederativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi.
Articolul 15
La negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național, de ramura sau de grup de unități participa asociațiile patronale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) la nivel național:
- au independenta organizatorică și patrimonială;
- reprezintă patroni ale căror unități funcționează în cel puțin jumătate din numărul total al județelor, inclusiv municipiul București;
- reprezintă patroni ale căror unități își desfășoară activitatea în cel puțin 25% din ramurile de activitate;
- reprezintă patroni ale căror unități cuprind minimum 10% din efectivul salariaților din economia naționala;
b) la nivel de ramura:
- au independenta organizatorică și patrimonială;
- reprezintă patroni ale căror unități cuprind minimum 10% din numărul salariaților din ramura respectiva.
Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constata de către Tribunalul Municipiului București, la cererea asociației patronale. Hotărârea este supusă numai recursului.
Articolul 16
Asociațiile patronale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități prin intermediul organizațiilor de tip federativ, componente.
Articolul 17
La negocierea contractelor colective de muncă la nivel național, de ramura și de unitate participa organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) la nivel național:
- au statut legal de organizații sindicale de tip confederativ;
- au independenta organizatorică și patrimonială;
- au în componenta organizații sindicale din cel puțin jumătate din numărul total al județelor, inclusiv municipiul București;
- au în componenta organizații sindicale din cel puțin 25% din numărul ramurilor de activitate;
- organizațiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puțin egal cu 5% din efectivul salariaților din economia naționala;
b) la nivel de ramura:
- au statut legal de organizații sindicale de tip federativ;
- au independenta organizatorică și patrimonială;
- organizațiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților din ramura respectiva;
c) la nivel de unitate:
- au statut legal de organizație sindicala;
- numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin 50% din numărul salariaților unității.
Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale se constata, la cererea acestora, de către instanțele judecătorești, după cum urmează:
a) la nivel național și de ramura, de către Tribunalul Municipiului București;
b) la nivel de unitate, de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul unității.
Hotărârea este supusă numai recursului.
Articolul 18
Organizațiile sindicale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități în care au organizații componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative și federațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b).
În mod corespunzător, organizațiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative și la nivelul grupurilor de unități în care au organizații sindicale proprii.
Articolul 19
La nivelul ramurilor de activitate ale economiei naționale, fiecare organizație sindicala de tip confederativ, precum și fiecare asociație de unități, care sunt reprezentative la nivel național, vor desemna o singura organizație sindicala, respectiv asociație de unități reprezentativa, sa participe la negocierea și la încheierea contractelor colective de muncă.
Articolul 20
Contractul colectiv de muncă se poate încheia și în unitățile în care nu exista organizații sindicale sau acestea nu îndeplinesc condițiile de reprezentativitate prevăzute la art. 18 alin. (2). În acest caz, salariații își aleg reprezentanții la negociere prin vot secret. La alegerea reprezentanților salariaților vor participa cel puțin jumătate plus unu din numărul total al salariaților. Reprezentanții salariaților sunt desemnați în raport cu numărul voturilor obținute.
Articolul 21
Prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național, părțile stabilesc ramurile de activitate ale economiei naționale și criteriile potrivit cărora unitățile fac parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al Comisiei Naționale pentru Statistica.
Articolul 22
La negocierea și încheierea contractelor colective de muncă în instituțiile bugetare, părțile sunt reprezentate după cum urmează:
a) de către conducătorul instituției bugetare sau de către locțiitorul de drept al acestuia;
b) de către sindicatele reprezentative, în sensul prezentei legi, sau de către reprezentanții salariaților aleși conform prevederilor art. 20.
Capitolul 4 Încheierea contractelor colective de muncă
Articolul 23
Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni sau pe durata unei lucrări determinate.
La expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul colectiv de muncă, părțile pot hotărî prelungirea aplicării acestuia, în condițiile în care a fost încheiat sau în alte condiții ce vor fi convenite.
Articolul 24
Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art. 8 sunt lovite de nulitate.
Nulitatea clauzelor contractuale se constata de către instanța judecătorească competența, la cererea părții interesate.
În cazul constatării nulității unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea drepturilor respective.
Până la renegocierea drepturilor, clauzele a căror nulitate a fost constatată sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, după caz.
Articolul 25
Contractul colectiv de muncă se încheie în forma scrisă, se semnează de către părți, se depune și se înregistrează la direcția de muncă și protecție socială judeteana sau la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, după caz.
Contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități, al ramurilor de activitate sau la nivel național se depun și se înregistrează la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării. Părțile pot conveni ca data aplicării clauzelor negociate să fie ulterioară zilei de înregistrare a contractului.
Articolul 26
Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate, dacă:
a) sunt încheiate cu încălcarea prevederilor art. 13;
b) părțile nu fac dovada îndeplinirii cerințelor de reprezentativitate;
c) nu sunt semnate de toți reprezentanții părților la negociere.
Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnatura tuturor reprezentanților părților, dacă:
a) unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au fost invitate la negociere și nu s-au prezentat;
b) unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au participat la negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar refuza semnarea contractelor.
Articolul 27
La înregistrarea contractelor colective de muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau, după caz, direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială vor verifica dacă acestea conțin clauze negociate, cu nerespectarea dispozițiilor art. 8.
În cazul în care se constată că în contractele colective de muncă exista asemenea clauze, Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau, după caz, direcția teritorială de muncă și protecție socială are obligația sa sesizeze acest fapt părților contractante.
Articolul 28
Împotriva refuzului înregistrării contractelor colective de muncă, partea nemultumita se poate adresa instanțelor judecătorești, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Articolul 29
Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național și de ramura se va publică în Monitorul Oficial al României, în termen de 30 de zile de la înregistrare. În acest sens, Regia Autonomă "Monitorul Oficial" va edita partea a V-a a Monitorului Oficial al României, în care se vor publică numai contractele colective de muncă.
Capitolul 5 Executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului colectiv de muncă
Articolul 30
Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
Articolul 31
Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de cîte ori părțile convin acest lucru.
Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Articolul 32
Executarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se suspenda pe durata grevei, dacă nu este posibila continuarea activității de către salariații care nu participa la greva.
Articolul 33
Contractul colectiv de muncă încetează:
a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acestuia;
b) la data comasarii, divizării, dizolvării sau constatării falimentului unității;
c) prin acordul părților.
Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voința al părților.
Încetarea sau suspendarea contractului colectiv de muncă va fi notificată, în termen de 5 zile, organului la care acesta a fost depus pentru înregistrare.
Capitolul 6 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 34
Litigiile în legătură cu executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă sunt litigii de muncă și se soluționează, în prima instanța, de judecătorie.
Articolul 35
Cererile referitoare la înregistrarea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea unor clauze cuprinse în contractele colective de muncă, formulate în fața instituțiilor publice, instanțelor judecătorești și altor organe ale statului sunt scutite de taxa de timbru.
Articolul 36
Reprezentativitatea asociațiilor patronale și organizațiilor sindicale, stabilită în condițiile prezentei legi, este valabilă pe durata negocierii și aplicării contractului colectiv de muncă.
Hotărârile judecătorești rămase definitive, prin care se constata reprezentativitatea unor parteneri sociali, se comunică Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care va tine evidenta acestora.
Articolul 37
Contractele colective de muncă înregistrate la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau, după caz, la direcțiile județene de muncă și protecție socială ori la Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, la data intrării în vigoare a prezentei legi, produc efecte până la data implinirii termenului pe durata căruia au fost încheiate.
Modificarea ori prelungirea contractelor colective de muncă prevăzute la alin. (1) este posibila numai dacă nu contravine procedurilor prevăzute în prezenta lege.
Articolul 38
privind contractul colectiv de muncă se abroga.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 23 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI ION SOLCANU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.