Cod Tehnic Al Gazelor Naturale din 21 august 2006

1. Scop și obiective. Domeniu de aplicare
Scop
1.1. Codul tehnic al domeniului gazelor petroliere lichefiate - GPL, denumit în continuare cod tehnic are ca scop impunerea și promovarea cerințelor tehnice minime specifice domeniului gazelor petroliere lichefiate, cu caracter general, atât cele prevăzute în legislația primara și secundară, în normele tehnice și standardele în vigoare cat și cele ce necesita a fi detaliate prin norme tehnice de către agenții economici din domeniu. Aceste cerințe tehnice sunt menite să asigure funcționarea în condiții de securitate, stabilitate și eficienta economică a infrastructurii din domeniu gazelor petroliere lichefiate.
Codul tehnic este elaborat de ANRGN.
Obiective
1.2. Codul tehnic are următoarele obiective:
a. stabilirea cerințelor tehnice pentru activitățile denumite în tabelul 1 legate de infrastructura domeniului GPL, respectiv proiectarea, execuția, depozitarea și distribuția GPL cu luarea în considerare a tuturor măsurilor privind securitatea în exploatare;
b. asigurarea unui nivel minim de protecție în vederea prevenirii pierderilor de vieți omenești și distrugeri ale proprietății, în caz de incendiu sau explozie;
c. stabilirea condițiilor generale privind asigurarea calității GPL;
d. asigurarea unui cadru de reglementare, armonizat cu cerințele Directivelor Comisiei Europene în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanțe ale Guvernului României;
e. stabilirea unui cadru de reglementare, în vederea asigurării unui mediu nediscriminatoriu și concurential în domeniul GPL;
f. stabilirea unor cerințe privind autorizarea și licentierea pentru agenții economici care desfășoară activități de proiectare, execuție și exploatare, respectiv activități comerciale în domeniu GPL;
g. stabilirea cerințelor de securitate pentru instalațiile de utilizare GPL ale consumatorilor, pentru a îndeplini cerințele esențiale de securitate din Directivele CE în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanțe ale Guvernului României;
Domeniul de aplicare
1.3. Respectarea prevederilor Codului Tehnic este obligatorie pentru toți agenții economici și consumatorii din domeniul GPL. Prevederile din Codul Tehnic se aplică la activitățile și infrastructura din domeniului GPL precizate în tabelul 1.
1.4. Prezentul Cod Tehnic vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un singur document asupra reglementărilor tehnice aplicabile domeniului GPL.
Tabelul 1. Lista activităților din domeniul GPL
Subactivitatea
Obiectul
Aplicare în Codul tehnic
1. Activitate de proiectare în domeniul GPL
1.1. Proiectare sisteme și instalații
1.1.1. Instalații pentru distribuție de autogaz (fără posibilitatea de umplere/îmbuteliere recipiente-butelii) în stații de distribuție mixte sau independente: a. cu recipiente staționare orizontale sau verticale supraterane: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; b. cu recipiente staționare subterane: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă;
Codul tehnic se aplică
1.1.2. Instalații pentru utilizare GPL în sistem mic vrac pentru uz casnic și industrial, cu sau fără vaporizatoare: a. cu recipiente sub presiune supraterane, fixe (orizontale sau verticale) sau transportabile: - butelii cu capacitate până la 150 l apă; - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă, b. cu recipiente sub presiune staționare subterane: - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă;
1.1.3. Instalații pentru distribuție de GPL pentru echipament recreațional (rulote și bărci de agrement);
1.1.4. Instalații pentru utilizarea GPL la refrigerare, inclusiv instalații de condiționarea aerului care utilizează GPL drept agent de răcire;
1.1.5. Instalații pentru umplerea aerosolilor cu GPL;
1.1.6. și/sau Instalații de transfer în și din recipiente staționare transportabile (cisterne rutiere sau cisterne feroviare);
1.1.8. Instalații pentru conversia combustibilului la vehicule rutiere, feroviare și alte echipamente (kituri pentru motoare cu combustie pe GPL);
Codul tehnic se aplică
1.1.9. Sisteme de depozitare în recipiente sub presiune staționare, cu sau fără sisteme de presurizare, dotate cu sisteme de măsurare a cantităților și debitelor: - supraterane; - semiîngropate/subterane; - acoperite;
1.1.10. Rezervoare criogenice pentru depozitare GPL la presiune atmosferică;
Codul tehnic nu se aplică
1.1.11. Instalații de încărcare/descărcare în depozite și/sau terminale de GPL;
Codul tehnic se aplică
1.1.12. Instalații destinate amestecării GPL pentru producerea de autogaz prin diverse metode
1.1.13. Stații fixe complet echipate de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii: - manuale; - mecanice, - automate;
1.1.14. Instalații fixe sau transportabile de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii;
1.1.15. Sisteme pentru întreținerea și repararea recipientelor-butelii din stațiile și instalațiile de umplere/îmbuteliere a GPL
1.1.16. Sisteme de amestec propan-aer pentru conectare cu rețele de GN;
1.1.17. Instalații de odorizare, marcare și injecție metanol;
1.2. Proiectare recipiente pentru GPL
1.2.1. Proiectare recipiente-butelii din materiale metalice, nemetalice (aluminiu), materiale compozite;
Codul tehnic se aplică
1.2.2. Proiectare containere staționare;
1.2.3. Proiectare recipiente cu capacitate până la și peste 13 m3 apă: - pentru instalare supraterană; - pentru instalare acoperită, îngropată/subterană; - transportabile
1.2.4. Proiectare recipiente pentru instalații de conversie instalate pe vehicule: - cilindrice; - torice;
1.2.5. Proiectare trans-containere (tank-containere);
1.2.6. Proiectare cartușe de unică utilizare pentru GPL;
1.2.7. Proiectare tuburi pentru utilizarea GPL la aerosoli
1.3. Proiectare echipamente și dispozitive pentru GPL
1.3.1. Proiectare vaporizatoare;
1.3.2. Proiectare dispozitive și echipamente care fac obiectul pct. 2.12, 2.13, 2.14, 2.15
1.3.3. Sisteme de protecție catodică pentru recipiente și conducte pentru GPL
1.4. Proiectare conducte GPL
1.4.1. Conducte și subansambluri de conducte pentru instalații de utilizare a GPL: a. din materiale metalice; b. din materiale nemetalice: c. din mase plastice (HDPE; poliamidă):
Codul tehnic se aplică
2. Activitate de execuție recipiente și conducte pentru GPL
2.1. Execuție recipiente și conducte;
Codul tehnic se aplică
2.2. Execuție rezervoare pentru depozitare la presiune atmosferică a GPL/criogenice;
2.3. Execuție asamblare pe structuri fixe și/sau mobile/transportabile;
2.4. Execuție construcții metalice aferente sistemelor de transport și/sau transfer;
2.5. Execuție montaj recipiente sub presiune;
2.6. Execuție reparare, schimbare, modificare, modernizare, scoatere din uz și distrugere recipiente și rezervoare de GPL;
2.7. Execuție încercări la echipament sub presiune și rezervoare de GPL;
2.8. Execuție conducte în instalații și sisteme de la pct. 1.1 și 1.2;
2.9. Execuție și instalare vaporizatoare;
2.10. Execuție ansambluri și subansambluri de conducte în toate sistemele de GPL;
2.11. Execuție tuburi pentru aerosoli și cartușe de unică utilizare;
2.12. Execuție aparate pentru arderea GPL drept combustibil (sobe, arzătoare de toate tipurile, lămpi de iluminat cu GPL, aragazuri, aeroterme, șeminee, refrigeratoare etc.);
2.13. Execuție armături de închidere și siguranță: robinete de toate tipurile, inclusiv de debit constant pentru butelii tip camping, supape cu bilă, supape de siguranță, membrane de explozie etc.;
2.14. Execuție dispozitive și elemente de cuplare la consumatorul de GPL: - tuburi flexibile din elastomeri/cauciuc; - tuburi flexibile din materiale metalice/furtunuri metalice; - elemente de legătură/cuplare; - regulatoare de presiune;
3. Activitate de execuție a instalațiilor și sistemelor domeniul GPL
3.1. Instalare, montare, întreținere, reparare, modificare, modernizare, înlocuire, expertizare, încercare, scoatere din uz și distrugere a sistemelor și instalațiilor de la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 și a recipientelor și conductelor de la pct. 2.1-2.14.
Codul tehnic se aplică
4. Activitate de producție și distribuție a GPL
4.1. Producție GPL în instalații tehnologice din rafinării, instalații petrochimice și/sau prin alte tehnologii
Codul tehnic se aplică
4.2. Distribuție GPL din recipiente transportabile (cisterne rutiere, feroviare și recipiente containere)
4.3. Distribuție GPL îmbuteliat în recipiente-butelii, cartușe, aerosoli, en-gros și en-detail, în puncte fixe sau mobile de distribuție, inclusiv în recipiente-butelii pentru instalații mobile de ridicat/stivuitoare;
4.4. Distribuție GPL din instalații pentru mic vrac;
4.5. Distribuție autogaz din sistemele de depozitare și distribuție a autogazului la vehicule;
4.6. Transfer GPL în și din recipiente transportabile/cisterne sau nave;
5. Activități speciale de proiectare și execuție în domeniul GPL
5.1. Amplasare containere și recipiente sub presiune în pământ înghețat
Codul tehnic nu se aplică
5.2. Depozitare GPL în caverne, inclusiv conducte și accesorii pentru acest sistem de depozitare
5.3. Instalații de procesare pentru care este necesară aprobare specială pentru construire și instalare bazate pe cerințe speciale de mediu
5.4. Depozitare și transport în recipiente sub presiune instalate pe nave fluviale și/sau maritime de transport
5.5. Recipiente și instalații de GPL pentru baloane cu aer cald
5.6. Instalații de transfer în și din recipiente staționare și/sau transportabile de pe nave maritime, fluviale
5.7. Instalații de procesare a GPL din rafinării și instalații petrochimice
5.8. Instalații chimice sau petrochimice pentru procesarea GPL
5.9. Sisteme de dispersie gaze cu și fără flacără/faclă
5.10. Terminale de depozitare în vederea distribuției și transportului GPL
Codul tehnic se aplică
5.11. Sisteme pentru detectarea scurgerilor de GPL
5.12. Instalații de automatizare aferente sistemelor și instalațiilor din domeniul GPL: niveluri, debite, greutăți, numărătoare de butelii etc.
5.13. Instalații auxiliare și de utilități specifice domeniului GPL: - pentru golirea recipientelor-butelii, încercarea de rezistență la presiune, sablare, acoperire anticorozivă, încercarea de etanșeitate, sigilarea armăturii de închidere, etichetare etc. - apă, abur, aer tehnologic, ventilare, electrice etc. - proiecție împotriva focului și semnalizare.
5.14. Sisteme de transport mecanizat și încărcare/paletizare recipiente-butelii în mijloace de transport speciale.
1.5. Codul nu se aplică activităților la care se face mențiune specială în tabelul 1, precum și pentru utilizarea GPL în scopuri militare, pentru activitățile din domeniile gazelor naturale - GN, gazelor naturale lichefiate - GNL și gazelor naturale comprimate pentru vehicule - GNCV.
1.5. (a) Terminologia relevanta în domeniul GPL din cuprinsul Codului Tehnic al GPL este continuta în Anexa 1;
(b) Legislația relevanta care se aplică în domeniul GPL este continuta în Anexa 2;
(c) Lista standardelor ale căror recomandări sunt utilizate în domeniul GPL este continuta în Anexa 3;
(d) Cerințele de calitate și securitate aferente GPL sunt conținute în Anexa 4.
1.6. Acordarea licențelor pentru desfășurarea de activități comerciale în domeniul GPL se realizează de ANRGN în baza unui regulament specific, pentru următoarele activități:
- licențe pentru producere;
- licențe pentru distribuție;
- licențe pentru depozitare.
2. CERINȚE PRIVIND CALITATEA GPL
2.1. Gazele petroliere lichefiate - GPL:
- reprezintă un amestec de hidrocarburi ușoare în faza gazoasa în condiții standard de presiune și temperatura, care pot fi lichefiate prin creșterea presiunii sau scăderea temperaturii;
- sunt considerate fluidele având o presiune de vapori care nu o depășește pe cea admisă pentru propanul comercial, compus predominant din următoarele hidrocarburi - singure sau în amestec - propan, propena (propilenă), butan (n-butan și/sau izo-butan) și butene (butilene) inclusiv butadiene;
- sunt fractii de hidrocarburi ușoare din seria parafine (alcani), derivate din procesele de rafinare, instalații de stabilizare a țițeiului și din procesarea gazelor naturale.
- sunt în mod normal lichefiate sub presiune pentru a fi transportate sau depozitate.
2.2. Pentru identificare imediata, la nivelul producătorilor și ai pieței, GPL este caracterizat, de numere unice de clasificare, după cum urmează:
- numărul ONU/UN cuprins în recomandările privind transportul mărfurilor periculoase servește ca baza pentru reglementările în transportul naval, feroviar și rutier național, regional și internațional;
- numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) care defineste produsul chimic, dar nu concentrația sau amestecurile specifice;
- numărul EINECS introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunității Europene;
- numărul ICSC este caracteristic identificarii internaționale a substanțelor periculoase al Internațional Chemical Safety Cards (Fișa internationala de securitate chimica).
2.3. Numărul ONU/UN a fost stabilit de Comitetul de experți (COE) în transportul mărfurilor periculoase ai Consiliul Economic și Social (ECOSOC) sub egida ONU și este utilizat în întreaga lume în comerțul și transportul internațional pentru identificarea produselor chimice sau a claselor de mărfuri periculoase fiind cuprins în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase.
Numărul se compune din patru cifre, în general cuprinse între 0000 și 3500, iar pentru a se evita confuzia, întotdeauna este precedat de literele "UN".
Numerele ONU/UN cuprinse în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase servesc ca baza pentru reglementările din transportul aerian, naval, feroviar și rutier național, regional și internațional.
2.4. Numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) defineste produsul chimic, dar nu concentrația sau amestecurile specifice. Din punctul de vedere al securității și al modului de inventariere a substanțelor chimice reprezintă cel mai bun criteriu în privinta eliminării ambiguitatilor.
2.5. Numărul EINECS a fost introdus prin Decizia 81/437/EEC a Comisiei Comunității Europene și este compus din două grupe de trei cifre și un grup de doua cifre (digiti).
2.6. Numărul EC este un termen utilizat sa înlocuiască în viitor cele doua numere și a fost introdus în baza Directivei 87/548/EEC Anexa 1.
2.7. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor periculoase prevede în Anexa 1 numerele de identificare EC caracteristice GPL propan și butan, precum și amestecurilor acestora asa cum sunt definite în Regulamentele de transport a mărfurilor periculoase ADR/RID.
2.8. Clasificarea centralizata a numerelor de identificare pentru GPL este prezentată în Anexa 4.
3. CERINȚE PRIVIND PROIECTAREA ÎN DOMENIUL GPL
3.1. Din punctul de vedere al proiectării codul tehnic trebuie să acopere următoarele domenii importante:
a) principii de amplasare;
b) metode și tehnici de proiectare și execuție;
c) materiale (compatibilitate, proprietăți și compozitii);
d) proceduri de încercare (pentru performanțe, compozitii și calitate);
e) stabilirea dimensiunilor componentelor (pentru plăci/table, țevi și secțiuni standard);
f) coduri de practica pentru exploatarea în condiții de securitate.
Principii de amplasare
3.2. La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL proiectantul sa țină cont de următorii factori:
1. necesitatea respectării jurisdicției în amplasarea sistemelor;
2. delimitarea geografică a amplasamentului;
3. necesitatea asigurării accesului pentru serviciile de urgenta;
4. necesitatea asigurării evacuarii personalului prin trasee de urgenta:
5. interactiunea cu alte instalații din locatie;
6. necesitatea prevenirii prin delimitarea a locului unde pot apare scapari de substanțe inflamabile;
7. necesitatea asigurării condițiilor de lucru pentru personalul de exploatare;
8. necesitatea operabilitatii și mentenabilitatii;
9. interactiunea dintre facilitățile existente sau planificate din amplasament, precum cai de acces, canalizare și traseele utilităților;
10. necesitatea existenței unor distanțe până la minimum posibil care să reducă riscurile pentru transferul materialelor între instalații și unitatea de depozitare;
11. necesitatea de a localiza amenajările materialelor periculoase cat mai departe posibil de la granita amplasamentului și vecinătatea populației active locale.
Metode și tehnici de proiectare și execuție
3.3. Indiferent de tehnica și metoda de proiectare aleasă, proiectantul are obligația să respecte principiile de proiectare, luând în considerare cerințele esențiale de securitate; corelatia dintre condițiile de proiectare și cerințele esențiale de securitate a echipamentului sub presiune pentru GPL este prezentată în tabelul 2.
Tabelul 2. Corelatia dintre condițiile de proiectare și cerințele esențiale de securitate
Cerințele esențiale de securitate
Clauzele din
Anexa 1 a
HG nr. 584/2004
1. Observații preliminare:
Obligativitatea privind aplicarea cerințelor esențiale de securitate pentru toate
echipamentele sub presiune și ansamblurile care prezintă un anumit pericol
Obs. prelimin. 1
2. Obligativitatea privind aplicarea cerințelor esențiale de securitate a echipamentelor
sub presiune atunci când sunt utilizate în condițiile prevăzute de producător dacă
exista anumite pericole
Obs. prelimin. 2
3. Obligativitatea efectuării unei analize de risc în proiectarea și execuția
echipamentelor sub presiune privind identificarea riscurilor din punctul de vedere al
presiunii
Obs. prelimin. 3
4. Interpretarea și aplicarea cerințelor esențiale de securitate astfel încât în momentul
proiectării și execuției să se țină seama de nivelul tehnic și practica curenta și de
aspectele tehnice și economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecție a
sănătății și securității
Obs. prelimin. 4
Generalitati
pct. 1
5. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate, executate și încercate, echipate
și instalate încât sa garanteze securitatea în conformitate cu instrucțiunile
producătorului
pct. 1.1
6. Executantul trebuie să aplice în ordine următoarele principii:
- sa elimine sau sa reducă în mod rezonabil pericolele;
- să aplice măsuri adecvate de protecție față de pericolele care nu pot fi eliminate;
- sa informeze utilizatorul asupra pericolelor remanente și sa indice măsurile
speciale de diminuare a pericolelor în momentul instalării și/sau
pct. 1.2
7. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate încât sa excludă pericolele
produse de utilizarea necorespunzătoare sau sa avertizeze ca echipamentele nu trebuie
folosite astfel
pct. 1.3
8. Proiectare
Echipamentele sub presiune trebuie proiectate încât să se garanteze securitatea pe toată
durata de viața prevăzută a acestora;
Trebuie luati coeficienții de siguranță cei mai adecvati bazati pe metode general
recunoscute
pct. 2.1
9. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încărcări corespunzătoare
utilizării previzibile în toate situațiile
pct. 2.2.1
10. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru rezistenta adecvată bazată pe
metoda de calcul și suplimentar, dacă este cazul, însoțită de o metoda experimentala de
proiectare fără calcule, dacă produsul presiunii maxime admisibile PS și volumul V este
mai mic de 6000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar
pct. 2.2.2
Metoda de calcul după formule
pct. 2.2.3
11. Incinta sub presiune și alte aspecte legate de încărcare:
Eforturile admisibile trebuie să fie limitate în ceea ce privesc posibilitățile de
defectare aplicând coeficienți de securitate care să permită eliminarea tuturor
incertitudinilor care decurg din fabricație și din comportamentul materialelor;
Cerințele pot fi respectate numai dacă se aplică una dintre următoarele metode:
- proiectare după formule;
- proiectare pe baza analizei;
- proiectare pe baza unor metode din mecanică ruperii.
pct. 2.2.3a
12. Rezistenta echipamentelor sub presiune trebuie să stabilească prin calcule de
proiectare, în special:
- presiunile de calcul trebuie să țină cont de presiunile statice și dinamice ale
fluidului și descompunerea fluidelor instabile;
- temperaturile de calcul trebuie să țină cont de limitele de securitate corespunzătoare;
- trebuie să țină cont de toate combinatiile posibile de temperatura și presiune;
- eforturile maxime și concentratorii de tensiuni trebuie mentinuti în limitele de
securitate;
- calculele trebuie să utilizeze valori corespunzătoare proprietăților materialelor,
bazate pe date documentate, împreună cu coeficienți de securitate adecvati;
- coeficienții de imbinare trebuie aplicati corespunzător caracteristicilor materialelor
care, depind de tipul controlului nedistructiv și condițiile de operare;
- trebuie considerate toate tipurile posibile de uzura (coroziune, oboseala) conforme
mecanismelor de defectare și instrucțiunile trebuie să dea atenție caracteristicilor
speciale de proiectare reprezentative pentru toată durata de viața a echipamentului:
- număr de ore de funcționare proiectat la temperaturile specificate;
- număr de cicluri proiectat la nivel de eforturi specificate;
- adaos de coroziune stabilit prin proiect.
pct. 2.2.3(b)
13. Calculele trebuie să țină seama de stabilitatea structurală adecvată, care să includă
măsuri necesare în timpul transportului și manipulării
pct. 2.2.3(c)
14. Metoda de proiectare experimentala
Proiectarea echipamentului sub presiune trebuie să fie validată de un program, total sau
parțial, de încercări adecvat, care să conțină criterii de acceptare și respingere,
pentru un esantion reprezentativ din echipamentul sub presiune.
Programul de încercări trebuie să includă:
a) o încercare de rezistenta la presiune menita sa verifice ca echipamentul sub presiune
nu prezintă scurgeri sau deformatii;
b) acolo unde exista riscul de oboseala, încercările trebuie să fie adecvate funcționarii
în condiții de sarcina a echipamentului sub presiune;
c) dacă este necesar, încercări suplimentare privind coroziunea, agresivitatea exterioară
etc.
pct. 2.2.4
15. Măsuri privind manipularea și operarea în condiții de securitate
Metodele specifice privind operarea echipamentelor sub presiune trebuie să excludă orice
risc previzibil acordând atenție:
- dispozitivelor de închidere și deschidere;
- descărcării periculoase a armaturilor de suprapresiune;
- prevenirii accesului fizic atunci când se produce suprapresiune sau vacuum;
- temperaturii suprafețelor, ținând cont de utilizarea destinată;
- descompunerea fluidelor instabile;
- echiparii usii de acces cu dispozitive care să prevină pericolele prin presiune.
pct. 2.3
16. Mijloace de examinare a echipamentelor sub presiune:
(a) trebuie proiectate și executate încât să poată fi efectuate toate verificările
necesare;
(b) trebuie să fie disponibilă examinarea interioară;
(c) pot fi utilizate și alte mijloace pentru garantarea securității echipamentului sub
presiune: de ex. când are dimensiuni reduse pentru a permite accesul fizic, când
deschiderea echipamentului sub presiune are influența negativa asupra interiorului sau
când substanța continuta în interior nu este periculoasa pentru materialul echipamentului
sub presiune și nu induce procese interne de degradare
pct. 2.4
17. Mijloacele de golire și aerisire trebuie prevăzute pentru:
- prevenirea efectelor dăunătoare: lovituri de berbec, colapsul datorită vacuumului,
coroziunea și reactiile chimice necontrolate;
- a permite curatarea, verificarea și întreținerea în siguranța;
pct. 2.5
18. Coroziunea sau alta forma de degradare chimica
trebuie evitata prin adaosuri sau prin protecție adecvată împotriva coroziunii sau a
altor forme de atac chimic
pct. 2.6
19. Uzura
trebuia avută în vedere când apar condiții de eroziune sau abraziune prin:
- proiectare adecvată, de ex. prin grosime suplimentară, captusiri sau acoperiri;
- posibilitate de înlocuire a celor mai afectate părți;
- includerea în instrucțiunile de operare prevăzute la pct. 3.4 din Anexa 1 la HG
584/2004 privind măsurile necesare funcționarii continue și sigure
pct. 2.7
20. Ansamblurile trebuie să fie proiectate încât:
- componentele să fie adecvate și sigure pentru rolul funcțional;
- componentele să fie corect integrate și asamblate
pct. 2.8
21. Prevederi privind umplere și golire
Echipamentele sub presiune trebuie proiectate și prevăzute cu accesorii care să asigure
umplerea și golirea ținând cont de următoarele pericole:
(a) la umplere: supraumplerea sau suprapresiunea și instabilitatea;
(b) la golire: scurgerea necontrolata a fluidului;
(c) la umplere și la golire: conectarea și deconectarea fără pericole
pct. 2.9
22. Protecția împotriva depășirii limitelor admisibile
Echipamentele sub presiune trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecție
potrivite, dacă nu sunt protejate de alte dispozitive de protecție dintr-un ansamblu.
Dispozitivele de protecție adecvate și combinatiile acestora cuprind:
(a) accesorii de securitate;
(b) dispozitive de supraveghere adecvate precum indicatoare și/sau alarme
pct. 2.10
Accesorii de securitate
pct. 2.11
23. Accesoriile de securitate trebuie să fie proiectate și executate încât să fie
adecvate și sigure și, dacă este cazul, să respecte cerințele de întreținere și
încercare;
- să fie independente și sa nu fie afectate de alte funcții;
- sa corespundă principiilor de proiectare pentru obținerea unei protecții adecvate și
sigure, în condiții de siguranță la avarie, redundanta, diversitate și auto-diagnosticare
pct. 2.11.1
24. Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie să fie proiectate încât sa nu
fie depășită presiunea maxim admisibilă PS, exceptând cazul unei depășiri
instantanee de 1,1 PS.
pct. 2.11.2
25. Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă, din considerente de
securitate, un timp de răspuns adecvat
pct. 2.11.3
26. Foc exterior
Când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate și, după caz,
echipate cu accesorii astfel încât să fie limitate pagubele în eventualitatea unui foc
pct 2.12
Execuție
pct. 3
27. Proceduri de execuție
Producătorul trebuie să asigure execuția competența a procedurilor din faza de
proiectare și să aplice tehnici și proceduri relevante
pct 3.1
28. Pregătirea părților componente nu trebuie să conducă la apariția defectelor, a
fisurilor sau la modificarea caracteristicilor mecanice care ar putea afecta securitatea
pct. 3.1.1
29. Imbinari nedemontabile:
- imbinarile nedemontabile și zonele adiacente nu trebuie să prezinte defecte de
suprafața sau interne în detrimentul securității;
- proprietățile imbinarilor nedemontabile trebuie să respecte un minimum specificat
pentru materialele care se asambleaza, exceptând cazul când valorile specifice nu au fost
luate în calculul de proiectare;
- imbinarile nedemontabile trebuie efectuate de personal calificat corespunzător
procedeelor de lucru adecvate;
- personalul și procedeele trebuie să fie aprobate de un organism de terta parte pentru
echipamentele sub presiune din categoriile II, III, și IV
pct. 3.1.2
30. Încercări nedistructive (NDT) ale imbinarilor permanente trebuie să fie efectuate de
personal calificat. Pentru categoriile III și IV personalul trebuie aprobat de un
organism de terta parte
pct. 3.1.3
31. Tratament termic trebuie să fie efectuat într-o faza adecvată de execuție
pct. 3.1.4
32. Trasabilitatea. Materialele din care au fost executate părțile componente ale
echipamentelor sub presiune trebuie să fie identificate prin mijloace adecvate din faza
de recepție, în timpul execuției și până la încercarea finala a produsului
pct. 3.1.5
33. Evaluarea finala. Echipamentele sub presiune trebuie să constituie subiectul unei
evaluări finale
pct. 3.2
34. Verificarea finala
Conformitatea cu cerințele HG 584/2004 trebuie evaluată vizual și prin examinarea
documentelor de însoțire, cu respectarea cerințelor esențiale.
Trebuie să se țină cont de încercările efectuate în timpul execuției.
Pentru securitatea echipamentelor sub presiune este necesară verificarea interioară și
exterioară a fiecărei părți a echipamentului sub presiune
pct. 3.2.1
35. Încercarea de rezistenta la presiune
Echipamentul sub presiune trebuie să fie încercat la o presiune cel puțin egala, după
caz, cu valoarea menționată la pct. 7.4 din Anexa la HG 584/2004:
- echipamentele sub presiune din categoria I, executate în serie, trebuie să fie
încercate pe baza statistica;
- dacă încercarea la presiune este dăunătoare sau impracticabila, se pot efectua alte
încercări dovedite a fi eficiente, luându-se măsuri suplimentare înaintea acestor
încercări precum NDT sau alte măsuri echivalente
pct. 3.2.2
36. Verificarea dispozitivelor de securitate
Pentru ansambluri, verificarea finala cuprinde examinarea dispozitivelor de securitate
privind conformitatea totală cu cerințele de la pct. 2.10 din Anexa 1 la HG 584/2004
pct. 3.2.3
37. Marcare și etichetare
Pe lângă marcajul CE trebuie furnizate următoarele informații:
pct. 3.3
- pentru toate echipamentele sub presiune: numele și adresa, anul, date de identificare,
limitele esențiale maxime/minime;
pct 3.3(a)
- în funcție de tipul echipamentului sub presiune, alte informații necesare pentru
securitatea la instalare, în funcționare sau utilizare, după caz, pentru întreținere și
verificări periodice;
pct. 3.3(b)
- dacă este necesar, se aplică semne de avertizare pentru a atrage atenția asupra
cazurilor de utilizări necorespunzătoare dovedite de experienta ca fiind posibile sa
apara
pct. 3.3(c)
38. Instrucțiuni de exploatare
Echipamentul sub presiune introdus pe piața trebuie să fie însoțit de instrucțiuni de
exploatare, care să conțină informații necesare de securitate privind montajul,
asamblarea, punerea în funcțiune, utilizarea, întreținerea, inclusiv verificările de
către utilizator.
Aceste instrucțiuni trebuie să se refere la pericolele posibile în conformitate cu
pct. 1.3 Anexa la HG 584/2004 și la caracteristicile particulare de proiectare
conform pct. 4.3 Anexa 1 la HG 584/2004
pct. 3.4
39. Materiale
Materialele pentru echipamentele sub presiune trebuie să fie adecvate pentru utilizare
pe întreaga durata de viața planificata, exceptând cazurile când este prevăzută
înlocuirea lor
Materialele de adaos: pentru sudare etc. trebuie să satisfacă numai cerințele relevante
de la pct. 4.1, 4.2(a) și 4.3 primul paragraf Anexa 1 la HG 584/2004
pct. 4
40. Materialele pentru părțile supuse la presiune trebuie:
(a) să aibă proprietăți corespunzătoare tuturor condițiilor de funcționare și pentru
toate condițiile de încercare, să fie suficient de ductile și tenace, respectând
cerințele de la pct 7.5 Anexa 1 la HG 584/2004;
trebuie alese astfel încât să se prevină, dacă este necesar, ruperea fragila;
(b) să fie suficient de rezistente chimic în ceea ce privește fluidul conținut;
(c) sa nu fie afectate semnificativ de imbatranire;
(d) sa corespundă procedurilor de prelucrare prevăzute;
(e) să fie alese încât sa evite apariția efectelor nedorite la imbinari diferite
pct. 4.1
41. (a) Producătorul trebuie să definească valorile necesare pentru calculele de
proiectare conform pct. 2.2.3 Anexa 1 la HG 584/2004 și caracteristicile esențiale ale
materialelor și tratarea lor conform pct. 4.1 Anexa 1 la HG 584/2004;
(b) Producătorul trebuie să furnizeze date referitoare la conformitatea cu specificățiile
de materiale, utilizând materiale care sunt conforme cu standardele armonizate de
materiale aferente HG 584/2004:
- pentru utilizarea materialelor acoperite de aprobare europeană de materiale AEM;
- prin utilizarea materialelor care au aprobare specială - ASM;
(c) ASM pentru categoria III și IV de echipamente sub presiune trebuie să fie acordate de
un organism notificat
pct. 4.2
42. Producătorul trebuie să ia măsurile adecvate care să asigure ca:
- materialul utilizat este conform specificatiei cerute;
- sunt obținute de la producătorul de materiale toate documentele privind materialele,
pentru părțile cele mai importante din categ. II, III și IV trebuie să fie certificate de
control specific în condițiile asigurării unui sistem agreat de asigurare a calității
pct. 4.3
43. Echipamentul sub presiune cu arzator sau încălzit în alt mod care prezintă risc de
supraincalzire trebuie să se asigure ca:
pct. 5
- exista protecție corespunzătoare pentru restrictionarea parametrilor de operare (de ex.
aportul de căldură, transferul de căldură sau nivelul fluidului) încât să se evite orice
risc de supraincalzire locală sau generală;
pct. 5(a)
- exista, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a se evalua
proprietățile fluidului, încât să se evite riscul datorită depunerilor și/sau coroziunii;
pct. 5(b)
- exista prevederi pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor;
pct. 5(c)
- exista posibilități de degajare a caldurii suplimentare după oprire;
pct. 5(d)
- exista condiții de prevenire a acumularilor periculoase de amestecuri inflamabile
combustibile și aer, și de întoarcere a flacarii.
pct. 5(e)
44. La conducte (art. 13 pct. 1.3) prin proiectare și execuție trebuie să se asigure ca:
pct. 6
- riscul suprasolicitarii datorat jocurilor libere sau unor forte excesiv de mari este
controlat de suporturi, rigidizari, ancorari, alinieri și pretensionare;
pct. 6(a)
- exista mijloace de drenare și evacuare a lichidelor din zonele joase, încât să se evite
loviturile de berbec sau coroziunea când exista posibilitatea producerii condensatului;
pct. 6(b)
- exista condițiile de evitare a riscului datorat turbulentei și vartejurilor, a se
vedea pct. 2.7 Anexa 1 la HG 584/2004;
pct. 6(c)
- este evaluat riscul din oboseala datorat vibratiilor în conducte;
pct. 6(d)
- au fost luate măsuri de izolare a ramificatiilor cu grad ridicat de risc în cazul
conductelor ce conțin fluide din grupa I;
pct. 6(e)
- punctele de ramificatie au fost marcate corespunzător cu indicarea fluidului conținut
când exista riscul descărcării accidentale;
pct. 6(f)
- este indicată poziția și traseul conductelor subterane în dosarul tehnic de execuție
pentru facilitarea lucrărilor de întreținere, inspecție și reparații.
pct. 6(g)
45. Cerințe cantitative specifice se aplică de obicei ca regula generală.
Dacă însă acestea nu se aplică, producătorul trebuie să facă dovada ca a luat măsurile
adecvate care asigura un nivel de securitate echivalent, inclusiv pentru cazurile când
materialele nu sunt special referite și nu sunt aplicate standardele armonizate.
Aceasta secțiune este parte integrantă a Anexei 1 la HG 584/2004 și prevederile acestui
punct, completează cerințele esențiale de la pct. 1-6 pentru echipamentele sub presiune
cărora li se aplică.
pct. 7
Eforturi admisibile
pct. 7.1
46. Simbolurile sunt definite pentru limita de elasticitate, valoarea minima a
rezistentei la rupere, rezistenta la rupere la temperatura de calcul
pct. 7.1.1
47. Efortul general admisibil în membrana, pentru solicitări preponderent statice și la
temperatura în afară intervalului în care fluajul este semnificativ
pct. 7.1.2
48. Coeficienți de imbinare pentru imbinari sudate nu pot depăși valorile:
- 100 încercări distructive și nedistructive complete;
- 0,85 pentru încercări nedistructive efectuate prin sondaj;
- 0,70 numai pentru examinare vizuala
pct. 7.2
49. Dispozitive de limitarea presiunii
Depășirea instantanee a presiunii conform pct. 2.11.2 Anexa 1 la HG 584/2004 trebuie
limitată la 10% din presiune maxima admisibilă
pct. 7.3
50. Încercarea de rezistenta la presiunea hidrostatica la care se referă pct. 3.2.2 Anexa
1 la HG 584/2004 nu trebuie să fie mai mica decât:
- valoarea solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune ținând cont de
presiunea maxim admisibilă și temperatura maxima admisibilă multiplicata cu coeficientul
1,25 sau
- valoarea presiunii maxim admisibile multiplicata cu coeficientul 1,43
pct. 7.4
51. Exceptând cazurile când sunt impuse alte criterii caracteristicilor materialelor,
otelul este suficient de ductil sa satisfacă cerințele pct. 4.1(a) Anexa la HG 584/2004
dacă alungirea la rupere nu este mai mica de 14% și energia la rupere pe epruveta ISO V
nu este mai mica de 27 J la max. 20°C, dar nu mai mare decât cea mai mica temperatura de
funcționare.
pct. 7.5
NOTĂ: pentru echipamentele sub presiune transportabile se vor respecta cerințele din Regulamentele ADR/RID, IMDG sau convenția ICAO și Hotărârea Guvernului nr. 941/2004
3.4. La proiectarea infrastructurilor din domeniul GPL, se vor avea în vedere următoarele tehnici de lucru:
1. intensificarea: care implica reducerea inventarului materialelor periculoase la un nivel la care este posibila o reducere a pericolelor;
2. substituirea: care implica înlocuirea unui material periculos cu unul mai sigur;
3. atenuarea: care implica utilizarea unui material periculos în condiții mai puțin periculoase;
4. limitarea: care implica afectarea cu prioritate a proiectării echipamentului sau schimbarea condițiilor de reactie prin adăugarea de echipament de protecție;
5. simplificarea: care considera ca, pentru reducerea accidentelor majore cauzate de erorile de operare, sistemele mai simple sunt mai ușor de utilizat decât sistemele complexe;
6. evitarea efectelor distrugatoare: considera ca sistemele pot fi proiectate astfel încât să se reducă posibilitatea apariției evenimentelor produse de distrugeri sau efecte "domino" în alte locatii/arii;
7. evitarea asamblarii incorecte: prevede că echipamentele critice din cadrul infrastructurii să fie proiectate astfel încât să fie dificila sau imposibila asamblarea incorectă.
3.5. La stabilirea temei de proiectare trebuie examinate și evaluate următoarele elemente:
a. eficienta energetica;
b. fiabilitatea și disponibilitatea;
c. identificarea, analizarea și evaluarea pericolelor;
d. impactul asupra sănătății personalului de exploatare:
e. impactul asupra mediului înconjurător.
3.6. La proiectarea detaliată din punct de vedere mecanic a echipamentelor din cadrul sistemelor din domeniul GPL se iau în considerare următoarele elemente:
a. temperatura și presiunea;
b. materialele de execuție;
c. coroziunea/eroziunea;
d. alte considerente de proiectare;
e. proiectarea echipamentului rotativ și alternativ.
3.7. Temperatura și presiunea sunt parametrii de baza în proiectare; combinarea acestora poate fi considerată importanța în ceea ce privește afectarea integrității mecanice a oricărui echipament al sistemului.
Temperatura de proiectare
3.8. La determinarea temperaturii de proiectare trebuie să se aibă în vedere următorii factori:
a. temperatura fluidului care trebuie manipulat;
b. temperaturile medii de încălzire și răcire ale fluidului;
c. efectul Joule-Thomson (schimbarea temperaturii care însoțește expansiunea unui gaz cu producerea de lucru mecanic și transfer de căldură), fenomen utilizat la lichefierea gazelor;
d. temperaturile ambiante;
e. efectul radiatiei solare;
Presiunea de proiectare
3.9. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate sa reziste la presiunea maxima acceptabilă în exploatare; pentru echipamentele sub presiune se pot prevedea supape de siguranță care să lucreze cu ±5% față de presiunea normală de lucru.
3.10. În timpul operarii supapei de siguranță, presiunea de intrare în supapa de siguranță (±5% față de presiunea normală de lucru) poate fi diferita față de presiunea aferentă punctului de operare al supapei de siguranță.
3.11. În situații de urgenta, suprapresiunea acumulată în echipamentul sub presiune conduce la creșterea în sistem a presiunii peste presiunea de proiectare, până la presiunea maxima admisibilă acumulată - PMAA, asa cum este menționată în coduri tehnice și standarde.
3.12. Echipamentele care sunt proiectate sa lucreze sub vacuum trebuie să fie proiectate la presiune exterioară de 0,1 MPa (1 bar) și trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de spargere/cedare la vacuum dimensionat la presiunea de lucru.
Materiale de execuție
3.13. Selecția materialelor de execuție a echipamentelor sub presiune trebuie să comporte analiza următoarelor caracteristici importante:
1. proprietățile mecanice:
a. rezistenta de rupere la tracțiune;
b. rigiditatea;
c. rezilienta;
d. duritatea;
e. rezistenta la oboseala;
f. rezistenta de durata;
2. efectul temperaturii scăzute și ridicate asupra proprietăților mecanice;
3. rezistenta la coroziune;
4. prelucrabilitatea și sudabilitatea;
5. proprietățile speciale:
a. rezistenta electrica;
b. proprietăți magnetice;
c. conductibilitatea termica;
6. disponibilitatea în dimensiuni standardizate;
7. costurile materialelor și execuției;
8. menținerea ductibilitatii și rezistentei la rupere acceptabile pe tot domeniul temperaturilor de lucru;
9. compatibilitatea cu GPL în faza lichid sau gaz din recipient;
10. evaluarea identității prin verificarea tuturor caracteristicilor fizico-mecanice, de prelucrabilitate și sudabilitate necesare.
3.14. Materialele recomandate pentru utilizarea în domeniul GPL sunt:
1. oteluri carbon și inoxidabile pentru table și țevi trase, fără sudura pentru GPL în faza lichid și gaz, cu caracteristici mecanice garantate la temperatura și presiune în conformitate cu standardele armonizate;
2. cupru pentru conducte de joasa presiune pentru GPL, în conformitate cu standardele armonizate;
3. polietilena de înaltă densitate și/sau poliamida pentru conducte de joasa presiune pentru GPL în faza gaz [max. 0,4 MPa (4 bar)].
3.15. În sistemele din domeniul GPL este interzisă utilizarea tevilor din aluminiu, de tip polietilena-aluminiu (pexal) sau din polietilena reticulara.
Coroziunea/eroziunea
3.16. Prin proiect trebuie să se demonstreze ca procedurile avute în vedere la evaluarea coroziunii/eroziunii asigura alegerea corecta a materialelor de execuție.
Alte considerente de proiectare
3.17. În procesul de proiectare a echipamentului sub presiune trebuie luati în considerare și următorii factori:
1. Presiunile dinamice;
2. Greutatea recipientului și a conținutului;
3. Sarcinile provocate de:
a. vant;
b. precipitatii deosebite/abundente;
c. zapada;
d. seisme/cutremure;
4. Tensiunile remanente, tensiunile locale, tensiunile termice etc.;
5. Concentrarile de tensiuni;
6. Forțele și momentele de reactiune din construcțiile metalice auxiliare atașate, conducte etc.;
7. Flambajul.
8. Suplimentar pentru recipientele sub presiune:
a. evaluarea sarcinilor și a celorlalte cauze care produc tensiuni și care pot conduce la distrugeri;
b. discontinuitati în materialul corpului recipientelor;
c. schimbări în secțiunea transversala;
d. schimbări de grosime;
e. orificii și deschideri;
f. flanse;
g. stuturi și conexiuni;
h. intarituri/bosaje cu suprafețe de etansare;
i. suporturi și console.
9. Suplimentar pentru conducte sub presiune:
a. socurile hidraulice (lovitura de berbec);
b. socurile prin condensare;
c. cavitatia;
d. pulsatii/vibratii;
e. sarcini oscilatorii;
f. gradiente de temperatura;
g. pompaj.
10. Protecții suplimentare pentru:
a. deteriorări produse de impact mecanic extern;
b. scurgeri din conducte adiacente;
c. surse externe de căldură;
11. Aprecierea posibilităților de aparitie a efectului Domino;
12. Posibilități de supraveghere și sustinere:
a. acces sigur pentru operare, control și întreținere;
b. armături de izolare și siguranța;
c. suporturi și estacade rezistente mecanic pentru sarcini accidentale;
d. rezistenta la impact în condiții de trafic adiacent sau evitarea acestor situații;
e. drenaje care să prevină acumulari de fluid;
f. evitarea formării de criohidrati sau produse de givraj;
13. Condiții de izolare a instalației prin blindarea sau închiderea armaturilor cu marcarea locală prin etichete;
14. Prevenirea incarcarilor cu electricitate statica prin măsuri de legare la pământ, cu posibilitatea suplimentară de testare periodică;
15. Evaluarea consecințelor potențiale inacceptabile produse de oricare scurgere contaminanta;
16. Evaluarea consecințelor potențiale inacceptabile ale proceselor de distrugere/rupere;
17. Evaluarea modalităților de defectare/avarie și cauzele acestora:
A. mecanice:
a. defecte de material;
b. defecte de execuție și asamblare;
c. tensiuni excesive, sarcini externe, inclusiv forte de reactiune;
d. suprapresiune;
e. supraincalzire;
f. oboseala mecanică și termica;
g. socuri mecanice;
h. rupere fragila;
i. sarcini de durata;
B. defecte prin mecanisme de coroziune:
a. generală;
b. în caverne;
c. pitting;
d. exterioară, inclusiv prin inductie;
e. sub sarcina/tensofisuranta;
f. de oboseala;
g. electrochimica;
h. chimica;
i. combinatii ale acestora;
3.18. Echiparea recipientelor de GPL supraterane, acoperite și ingropate (subterane) trebuie realizată conform recomandărilor din tabelul 3.
Tabelul 3. Recomandări privind echiparea recipientelor de GPL*)
*Font 9*
Funcția
Funcționare
în faza
gazoasa
Funcționare
în faza
lichidă
Corespondenta cu
articolele din HG
nr. 584/2004 Anexa 1
Echipament pentru limitarea presiunii*1)
O
O
2.11.2, 7.3
Purjarea
F
O
2.5
Evacuare faza lichidă
O
O
2.9
Indicația sau controlul nivelului maxim
de umplere
O
O
2.10
Umplerea
O
O
2.9
Ieșirea fazei gazoase
O
F
2.9
Returul fazei gazoase
NA
F
2.9
Ieșirea fazei lichide
NA
F
2.9
Returul fazei lichide
NA
F
2.9
Indicatorul de temperatura
F
F
2.12
Indicatorul de presiune
O
O
2.10
Indicatorul nivelului de lichid
O
O
2.10
Legătură echipotentiala și de punere la
pământ
O
O
2.10
____________
- acoperire cu pământ cu grosimea mai mare de 0,5 m;
- doua sisteme independente de protecție contra supraumplerii: unul automat și unul pentru nivel maxim de umplere;
- doua sisteme de control a suprapresiunii (presostate care întrerup funcționarea pe conducta de intrare/retur a fazelor lichid și gaz);
- protecția mantalei recipientului contra tuturor riscurilor de incendiu la interiorul compartimentului de acces la armături sau dispozitiv pentru situații de urgenta.
3.19. La efectuarea analizei de tensiuni pentru conductele de GPL în vederea unei evaluări corecte a stării de tensiuni se iau în considerare următoarele aspecte:
a. tensiunile în sistemele specifice conductei și se determina dacă aceste tensiuni sunt în concordanta cu domeniul indicat în proiect sau în codul tehnic de proiectare;
b. sarcinile care acționează asupra pieselor echipamentului de rotație racordat conductei;
c. sarcinile care acționează asupra unui recipient sub presiune sau a unui stut/racord de rezervor;
d. sarcinile care acționează asupra uneia sau a mai multor structuri de ancorare;
e. sarcinile care acționează asupra unuia sau a mai multor suporti ai conductei;
f. deplasarile unei porțiuni din sistemul de conducte datorită dilatarii termice sau contractiei;
g. efectele produse de sarcinile din vant asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat;
h. efectele produse de sarcinile din seisme/cutremure asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat;
i. efectele produse de sarcinile din oscilatii sau vibratii asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat;
j. efectele rezistentei solului asupra deplasarilor în cazul conductelor subterane și/sau acoperite asupra sistemului de conducte și/sau echipamentului atasat;
k. variatiile din temperatura, presiune și greutate asupra imbinarilor în flanse și trebuie să se determine dacă exista tendinta apariției de scurgeri.
3.20. Datele rezultate prin evaluare constituie date de baza, în cazul când nu exista aceste detalii în proiectul conductelor.
Încercările nedistructive
3.21. Echipamentul sub presiune și alte componente de securitate critica din infrastructura GPL trebuie supuse unor verificări și încercări fără a fi afectată integritatea echipamentului, dar care să dea suficiente informații privind starea tehnica a acestuia.
3.22. Încercările nedistructive trebuie aplicate ca tehnica de identificare a defectelor și neregularităților în materiale și trebuie să fie utilizate astfel încât sa conducă la obținerea de informații concrete privind starea de sănătate tehnica a sistemelor.
3.23. Încercările nedistructive trebuie să fie interpretate ca o metoda de măsurare a unei proprietăți fizice sau a unui efect prin care prezenta defectului sau a neregularităților poate fi depistata și nu trebuie confundate cu o măsurare a unui parametru absolut, precum presiunea sau temperatura.
3.24. Categoriile tehnicilor încercărilor nedistructive recomandabile sunt:
a. tehnici care detecteaza și măsoară defectul/distrugerea pe suprafața unei părți a echipamentului sub presiune;
b. tehnici care detecteaza și măsoară defectul/distrugerea în interiorul unei părți a echipamentului sub presiune.
3.25. Calitatea încercărilor nedistructive efectuate asupra unei părți a echipamentului sub presiune nu poate fi evaluată din observații consecutive sau din compararea rezultatelor obținute.
3.26. Încercările nedistructive trebuie să constituie mecanismul primar de depistare a unor erori de proiectare, execuție sau operationale.
3.27. Monitorizarea prin încercări nedistructive trebuie să furnizeze garanția ca operarea sistemului nu produce deteriorări în integritatea componentelor acestuia în afară parametrilor proiectati.
3.28. Încercările nedistructive trebuie să se efectueze în baza unui program sau schema de control de examinare, scrise sau desenate, pe care să se specifice pentru fiecare parte a echipamentului sub presiune a mecanismului de defectare care trebuie examinat, intervalul de examinare și metodele de încercări nedistructive.
3.29. Înregistrările efectuate prin încercările nedistructive constituie baza de date referitoare la durata de viața a echipamentului specific.
3.30. Categoriile de baza ale metodelor încercărilor nedistructive sunt:
a. metode mecanice și optice;
b. metode prin penetrare și radiatii penetrante;
c. metode electromagnetice și/sau electronice;
d. metode sonice și ultrasonice;
e. metode termice și în infrarosu;
f. metode chimice și analitice;
g. metode auxiliare cu generare de imagine și/sau de analiza de imagine de semnal.
3.31. Obiectivele metodelor încercărilor nedistructive sunt:
a. detectarea de discontinuitati: anomalii de suprafața, anomalii conectate la suprafața, anomalii interne;
b. verificarea structurii: microstructura, structuri matriceale, mici anomalii structurale, anomalii structurale mari;
c. verificări dimensionale și metrologice: deplasări pozitionale, variatii dimensionale, grosimi, densitati etc.;
d. verificarea proprietăților fizice și mecanice: proprietăți electrice, proprietăți termice, proprietăți mecanice, proprietăți de suprafața;
e. analiza compoziției chimice: analize de elemente, concentrari de impuritati, conținut metalurgic, stare fizico-chimica;
f. controlul tensiunilor și răspunsului dinamic: tensiuni, eforturi, oboseala, defectare mecanică, defectare chimica, alte forme de defectare, performanțe dinamice;
g. analize de semnal: camp electromagnetic, camp termic, semnale acustice, semnale radioactive, analize de imagine (termografie).
Verificarea conductelor acoperite și/sau ingropate-subterane pentru GPL
3.32. La evaluarea stării tehnice și cu ocazia lucrărilor de întreținere a conductelor sub presiune trebuie să țină cont de următoarele elemente:
a. intervalul de timp de la punerea în funcțiune a conductei (în ani);
b. lungimea pe care conducta este acoperită/subterana;
c. tipul protecției anticorozive (acoperirea de protecție, mansonare sau protecție catodica);
d. presiunea de lucru;
e. dimensiunea tevii conductei (DN sau diametrul exterior);
f. materialele de execuție;
g. corozivitatea mediului înconjurător sau a solului;
h. rezistivitatea solului:
i. tipul electrozilor de sudare și condițiile în care s-a efectuat sudarea;
j. distanta față de clădiri ocupate;
k. faza în care se găsește GPL - faza lichid sau gaz;
l. modalități de defectare;
m. informații privind lucrările de escavatii executate în zona adiacenta conductei; decopertarea conductelor de GPL se va realiza fără excavare;
n. starea imbinarilor demontabile și nedemontabile;
o. zona adiacenta imbinarilor și starea protecției anticorozive a acestora;
p. execuția și calitatea imbinarilor filetate care trebuie să asigure rezistenta și etanseitate, fără tensionari/intinderi suplimentare sau suprapuneri de filet, urmărirea alinierii/centrarii pieselor filetate; dacă se utilizează racorduri union pentru imbinarea armaturilor și montarea contoarelor;
q. execuția imbinarilor filetate se admite pentru diametre de conducta mai mici sau egale cu DN 50;
r. sudarea tevilor se face respectând următoarele cerințe: centrarea-alinierea tevilor, sudare numai cu arc electric, cu electrozi acoperiți, în conformitate cu procedee de sudare agreate, cu sudori autorizați (se recomanda piese de tip <<let>> (de ex. weldolet, sockolet etc.) pentru asigurarea imbinarilor sudate cap la cap cu posibilitate de control cu radiatii penetrante; se accepta sudura de colt numai la piesele forjate în soclu, cu control nedistructiv cu flux magnetic sau cu pulberi magnetice și numai pentru DN mai mic sau egal cu 50 mm);
s. imbinarile în flanse sau cu capete sudate trebuie executate astfel încât:
- portiunile de conducte care urmează să fie imbinate trebuie să fie centrate;
- sa nu introducă tensiuni remanente;
- garniturile de etansare să fie compatibile cu GPL (este interzisă utilizarea garniturilor din cauciuc natural);
- imbinarea flanselor să se facă numai cu prezoane, care trebuie să fie de aceiași dimensiune și de aceeași calitate de material pentru toate imbinarile în flansa ale conductei;
- este interzisă utilizarea de suruburi pentru imbinarea flanselor pe GPL;
t. schimbările de direcție și ramificatiile se vor executa numai cu piese forjate, din materiale compatibile, pentru care trebuie asigurata după montare rezilienta/tenacitatea corespunzătoare parametrilor de lucru;
u. conductele din PE și/sau poliamida trebuie să respecte condițiile de calitate și de execuție, sunt certificate și executate de personal calificat, cu echipamente agrementate tehnic pentru acest tip de lucrări;
v. conductele din PE și/sau poliamida se amplaseaza la o adancime de cel puțin 60 cm sub nivelul solului, pe un pat de nisip uscat și tasat cu grosimea de cel puțin 30 cm; este interzisă montarea supraterana;
Încercarea de rezistenta la presiune și verificarea etanseitatii
3.33. Înainte de punerea în funcțiune este obligatorie încercarea echipamentului sub presiune, în vederea garantarii securității acestuia.
3.34. (1) Încercarea de rezistenta la presiune se aplică echipamentelor sub presiune și trebuie să determine;
- calitatea proiectării și execuției;
- eventualele greșeli de execuție și metalurgice;
- eventualele zone de concentrare de tensiuni mecanice;
- reducerea riscului ruperii în funcționare datorat unor posibile ruperi ductile și/sau fragile.
(2) Încercarea de rezistenta la presiune trebuie efectuată numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare și asigurarea unei atmosfere interioare inerte și nepericuloase, obținute după aburire și umplere/golire cu apa.
3.35. Acțiunea presiunii în timpul incercarii nu trebuie să introducă tensiuni reziduale și sa creeze tensiuni distribuite nefavorabil din punct de vedere al integrității structurii echipamentului.
3.36. Detectarea defectelor trebuie să se facă prin metode nedistructive, coroborate cu verificări de etanseitate și/sau încercări de rupere/spargere și trebuie să se refere inclusiv la imbinarile sudate și materialele acestora.
3.37. Dezavantajele incercarii de rezistenta la presiune consta în faptul ca eventualele amorse de rupere/fisurare se pot deschide în timpul incercarii fără a putea fi detectate, motiv pentru care aceasta încercare poate să fie însoțită cu emisie acustica.
3.38. Emisia acustica este definită de o unda elastica transienta generata de o descărcare rapida de energie în material, prin aceasta metoda putându-se detecta: propagari de fisuri, amorse de rupere/fisurare, discontinuitati, probleme de elasticitate/tensiuni, oboseala, coroziune, respectiv coroziune sub sarcina, fluaj, ruperi fibroase, exfolieri etc.
3.39. Amplasarea senzorilor de emisie acustica trebuie efectuată astfel încât să fie posibila cuprinderea integrală a întregii suprafețe a recipientului sub presiune.
3.40. Încercarea de rezistenta la presiune se efectuează la intervalele de timp recomandate mai jos, iar între aceste intervale se efectuează verificarea exterioară și interioară a recipientelor. Verificarea interioară nu poate fi înlocuită de nici o alta metoda de inspecție.
a. 10 ani pentru recipientele sub presiune supraterane, cu marcaj CE, echipate cu gura de vizitare, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;
b. 10 ani pentru recipientele sub presiune, cu marcaj CE, ingropate/subterane și/sau acoperite, echipate cu protecție catodica, la care încercarea de rezistenta la presiunea a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;
c. 10 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa fără gura de vizitare, cu marcaj CE, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;
d. 8 ani pentru recipientele sub presiune noi, echipate cu gura de vizitare, cu marcaj CE, ingropate și/sau acoperite, echipate cu protecție catodica;
e. 5 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa, fără gura de vizitare;
f. 5 ani pentru toate celelalte recipiente sub presiune, prevăzute cu gura de vizitare, cu marcaj național CS.
g. Pentru recipientele transportabile intervalul dintre doua încercări de rezistenta la presiune trebuie să fie în conformitate cu prevederile Regulamentelor ADR/RID;
h. Se interzice efectuarea abuzivă a incercarii de rezistenta la presiune între intervalele acceptate, cu excepția situațiilor menționate în Ghidul de aplicare a Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 .
3.41. Verificarea de etanseitate se efectuează după finalizarea incercarii de rezistenta la presiune, la o presiune prestabilita recomandată în domeniul GPL la maximum 0,5 MPa (5 bar) cu aer, azot sau GPL și după efectuarea tuturor operațiilor de asamblare a dispozitivelor de securitate aferente echipamentului sub presiune.
3.42. În cazul recipientelor-butelii încercarea de etanseitate se efectuează atât pentru imbinarea dintre robinet și piesa de gat a recipientului, cat și pentru imbinarile sudate ale corpului acestuia (sudarea calotelor, a gărzii de protecție, a suportului).
3.43. Verificarea etanseitatii recipientelor-butelii se poate realiza:
- cu ajutorul substanțelor spumante;
- prin imersie în cazi de încercare de diferite tipuri (basculante, cu trecere continua, elicoidale etc.);
- prin detectoare mecanice cu apa;
- prin detectoare electronice de scurgeri, prevăzute cu clopote de control atât pentru imbinarea armatura-recipient, cat și pentru întreg corpul recipientului-butelie.
Proiectarea echipamentului rotativ și alternativ
3.44. Echipamentul rotativ și alternativ, denumit în continuare mașini trebuie considerat ca echipamente foarte importante ale sistemelor și trebuie astfel executate și echipate, încât sa realizeze transferul fluidelor, dintr-o zona de operare în alta zona de operare și trebuie proiectate și executate astfel încât să respecte cerințele esențiale de sănătate și securitate.
3.45. În această categorie de mașini sunt incluse toate dispozitivele cu mișcare rotativa sau alternativa, executate în conformitate cu caracteristicile fizico-chimice și hidraulice ale GPL-ului transportat, respectiv: pompele, compresoarele, expandoarele, ventilatoarele, turbinele, amestecatoarele, utilajul de imbuteliere de tip carusel, inclusiv dispozitivele de actionare (motoarele, turbinele de actionare), sistemul de transport al buteliilor la utilajul de imbuteliere (lantul de transport), sistemul mecanic de paletizare, mecanismele de actionare ale cazilor de verificare la etanseitate ale recipientelor-butelii transportabile etc.
3.46. Aceste mașini trebuie considerate ca potențiale surse de scurgeri și contaminare, datorită miscarilor de rotație și alternative, capabile sa producă vibratii și fluctuatii ale debitelor transportate.
3.47. Cerințele de proiectare și execuție privind acest tip de mașini trebuie să ia în considerare presiunile de lucru (alimentare/aspiratie și descărcare/refulare), temperaturile de lucru, debitele generatoare de vibratii caracteristice pompajului și cavitatiei astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de mașini să fie reduse la cel mai scăzut nivel, ținându-se seama de progresul tehnic și disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor.
3.48. La alegerea acestor mașini trebuie să se aibă în vedere ca acestea trebuie proiectate, executate și/sau echipate astfel încât să poată fi evitate riscurile datorate scurgerilor de gaze, lichide sau vapori.
3.49. Cerințele de proiectare trebuie să se refere la calitatea materialelor de execuție și la încercări, în condiții normale și de avarie.
3.50. Rezistenta materialelor folosite trebuie să fie adecvată caracteristicilor GPL, în special în ceea ce privește fenomenele de oboseala, rezistenta de durata, coroziune și eroziune.
3.51. Atât conductele rigide, cat și cele flexibile aferente mașinilor, prin care se vehiculeaza GPL, în special la presiune înaltă, trebuie să reziste solicitărilor interne și externe prevăzute și trebuie fixate solid și/sau protejate împotriva tuturor modalităților de solicitare sau de agresiune exterioară. Trebuie luate măsuri de precautie pentru a se asigura ca, în caz de rupere (miscari bruste, jeturi de înaltă presiune etc.), ele nu pot genera riscuri inacceptabile.
3.52. În zonele cu grad de seismicitate ridicat se vor prevedea prin proiect, măsuri adecvate de amortizare a sarcinilor seismice.
3.53. Fiecare masina trebuie prevăzută cu un dispozitiv de comanda care să permită oprirea completa în condiții de securitate. Sistemele de comanda trebuie dispuse astfel încât actionarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare,
3.54. Accesul operatorului la sistemele de comanda trebuie prevăzut în mod sigur, trebuie vizibil și ușor identificabil prin marcaje adecvate, să fie amplasat în afară zonelor periculoase, cu excepția accesului la anumite dispozitive de comanda, acolo unde este necesar, cum ar fi dispozitivele pentru oprirea de urgenta.
3.55. Prin proiectare, alegerea mașinilor trebuie:
a. sa elimine sau sa reducă riscurile cat mai mult posibil prin asigurarea unei securitati ridicate;
b. sa adopte măsurile de protecție necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;
c. sa informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitatii incomplete a măsurilor de protecție adoptate, sa indice dacă este necesară o pregătire specială și sa specifice, dacă este necesar, folosirea unui echipament individual de protecție.
3.56. Toate mașinile trebuie însoțite de instrucțiuni de exploatare, care să cuprindă:
a. descrierea detaliată a masinii;
b. informațiile marcate pe masina;
c. desene și proceduri de execuție cu jocurile de montaj și reglaje;
d. instrucțiuni de operare și întreținere, inclusiv pentru punerea în funcțiune;
e. elemente de tribologie;
f. detalii privind dispozitivele de racordare la sistemul de GPL (de ex. conducte de aspiratie/refulare, suporturi, reazeme, dispozitive de siguranță la creșterea presiunii, legături echipotentiale, amortizoare seismice etc.).
g. instrucțiuni de manipulare, indicandu-se masa masinii și a diferitelor părți, care se transporta separate;
h. avertizari pentru situațiile când masina nu poate fi utilizata, dacă este cazul.
3.57. Dispozitivele de racordare la sistem trebuie executate în asa fel încât sa nu introducă tensiuni, reactiuni și momente de torsiune în elementele de racordare.
3.58. Elementele de imbinare (filete, suruburi, prezoane, piulite) trebuie să fie executate din materialele indicate în proiect.
3.59. Nu trebuie introduse elemente de imbinare din materiale sau de dimensiuni diferite sau cu configuratii diferite ale filete lor la realizarea imbinarilor.
3.60. Toate părțile în mișcare expuse trebuie protejate cu apărători de protecție executate adecvat.
3.61. Mașinile trebuie autorizate, în conformitate cu legislația în vigoare, în ceea ce privește compatibilitatea electromagnetica, electrosecuritatea și lucrul în atmosfere potențial explosive.
3.62. Trebuie prevăzute legăturile echipotentiale corespunzătoare pentru asigurarea integrală a legarii la pământ.
3.63. Trebuie acordată atenție deosebită sistemelor de etansare convenționale (cutii de etansare cu material moale), etansarilor hidrodinamice și etansarilor mecanice cu care sunt echipate mașinile.
3.64. Întreținerea, verificarea și monitorizarea funcționarii mașinilor trebuie să constituie subiectul unor programe detaliate de desfășurare a acestor activități, cu evidențiere specială pentru monitorizarea:
a. vibratiilor;
b. socurilor pulsatorii;
c. scurgerilor prin emisie acustica;
d. lubrifiantilor.
3.65. Trebuie să se prevadă prin proiectare instrumentatia corespunzătoare controlului sistemului, inclusiv dispozitive de verificare în flux (cantare mecanice manuale sau automate electronice).
3.66. Fundațiile mașinilor trebuie să fie proiectate la sarcini corespunzătoare și la sarcini seismice prin prevederea unor amortizoare antiseismice.
3.67. Mașinile care lucrează în zone cu grad de seismicitate ridicat trebuie echipate cu armături cu închidere automată a fluxurilor tehnologice la declanșarea seismului.
3.68. Trebuie să se elaboreze prin proiect sau în instrucțiunile de operare o analiza a riscurilor posibile pentru scenariile de defectare posibila elaborate în documentație, cum ar fi:
a. riscuri de rupere în funcționare;
b. riscul asociat variației vitezei de rotație;
c. riscul asociat suprasarcinii electrice;
d. riscul asociat caderii sau ejectarii de obiecte;
e. riscul asociat impactului cu vehicule;
f. riscul asociat unor erori de montaj;
g. riscul asociat unor greșeli de operare;
h. riscul asociat unor acțiuni teroriste sau sabotaje;
i. riscul la incendiu sau explozie.
3.69. Mașinile trebuie certificate conform legislației în vigoare și trebuie să fie însoțite de declarația de conformitate.
3.70. Mașinile trebuie să poarte vizibil și durabil cel puțin următoarele informații:
a. numele și adresa producătorului;
b. marcajul CE;
c. indicarea seriei și a tipului:
d. numărul seriei de fabricație, dacă exista;
e. anul de fabricație;
f. informații privind utilizarea în atmosfera potențial exploziva.
Sistemul de control
3.71. Simbolurile, culorile și grafica utilizate în tabloul de comanda trebuie să fie în conformitate cu standardele specifice în vigoare.
3.72. Sistemele de control din tabloul de comanda pot fi: electrice, electronice sau programabile electronic și trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni:
a. monitorizarea, înregistrarea și organizarea unei baze de date privind starea instalației și parametrilor procesului;
b. furnizarea către operator de informații, care să nu afecteze starea sistemului;
c. controlul în timpul rodajului, al pornirii, al operarii normale, al opririi și al deranjamentelor (controlul cu operare în limitele de securitate);
d. detectarea depășirii parametrilor normali de lucru și revenirea la normal;
3.73. Aceste funcții trebuie asigurate prin alarme, protecții și sisteme de control a procesului.
3.74. Interfata de comunicare trebuie să cuprindă un număr de componente de intrare/ieșire precum: tablou de comanda, dispozitive periferice, indicatoare, semnalizatoare, terminale grafice, scheme sinoptice, diagrame și alarme sonore.
3.75. Interfata sistemului trebuie să includă intrari (senzori), iesiri (acționari) și comunicări (prin cablu, fibra optica, semnale analog/digitale, pneumatice), transmisii, bariere de semnal, amplificatoare etc.
3.76. Integritatea sistemului trebuie să fie o funcție de performanță și disponibilitate care să asigure condiția de securitate cerută și reducerea nivelului de risc.
3.77. Prin proiectare trebuie avute în vedere următoarele aspecte privind securitatea sistemului:
1. prevenirea, limitarea și/sau reducerea escaladarii evenimentelor adiacente (efecte Domino);
2. asigurarea securității construcțiilor ocupate din șantier și de pe locația sistemului;
3. controlul accesului personalului neautorizat;
4. facilitarea accesului pentru serviciile pentru situații de urgenta;
5. facilități de comunicare rapida cu serviciile pentru situații de urgenta;
6. evaluarea condițiilor de securitate intrinseca.
3.78. Principiul major al securității intrinseci trebuie să fie reducerea și limitarea la maxim a pericolelor prin următoarele mijloace:
1. utilizând tehnicile precizate la art. 3.4:
2. evaluarea indicilor de pericol (Dow/Mond) - care se utilizează pentru evaluarea proceselor sau proiectelor, ierarhizandu-i în funcție de facilitățile existente și repartizandu-i în funcție de clasificarea accidentelor;
3. evaluarea condițiilor de explozie, pentru care metodele de securitate intrinseca/proprie trebuie să fie:
a. stabilirea distantelor de securitate astfel încât instalațiile adiacente nu vor fi afectate în situația cea mai rea;
b. prevederea de bariere, panouri de dispersie, pereți rezistenti la foc, construcții/clădiri rezistente;
c. prevederea de canale, diguri, taluzuri, teren în panta care să retina și sa colecteze scaparile și sa limiteze efectele asupra mediului înconjurător;
d. dirijarea colectoarelor de evacuare, în caz de explozie, departe de zonele vulnerabile, clădiri sau cai de comunicație, lângă granitele locatiei;
e. depozitarea separată a materialelor și substanțelor combustibile și/sau explozive în afară zonei de procesare;
f. localizarea instalațiilor periculoase astfel încât sa nu fie afectate cele mai importante cai de acces ale locatiei;
g. pozitionarea armaturilor (mecanismelor de actionare) de siguranță în afară locatiilor vulnerabile;
h. amplasarea sistemelor în aer liber pentru a se asigura dispersia rapida a scurgerilor minore de GPL, astfel încât să se prevină concentrarea de-a lungul construcțiilor care pot provoca incendii sau explozii;
i. clasificarea zonelor periculoase de GPL astfel încât să se indice zonele unde sursele de aprindere creează pericole;
j. stabilirea distantelor de securitate față de clădirile de locuit astfel încât să fie reduse pericolele de explozie, incendii și emisii noxe;
k. evitarea blocarii sau intersectarii traseelor de evacuare;
l. alte măsuri specifice spațiilor cu pericol de explozie, inclusiv protecția construcțiilor împotriva trasnetului.
Protecția activa și pasiva împotriva incendiilor
3.79. Sarcina sistemelor de protecție la incendii trebuie să fie stingerea și controlul incendiului sau furnizarea protecției în cazul expunerii, pentru prevenirea efectelor Domino.
3.80. Prin proiectare măsurile care trebuie luate pentru protecția activa și pasiva împotriva incendiilor, trebuie să aibă în vedere:
a. potențialul de incendiu al substanței;
b. toxicitatea substanței și fumul degajat;
c. volumul substanței depozitate;
d. frecventa operațiilor periculoase;
e. distanta față de alte instalații periculoase;
f. posibilitatea de acces la locul incendiului;
g. capacitatea de stingere a incendiului în amplasamentul sistemului;
h. timpul de răspuns și intervenție al serviciului de pompieri;
i. resursele disponibile ale serviciului de pompieri.
3.81. Substanțe de stingere recomandate în funcție de natura incendiului sunt:
a. apa;
b. gazele inerte;
c. pulberile.
3.82. Mijloacele de protecție pasiva la incendii, recomandate pentru recipientele și conductele sub presiune în cazul expunerii la incendiu sunt:
a. acoperirea de protecție a construcției metalice cu mortar, beton sau pământ;
b. acoperirea cu spume speciale intumescente;
c. acoperirea de substanțe de sublimare;
d. matisarea cu fibre minerale;
3.83. Prin proiectare, sistemele de alarma trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a. fiabilitate maxima;
b. independenta față de sistemul de control al procesului și față de sistemele de alarmare ale acestuia;
c. asigurarea procedurii de răspuns la alarma;
d. prezentarea într-o maniera inconfundabila și distinctă față de alte sisteme;
e. posibilitate de verificare și operare imediata.
3.84. La proiectarea sistemelor de detectare a scurgerilor de GPL, în vederea asigurării unei supravegheri și detectari eficiente, se vor lua considerare următoarele aspecte;
1. perceperea de către factorul uman a semnalelor emise;
2. obiectivele sistemului de detectare;
3. tipurile detectoarelor;
4. întreținerea detectoarelor;
5. managementul sistemului de detectie și implicit identificarea altor surse care pot contribui la producerea unor accidente majore sau la apariția unor pericole, respectiv:
a. necunoașterea zonelor de risc maxim, unde detectoarele trebuie să fie instalate;
b. lipsa detectoarelor sau existenta unor detectoare neadecvate în zonele de risc maxim;
c. detectoare incorect pozitionate sau instalate pe amplasamentul sistemului;
d. nivel scăzut de întreținere și control a sistemului de detectie;
e. încredere prea mare în detectoarele ineficiente;
f. detectoare incapabile sa revină la zero în vederea reluării procesului de detectie;
g. alarme, dispozitive de siguranță și protecție incapabile sa opereze la comanda;
h. scurgere care să nu poată fi detectata;
i. procedeuri de întreținere neurmarite;
j. creșterea riscului de funcționare incorectă a sistemului de detectie sau a sistemului de transmitere.
3.85. La detectarea scurgerilor de GPL trebuie avute în vedere datele de baza din tabelul 4.
Tabelul 4. Date de baza pentru detectarea scurgerilor de GPL
Formula
GN
Propan
Propan/Aer
40%/60%
Butan
amestec
C(3)H(8)
C(3)H(8)/aer
C(4)H(10
Starea normală la presiunea
atmosferica
gaz
gaz
gaz
gaz
Greutatea specifică față de aer
(aer=1)
0,6
1,6
1,2
2
Limite explozive:
- inferioară % gaz în aer-LEL
- superioară % gaz în aer-UEL
5
15
2,2
10
*
*
1,8
9
* limitele se referă la % de gaz în
aer și sunt aceleași ca pentru propan
3.86. Detectarea scurgerilor de GPL și metodele de detectare recomandate care trebuie aplicate în conformitate cu proceduri scrise sunt:
a. controlul cu detector de profunzime capabil sa detecteze un procent de 10% din LIE dintr-o proba prelevata într-un punct de control;
b. aplicarea unei soluții de apa cu sapun sau alta soluție care formează bule în cazul existenței scurgerilor;
c. verificarea prin determinarea caderii de presiune la capetele unui segment izolat din conducta;
d. verificarea ultrasonica printr-un sistem care detecteaza energia ultrasonica generata de o esapare de gaz. Detectorul trebuie calibrat pentru presiunea sistemului.
3.87. Scurgerile de GPL și criteriile de actionare în cazul apariției acestora sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5. Încadrarea scurgerilor de GPL și modalități de actionare
*Font 8*
Gradul de scurgere
Criterii de actionare
GRAD 1:
Scurgere care este reprezentată de
existenta sau probabilitatea pericolului
pentru persoane și proprietate și care
necesita reparare imediata sau o acțiune
continua în condițiile existenței
pericolelor de scurta durata
- implementarea planului de urgenta al sistemului;
- premizele posibilei evacuari de persoane și
bunuri;
- interzicerea accesului în zona limitată;
- redirectionarea traficului;
- eliminarea surselor de aprindere;
- ventilarea zonei;
- oprirea debitului de gaz prin închiderea
armaturilor sau a celorlalte dispozitive;
- anunțarea organelor abilitate de intervenție
pentru situații de urgenta
GRAD 2:
Scurgere care este recunoscută ca fiind
nepericuloasa la momentul detectiei, însă
necesita un program de reparatie bazat pe
probabilitatea unui viitor pericol
potențial
- amortizarea și migratia gazului,
- evitarea apropierii gazului de clădiri și
elemente sub nivelul solului;
- existenta pavajului/asfaltului;
- tipul de sol și condițiile solului permit
inghetarea superficiala, umezeala și ventilatia
naturala
GRAD 3:
Scurgere care este nepericuloasa la
momentul detectiei și poate fi rezonabil
presupusa sa rămână nepericuloasa
Aceste pierderi trebuie să fie reevaluate periodic
până la prima intervenție sau până când gradul de
scurgere este reevaluat
3.88. Pentru toate sistemele care se încadrează în prevederile Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 , este obligatorie întocmirea, conform prevederilor acestui act normativ și a ghidului de aplicare aferent, raportului de securitate și a planurilor de acțiune de urgenta (art. 3.103).
3.89. Capitolele principale prevăzute a fi tratate în ceea ce privește un minim de date și informații specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea raportului de securitate sunt:
A. Descrierea obiectivului sau locatiei;
B. Nivelul și organizarea obiectivului;
C. Mediul înconjurător și împrejurimile obiectivului (efectul Domino) cu o descriere detaliată;
D. Date meteorologice;
E. Date geologice, hidrologice și hidrografice;
F. Descrierea detaliată a caracteristicilor substanțelor periculoase specifice obiectivului;
G. Descrierea instalațiilor și operațiilor periculoase;
H. Date detaliate privind caracterizarea procesului tehnologic;
I. Date detaliate privind proiectarea obiectivului;
J. Date privind serviciile auxiliare;
K. Identificarea riscurilor de accident și intervenția în vederea limitării consecințelor accidentului;
L. Măsurile de protecție și intervenție pentru limitarea consecințelor unui accident.
Clasificarea zonelor de pericol
3.90. Clasificarea zonelor de pericol pentru infrastructura în domeniul GPL se face în conformitate cu prevederile:
a. Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind echipamentele și sistemele utilizate în atmosfera potențial exploziva;
b. Ordinul MMSSF nr. 476/2004 privind standardele armonizate aferente Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 ;
c. Ordinul nr. 176/2005 al MTCT privind aprobarea reglementărilor tehnice NP 099-04 pentru proiectarea, execuția, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol exploziv.
3.91. Zonele de pericol exploziv sunt:
a. Zona 0 care corespunde unei arii în care atmosfera exploziva gazoasa este prezenta permanent sau pe perioade lungi de timp, în condiții normale de funcționare a sistemului (peste 1000 ore/an).
b. Zona 1 care corespunde unei arii în care este probabila apariția atmosferei explozive gazoase în condiții normale de funcționare a sistemului (între 10 ... 1000 ore/an).
c. Zona 2 care corespunde unei arii în care nu este posibila apariția unei atmosferei explozive gazoase în condiții normale de funcționare a sistemului, iar dacă totuși apare, este posibil ca aceasta să se intample doar pentru o perioadă scurta de timp (mai puțin de 10 ore/an).
3.92. Delimitarea zonelor de pericol (Anexa nr. 6) pentru activitățile desfășurate în domeniul GPL este în strânsă legătură cu gradul de degajare și debitul de degajare generat de sursa de degajare, în condiții de funcționare normală.
3.93. Gradele de degajare pot fi:
a. continuu, care se produce permanent sau care este de asteptat să se producă pentru perioade lungi de timp; o degajare de grad continuu caracterizează zona 0;
b. primar, care este de asteptat să se producă periodic sau ocazional; o degajare de grad primar caracterizează zona 1;
c. secundar, care nu este de asteptat să se producă și care, dacă totuși se produce, este de asteptat să se producă rareori și pentru perioade scurte de timp; degajarea de grad secundar caracterizează zona 2;
3.94. Condiția esențială în controlul dispersiei degajarilor de GPL o constituie ventilatia naturala a tipului de zona cu pericol exploziv.
3.95. Ventilatia naturala depinde de amplasamentul sursei de degajare, este caracterizată de condițiile geografice și meteorologice specifice locatiei și este suficienta pentru a asigura dispersia întregii atmosfere explozive care ar aparea în zona.
3.96. În cazul ventilatiei naturale este important să se cunoască direcția predominanta a vantului care trebuie marcată vizibil.
3.97. Eficienta ventilatiei în controlul dispersiei și persistentei atmosferei explozive, caracterizată de gradul de ventilare (puternica, medie sau slabă), poate, în condiții specifice, sa modifice nivelul de încadrare a zonelor periculoase;
3.98. Concentrația GPL în amestec cu aerul defineste limita inferioară și superioară de explozie.
3.99. Clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităților în domeniul GPL se va realiza în conformitate cu schema prezentată în fig. 2.
┌───────────────┐
│1. Incinta
│
│
conținând
│
│
fluide
│
│
inflamabile
│
┌──┐
└────────┬──────┘
────>│Nu├─────────>
│
^
└──┘
│
v
│
│
┌──────────────────────┴────┐
│
│2.Cantitatea de fluid
│
│
│inflamabil continuta este
│
│
│capabilă sa producă un
│
v
│volum periculos, de
│
┌───────┐
│atmosfera exploziva gazoasa│
──────>│4.Arie │
└───────────┬───────────────┘
^
^│neperi-│<──
v
│
││culoasa│
^
┌──┐
│
│└───────┘
│
│Da│
│
│
│
└──┘
│
│
│
│
│
│
┌──────────────────┐
│
│
│
│ 3.Exista surse
│
┌──┐
│
│
│
de degajare
│─────────>│Nu│
│
│
└────────┬─────────┘
└──┘
│
│
v
│
│
┌──┐
│
│
│Da│
│
│
└┬─┘
│
│
v
│
│
┌─────────────────┐
┌──┐
│
│
│5.Se pot elimina │─────────>
│Da├─>│
│
│
sursele de
│
└──┘
│
│
degajare
│
│
└────────┬────────┘
│
V
│
┌──┐
│
│Nu│
│
└┬─┘
│
│
│
v
│
┌──────────────────────┐
│
│6.Se determina
│
│
┌──────────────┐
│
gradul fiecărei
│
│
│7.Degajari de │
│
degajari, se
│
│
│grad continuu │<───┤
evalueaza para-
│
│
└─────┬────────┘
│
metrii care
│
│
v
│
afectează tipul și
│
│
┌──────────────┐
│
întindere a zonelor,│
│
│8.Poate fi
│
│
debitul degajarii,
│
┌────────────┐
│
│transformata
│
│
viteza etc.
│
──>│11.Degajare │
│
│în degajare de│
└──────────────────────┘
^
│
de grad
│
│
│grad primar
│
┌──┐
┌─────────────┐
│
│ secundar
│
│
└─────┬────────┴──> │Da├─>│9.Degajare de│
│
└─────┬──────┘ ┌┴─┐
│
└──┘
│grad primar
│
│
│
│Da│
│
└─────┬───────┘
│
│
└──┘
│
v
│
v
^
│
┌────────────┐
│
┌───────────────┴─┐
│
│10.Poate fi │
│
│12. Poate fi
│
v
│transformata│
┌─┴┐ │
eliminata
│
┌──┐
│în degajare │────────>│Da│ └─────┬───────────┘
│Nu│
│
de grad
│
└──┘
│
└┬─┘
│
secundar
│
│
│
└─────┬──────┘
│
│
v
v
│
┌──┐
┌──┐
│
│Nu│
│Nu│
│
└┬─┘
└┬─┘
│
│
│
v
v
v
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│13. Se evalueaza parametrii care afectează tipul și întinderea zonelor │
└────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┘
│
v
┌────────────────────────────────────────┐
│ 14. Se determina condițiile atmosferice│
│și de clima, inclusiv viteza și direcția│
│
vantului
│
└─────────────────┬──────────────────────┘
│
v
┌────────────────────────────────────────┐
│
15. Se determina gradul de ventilare
│
└─────────────────┬──────────────────────┘
│
v
┌───────────────────────┼──────────────────────────────────────┐
v
│
v
┌────────────┐
v
┌────────┐
│16. Puternic│
┌─────────┐
│19. Slab│
│
VP
│
│17. Mediu│
│
VS
│
└───┬────────┘
│
VM
│<─────────────────────
└────────┘
│
^
└───┬─────┘
^
│
│
│
│
│
│
│
┌┴─┐
│
│
│
│Da│
│
│
│
└──┘
│
│
│
^
│
│
v
│
│
│
┌───────────────────────┐
┌┴────────────────┐
│
┌┴─┐
│18. Gradul de ventilare│
│20. Gradul de
│
│
│Da│<───────┤ poate fi schimbat în
│
│ventilare poate
│
│
└──┘
│
puternic
│
│fi schimbat în
│
│
└────────┬──────────────┘
│
mediu
│
│
│
└──────┬──────────┘
│
v
v
│
┌──┐
┌──┐
│
│Nu│
│Nu│
│
└┬─┘
└┬─┘
│
│
│
v
v
v
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
21. Se determină tipul de zona
│
└──┬──────────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────┘
│
│
│
v
v
v
┌──────────┐
┌──┐
┌──────────┐
┌──┐
┌─────────────┐
│22. Zona 0├────>│Da├────────>│23. Zona 1├─────>│Da├─────> │24. Zona 2
│
│în Zona 1 │
└──┘
│în Zona 2 │
└──┘
└────┬────────┘
└───┬──────┘
└────┬─────┘
│
│
│
│
v
v
v
┌──┐
┌──┐
┌──┐
│Nu│
│Nu│
│Nu│
└┬─┘
└┬─┘
└┬─┘
│
│
│
│
│
│
v
v
v
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 25. Se determina întinderea zonei prin intermediul unui cod
│
│
adecvat sau prin calcule
│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Fig. 2 Schema simplificata recomandată de clasificare a zonelor
cu pericol exploziv specifică activităților din domeniul GPL
3.100. La clasificarea zonelor cu pericol exploziv specifice activităților în domeniul GPL se vor întocmi: lista fluidelor inflamabile, caracteristicile lor și lista surselor de degajare.
3.101. Lista fluidelor inflamabile și caracteristicile lor trebuie să conțină:
a. denumirea fluidului inflamabil;
b. compozitia;
c. punctul de inflamabilitate;
d. LEL - limita inferioară exploziva;
e. date despre volatilitatea fluidului: presiunea vaporilor la 20°C și punctul de fierbere;
f. densitatea relativă a fazei gaz în raport cu aerul;
g. temperatura de aprindere a atmosferei explozive gazoase;
h. grupa și clasa de temperatura;
i. alte informații relevante și observații.
3.102. Lista surselor de degajare trebuie să conțină:
a. descrierea, amplasarea și gradul de degajare al sursei de degajare;
b. fluidul inflamabil: tip, temperatura și presiunea de lucru, starea/faza - lichid sau gaz;
c. ventilatia: tipul, gradul, disponibilitatea;
d. aria periculoasa: tipul zonei, întinderea zonei pe verticala și orizontala, în metri;
e. alte informații relevante și observații.
3.103. Inițiatorii posibili ai evenimentelor pot fi:
A. Inițiatorii din afară locatiei;
a. impactul cu aeronave;
b. eveniment seismic;
c. prabusire;
d. condiții extreme de vreme:
1. ploaie excesiva;
2. zapada excesiva;
3. temperatura foarte scăzută;
4. temperatura ridicată;
5. inundații;
6. furtuna, uragan, vartejuri instantanee;
7. descărcări electrice;
e. alunecare de teren;
B. Erori de operare:
a. sistem neprotejat;
b. umplerea unui sistem deschis;
c. sistem supraalimentat;
d. sarcini excesive;
e. conținut degradat;
f. distrugere produsă de răspuns incorect la alarma;
g. actionare gresita a armaturilor de izolare;
C. Sarcini anormale:
a. impact cu un vehicul;
b. impact cu un proiectil/rachete militare;
c. impact cu o sarcina în cadere;
d. temperatura sau presiune în afară limitelor de operare proiectate;
e. temperatura/presiune exterioară în afară limitelor din proiect;
f. ruperea recipientului sau conductei;
g. vacuum.
D. Acțiuni ostile/sabotaj:
a. incendiu;
b. explozie;
c. sistem de securitate degradat/deteriorat;
d. contaminare;
e. sistem de control deteriorat;
f. sistem contaminat/virusat;
E. Defectari și management defectuos:
a. coroziune/eroziune;
b. sarcini ciclice;
c. specificății de materiale neadecvate;
d. atac chimic;
e. defecte ascunse;
f. defectiuni în detectarea sistemelor periculoase;
g. defectiuni ale proceselor de control;
h. acumulari de sarcini electrostatice;
i. echipament de lucru și scule neadecvate condițiilor de lucru;
j. căderea tensiunii de alimentare a sistemului/lipsa electricitatii;
k. lipsa apei de răcire;
l. lipsa azotului/gazului inert;
m. lipsa aerului tehnologic și/sau instrumental;
n. lipsa de abur.
3.104. În cazul producerii de evenimente, în urma unor procese psihologice, naturale pentru om în aceste condiții, pot aparea schimbări neașteptate de comportament, care creează în final condiții de criza.
3.105. În condiții de criza, o analiza lucida și experimentata trebuie să cuprindă:
a. configurarea situației;
b. evaluarea situației de criza;
c. configurarea căilor alternative de acțiune de urgenta;
d. dezvoltarea și finalizarea planului de acțiune de urgenta;
e. implementarea planului de acțiune de urgenta.
3.106. Planul de acțiune de urgenta trebuie să cuprindă:
a. limitarea și controlarea incidentelor pentru a se minimaliza/reduce efectele și limita pericolul asupra persoanelor, mediului înconjurător și proprietății;
b. implementarea măsurilor necesare pentru protecția persoanelor, mediului și proprietății;
c. descrierea activităților care trebuie realizate pentru a se controla evenimentele în vederea limitării consecințelor, inclusiv descrierea echipamentelor de siguranță și a resurselor disponibile;
d. informarea autorităților locale și serviciile pentru situații de urgenta;
e. furnizarea de asistența în vederea acțiunii de atenuare/reducere a consecințelor incidentelor.
Izolarea de urgenta a sistemului
3.107. Izolarea de urgenta a sistemului trebuie să se realizeze în situația iminentei sau producerii unui eveniment și cuprinde: sistemul, conductele tehnologice, sistemul de control și sistemul electric. Întotdeauna recipientele sub presiune trebuie izolate de restul sistemului cu doua armături de izolare.
3.108. Factorii care trebuie avuti în vedere la luarea deciziei privind izolarea de urgenta a sistemului sunt:
a. pericolul principal al substanței (toxicitate, inflamabilitate, corozivitate, oxidare);
b. nivelul pericolului (de ex. foarte inflamabil, puțin, slab, deloc);
c. caracteristicile fizice ale substanței (volatilitate, punct de inflamare etc.);
d. dacă produsul care este evacuat/purjat poate forma acumulari sau fluxuri periculoase;
e. dacă personalul de operare poate fi expus riscului până la efectuarea izolarii sistemului;
f. dacă exista sisteme de securitate/protecție secundară;
g. natura factorilor care influențează mărimea evacuarii (presiune înaltă a sistemului, cantități mari deversate sau depozitate, conducte lungi, reflux/curgeri în sens invers, recipiente interconectate, efect Domino pentru sistemele invecinate);
h. cauzele potențiale ale evacuarii: conducte vulnerabile, defectari ale echipamentelor, incidente datorită sistemelor invecinate (efect Domino) și/sau greșeli de operare;
i. modalitatea de detectare a scurgerii/evacuarii și intervalul de timp;
j. potențialul escaladarii periculoase a evenimentului;
k. caracteristica populației expuse riscului;
3.109. Scenariilor posibile care pot conduce la accidente majore în domeniul GPL:
a. Defectarea/ruperea recipientului sub presiune;
b. Deversarea de GPL în faza lichid;
c. Defectarea/ruperea unei conducte de GPL;
d. Defectarea/ruperea vaporizatorului;
e. Defectare/rupere în instalatia de imbuteliere GPL în recipiente - butelii;
f. Defectiuni în timpul operațiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport rutier și/sau feroviar;
g. Localizare de defectiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient;
h. Localizare de defectiune sub nivelul de GPL lichid din recipient;
i. Supraincarcare;
j. BLEVE (explozia vaporilor produși de expansiunea lichidului la fierbere);
k. Descărcarea supapei de siguranță în condiții de descărcări electrice;
l. Defectare/rupere la sistemul de vaporizare;
m. Deversare de GPL în faza lichid la și din cosul de dispersie gaze;
n. Absorbtia flacarii la foc și producere de BLEVE;
o. Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar și; sau rutier;
p. Soc termic produs de jetul de flacara;
q. Suprapresiune produsă de explozie;
r. Flux de vapori produs de radiatia termica;
s. Explozia vaporilor dintr-un spațiu deschis UVCE și/sau închis - VCE;
t. Distrugere/rupere provocată de aschii/schije din explozii;
u. Dispersia unei flacari intinse.
Metodologia de evaluare a riscului
3.110. Analiza de risc trebuie să permită producătorului și utilizatorului sa identifice și sa determine modurile posibile de defectare datorate încărcării aferente sistemelor infrastructurii din domeniul GPL, care pot surveni când acestea sunt instalate, puse în funcțiune și utilizate în condiții de operare rezonabile anticipate.
3.111. Metodologia de evaluare a riscului (Anexa nr. 5: Tabelul A5.2) trebuie să răspundă următoarelor întrebări:
a. La ce sistem ne referim?
b. Care sunt riscurile legate de execuția și exploatarea sistemului?
c. Dacă exista evenimente care ne asteptam să se producă?
d. Care este cel mai periculos?
e. Care sunt consecințele posibile?
f. Care este probabilitatea de producere?
g. Care este lantul de evenimente care ar produce pagube?
h. Pot fi tolerate consecințele potențiale estimate ca fiind probabile?
i. Care sunt avantajele și costurile unei tehnologii alternative?
3.112. Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de următoarele elemente:
1. Elemente statice: calea de acces, incrucisari în substructura de transport, șosele și cai ferate, semnalizari, unități de transmiterea semnalelor și detectoare de avarie, poduri, tunele, ziduri de protecție, linii și stâlpi de înaltă tensiune, elemente de construcție necesare accesului la sistem și ale infrastructurii - clădiri de gări, cabine, depouri etc;
2. Elemente dinamice: întreținere, nivel de pregătire a personalului, module de instruire, planificarea procesului de transport, logistica, procese previzionale și proceduri de control;
3. Elemente externe: densitatea populației de-a lungul locatiei, prezenta zonelor industriale de depozitare și potențialul de risc al substanțelor periculoase depozitate, poziția instalațiilor de putere, incrucisari ale traseelor de conducte (de apa, gaz, energie), zone de conflict între doua sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferată și sosea, incrucisari și treceri la nivel, poduri, tunele), influența vremii (zone cu ceata, intensitatea ploii, condițiile de zapada, polei, durata perioadei cu lumina naturala, direcția și intensitatea vantului etc.).
3.113. Evaluarea riscului (Anexa 5) este recomandabil sa ia în considerare și următoarele principii:
1. Determinarea intențiilor de utilizare;
2. Identificarea pericolelor, situațiilor periculoase și evenimentelor periculoase;
3. Evaluarea consecințelor/probabilitatii riscului;
4. Estimarea riscului rezidual;
5. Evaluarea riscului;
6. Analiza optiunilor de reducere a riscului.
4. CERINȚE PRIVIND EXECUȚIA LUCRĂRILOR ÎN DOMENIUL GPL
4.1. Execuția trebuie să fie realizată cu materiale corect alese și cu tehnici adecvate pentru a nu produce defecte și deteriorări în sistem.
4.2. Punerea în funcțiune a sistemelor din infrastructura domeniului GPL trebuie să fie însoțită de o evaluare prin care să evidențieze:
1. certificarea îndeplinirii cerințelor esențiale prevăzute în:
a. Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind introducerea pe piața a echipamentului sub presiune;
b. Hotărârea Guvernului nr. 941/2004 privind echipamentele sub presiune transportabile;
c. Hotărârea Guvernului nr. 115/2004 privind cerințele esențiale de securitate a echipamentelor individuale de protecție și condițiile privind introducerea lor pe piața;
d. Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind compatibilitatea electromagnetica;
e. Hotărârea Guvernului nr. 497/2003 privind electrosecuritatea;
f. Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind echipamentele și sistemele de protecție utilizate în atmosfere potențial explozive;
g. Hotărârea Guvernului nr. 749/2001 privind aparatele de cantarit cu funcționare neautomata;
h. Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind introducerea pe piața a ambarcatiunilor de agrement;
i. Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind activitățile care prezintă pericole majore:
j. Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase și conformitatea cu recomandările liniilor orientative din ghidurile de aplicare ale hotărârilor Guvernului României menționate mai sus și cu Ghidul pentru implementarea directivelor bazate pe Noua Abordare și Abordarea Globală;
2. efectuarea testelor de performanță ale sistemului și acceptarea performantelor sistemului, acolo unde este cazul;
3. instruirea, notificarea și împuternicirea scrisă a personalului operator umplere recipiente GPL (cod 932009 din Nomenclatorul clasificarii ocupatiilor) conform Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 republicată, privind formarea profesională, în baza unor programe aprobate de ANRGN;
4. verificarea prin simulare a sistemelor de protecție la supraumplere,
5. calibrarea recipientului pentru conformitatea cu indicațiile măsurătorilor de nivel, inclusiv cu efectuarea corectiilor de densitate în funcție de temperatura (Anexa nr. 4);
6. curatarea și pregătirea sistemului în vederea umplerii cu GPL;
7. simularea și încercarea sistemelor de utilități;
8. simularea și încercarea instrumentatiei;
9. încercărilor mașinilor rotative și alternative, inclusiv verificările de sens de rotație ale echipamentului rotativ și alternativ, rodaje;
10. simulari ale calculatorului de proces;
11. verificarea instrumentatiei și simulari pe buclele de reglare;
12. verificările și simularile instalației electrice;
13. verificarea sistemului de siguranță și de urgenta;
14. verificarea și simulari ale echipamentului de semnalizare și alarmare;
15. eliminarea aerului și inertizarea sistemului;
16. umplerea cu fluidul de lucru și verificarea etanseitatii sistemului;
17. lista de observații privind finalizarea execuției, cu termenele controalelor finale;
4.3. Echipamentul sub presiune din cadrul infrastructurii GPL poate fi recertificat în conformitate cu schema recomandată în fig. 3.
Efectuarea lucrărilor în sisteme cu GPL
4.4. Efectuarea lucrărilor în sistemele în funcțiune din infrastructura GPL trebuie să se realizeze numai în baza unei aprobări atestate prin permisul special de lucru în sisteme, întocmit și eliberat de beneficiarul lucrării.
4.5. La eliberarea permisului de lucru trebuie considerate următoarele aspecte:
a. factorii umani;
b. managementul lucrărilor în sisteme;
c. nivelul de calificare a forței de muncă;
d. competența forței de muncă recunoscută și nerecunoscuta;
e. tipul de permis de lucru solicitat în funcție de natura lucrărilor;
f. conținutul permisului de lucru.
4.6. La eliberarea permisului de lucru trebuie avut în vedere faptul ca următoarele aspecte pot contribui la producere unor evenimente majore sau pericole:
a. greșeli în managementul de securitate al sistemului;
b. greșeli în identificarea pericolului înainte și pe durata lucrărilor;
c. greșeli în ceea ce privește permiterea lucrului în situații periculoase;
d. comunicare defectuoasă în timpul efectuării lucrărilor.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
│
│
┌────────────────────────┐
│
│
│Definirea echipamentului│
│
│
│
sub presiune
│
│
│
└──────────┬─────────────┘
│
│
│
│
│
v
│
│
┌──────────────────────────┐
│
│
│Identificarea categoriilor│
│
│
│
echipamentului sub
│
│
│
│
presiune
│
│
│
└───────────┬──────────────┘
│
│
│
│
│
v
│
│
┌───────────────────────────┐
│
│
│Verificarea înregistrărilor│
│
│
│documentelor de certificare│
│
│
└───────────┬───────────────┘
│
│
│Documentație
┌────────────────────┐│
│
│incompleta
│
┌───────────────┐ ││
│
├──────────────────┼─>│Obținerea docu-│ ││
│
│
│
│mentelor omise │ ││
│
│
│
└──────────┬────┘ ││
│
Documentație
│
│
v
││
│
completa
v
│
┌───────────────┐ ││
│
┌───────────────────────────┐
│
│Procurarea/
│ ││
│
│Precizarea verificărilor și│<─┼──┤elaborarea
│ ││
│
│încercărilor componentelor │
│
│documentelor
│ ││
│
└───────────┬───────────────┘
│
│echivalente
│ ││
│
│
│
└───────────────┘ ││
│
│
└────────────────────┘│
│
│
│
│
│
│
│ ┌────────────────────────┐
v
│
│ │┌──────────────┐
│
┌────────────────────────┐
│
│ ││Expertizarea
│ <─┬────┼──┤Efectuarea verificărilor│
│
│ ││performantelor│
│
│
│
și încercărilor
│
│
│ │└──────────────┘
│
│
└───────┬────────────────┘
│
│ │
v
│
│
│
│ │
┌───────────┐ │
v
│
│ │
│Neprevăzute│ │
┌──────────────────────────┐
│
│ │
└────────┬──┘ │
│ Întocmirea documentului
│
│
│ │
│
│
│final privind verificările│
│
│ │
v
│
│
și încercările
│
│
│ │┌─────────────────────┐ │
└───────┬──────────────────┘
│
│ ││
Deprecierea
│ │
│
│
│ ││
condițiilor de
│ │
v
│
│ ││
funcționare
│ │
┌──────────────────────────┐
│
│ │└─────────────────────┴─┼─>│Completarea documentului
│
│
│ │
│
│
de certificare
│
│
│ └────────────────────────┘
└───────┬──────────────────┘
│
│
│
│
│
v
│
│
┌────────────────────────┐
│
│
│Stabilirea verificărilor│
│
│
│periodice și programului│
│
│
│
de recertificare
│
│
│
└────────────────────────┘
│
│
│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Fig. 3 Schema recomandată privind recertificarea echipamentelor sub presiune
4.7. Evaluarea condițiilor privind eliberarea permisului de lucru:
a. dacă personalul de execuție a fost suficient informat, instruit, antrenat și supravegheat sa reducă potentialele erori umane pe durata valabilității permisului de lucru;
b. dacă sunt oferite personalului de execuție informații suficiente privind securitatea, instrucțiunile de întreținere, dotare tehnica și echipament de protecție;
c. dacă sunt oferite personalului de execuție informații suficiente despre tipul operațiilor solicitate (de ex. înlocuiri de echipamente, escavatii, lucrări în zone fierbinti sau foarte reci, reparari de etansari, intrari în recipiente, evacuari de deșeuri, izolații, operații de sudare, cu foc etc.);
d. dacă lucrarea este suficient pregatita astfel încât să fie îndeplinite cerințele prevăzute în permisul de lucru;
e. dacă angajatul cu responsabilități de control a lucrărilor de întreținere a identificat lucrarea pentru care s-a eliberat permisul de lucru și dacă este autorizat ca responsabil sa supravegheze lucrarea;
f. dacă lucrarea permisă este coordonata, inspectata periodic și analizata pe parcursul desfășurării;
g. dacă toate lucrările permise sunt menționate în documentul eliberat;
h. natura factorilor umani (sănătatea fizica, stres, oboseala etc.);
i. dacă au fost luate suficiente precautii înaintea eliberării permisului de lucru (izolare, blindare, scurgere, aerisire, monitorizarea mediului înconjurător, evaluarea riscului, nivelul de comunicare, timpul afectat lucrării etc.);
j. dacă personalul este informat de tipul mediului în care se desfășoară lucrarea permisă (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, tipul zonei periculoase, alimentarea cu electricitate etc.);
k. dacă persoana responsabilă cu operarea sistemului este informată de tipul operațiilor de întreținere, de durata operațiilor și ce trebuie să facă în acest timp;
l. dacă lucrarea permisă necesita o procedură specială pentru ca să se poată trece la operarea viitoare;
4.8. Activitatea de identificare a pericolelor majore care pot apare pe parcursul desfășurării lucrărilor pentru care s-a eliberat permisul de lucru trebuie să aibă în vedere următoarele:
a. dacă se utilizează un permis de lucru întocmit greșit;
b. dacă informația privind lucrarea cerută este gresita;
c. identificarea eronată a pericolelor posibile;
d. introducerea de surse de aprindere în zone cu pericol de explozie;
e. durata de lucru necorespunzătoare lucrării permise;
f. greșeli în manevrarea sistemului în ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare lucrării permise
g. personal neautorizat pentru lucrarea permisă;
h. management defectuos în coordonarea și monitorizarea lucrării permise;
Punerea în funcțiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL
4.9. Punerea în funcțiune a sistemelor aferente infrastructurii din domeniul GPL cuprinde următoarele etape:
1. verificarea configurației sistemului (integritatea traseelor, legăturilor, controlul vizual al echipamentelor etc.);
2. verificarea sistemului de instrumentatie (simularea alarmelor și decuplarilor/declansarilor);
3. curatarea, spalarea circuitelor/liniilor și recipientelor cu apa și suflarea acestora cu aer;
4. efectuarea rodajelor echipamentului auxiliar și întocmirea protocolului de rodaje;
5. calibrarea recipientelor și verificarea metrologica a instrumentatiei;
6. receptionarea substanțelor chimice de proces;
7. elaborarea documentului final care atesta efectuarea verificărilor.
4.10. Orice potențiala abatere de la condițiile normale de operare trebuie acoperită prin proceduri de urgenta.
4.11. Trebuie procedat la instruirea personalului de exploatare prin următoarele tipuri de proceduri:
a. proceduri care să furnizeze îndrumarea generală de operare;
b. proceduri care să furnizeze operațiile ajutatoare în vederea atingerii scopului;
c. proceduri care să furnizeze împuterniciri și sa prescrie comportarile operatorilor;
d. proceduri care să furnizeze suportul instruirii.
4.12. Procedurile trebuie să fie elaborate cat mai simplu posibil, cu denumiri clare și familiare pentru personalul de exploatare.
4.13. Terminologia utilizata trebuie să fie identică cu cea din tabloul de comanda.
5. CERINȚE PRIVIND EXPLOATAREA INFRASTRUCTURII DIN DOMENIUL GPL
Exploatarea sistemului
5.1. Procedurile de operare reprezintă stabilirea celor mai bune practici de exploatare pentru asigurarea cerințelor esențiale de securitate și trebuie să cuprindă:
a. proceduri de operare;
b. proceduri de operare temporare;
c. proceduri de operare de urgenta;
d. proceduri de operare la punerea în funcțiune;
e. proceduri de operare la pornirea sistemului;
f. proceduri de operare la oprirea sistemului;
g. proceduri de operare la încărcare și descărcarea în vrac;
h. proceduri de operare la schimbări de proces;
i. proceduri de operare la schimbări în sistem;
j. proceduri speciale de scurgere a apei din recipientele sub presiune.
5.2. Aceste proceduri trebuie să fie însoțite de următoarele documente:
a. fișa cu date de securitate a materialului - MSDS;
b. fișa cu măsuri de control și cu echipamentul de protecție a personalului de exploatare;
c. privind localizarea în instalatie a proceselor care urmează să fie întreprinse;
d. fișa cu responsabilitățile celor implicați individual în operarea sistemelor;
e. fișa cu pregătirea sistemului pentru scopul propus în ceea ce privește condițiile pentru asigurarea proceselor principale, respectiv condițiile de desfășurare a proceselor secundare;
f. privind monitorizarea proceselor și înregistrările aferente;
g. privind probleme de calitate/preluare de mostre în vederea analizelor;
h. privind condițiile de ambalare ale produsului final.
5.3. Procedurile de operare trebuie însoțite de documente de control întocmite în conformitate cu cerințele managementul de calitate.
5.4. Procedurile de operare trebuie revizuite în următoarele situații:
a. introducerea de echipamente noi și schimbări în structura echipamentelor menționate în vechea procedura:
b. introducerea unor substanțe noi în proces;
c. schimbări semnificative în proces;
d. atribuții noi pentru personal;
e. încercări suplimentare ale sistemului care trebuie efectuate și care trebuie să fie incluse în procedurile standard de operare.
5.5. Prin procedurile de operare trebuie demarcate clar:
a. limitele unde intervenția încetează și unde încrederea în sistemul de control devine critica;
b. limitele unde se justifica încrederea în operarea umană până la restabilirea operarii prin sistemele automate.
5.6. Aceste probleme trebuie luate în considerare în evaluarea ulterioară de risc.
5.7. Procedurile de operare realizate cu ocazia punerii în funcțiune trebuie să constituie un test practic în vederea pregătirilor prioritare în ceea ce privește instruirea personalului de operare și instruirea specifică în vederea operarii corespunzătoare.
Scurgerea apei din recipientele sub presiune de GPL
5.8. Unde este cazul, este obligatorie scurgerea apei din recipientele sub presiune aferente sistemelor GFL numai prin intermediul unor recipiente speciale de scurgere a apei, instalate compact în aval de armaturile de scurgere ale recipientelor în cauza.
5.9. Recipientele de scurgere a apei sunt recipiente sub presiune și sunt echipate cu dispozitive de siguranță la creșterea presiunii.
5.10. Descărcarea acestor recipiente se va face numai după izolarea lor față de recipientul sub presiune implicat.
5.11. Se admite ca scurgerea apei să se facă prin intermediul unui singur recipient de scurgere, comun pentru mai multe recipiente de depozitare, legate printr-un colector izolat corespunzător din punct de vedere termic și operational.
Inertizarea sistemelor de GPL
5.12. Atmosfera inerta reprezintă un amestec gazos cu un conținut scăzut de oxigen având în componenta gaze nereactive sau gaze cu o mare stabilitate înaintea reacției.
5.13. Utilizarile gazelor inerte, respectiv inertizarea trebuie efectuată în scopul:
a. reducerii riscurilor de ardere și/sau explozie;
b. reducerii reactiilor de oxidare;
c. accelerarii altor reactii fără oxigen;
d. purjarii și protejării unor sisteme de depozitare;
e. controlului oxidarii în timpul sudarii electrice;
f. transferului substanțelor chimice inflamabile;
Operații în caz de scurgeri accidentale de GPL
5.14. În stații și depozite, scurgerile de GPL trebuie să fie detectate de aparatura de detectie fixa sau portabila reglata ca la 10% din limita minima exploziva - LEL sa declanseze alarma vizuala, iar la 20% din LEL sa declanseze alarma sonora.
5.15. La declanșarea alarmei sonore, se inchid toate armaturile de izolare și se întrerup toate operațiile.
5.16. Se informează imediat șeful ierarhic și se alarmeaza poliția și pompierii, ambulanta (dacă este nevoie).
5.17. Se iau măsuri pentru limitarea imprastierii scurgerilor. Prioritatea imediata în astfel de situații este salvarea vietilor omenești.
5.18. Se monteaza plăcuțe avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor în zona (se evacueaza toate persoanele într-o zona opusă direcției vantului) și se interzic sursele de flacara.
5.19. Se interzice accesul în zona afectată a tuturor vehiculelor, cu excepția celor chemate la intervenție.
5.20. Se întrerupe alimentarea zonei cu energie electrica.
5.21. Dacă s-a produs un incendiu care nu poate fi stins se iau imediat măsuri pentru a fi pus sub control.
5.22. În cazul unor scapari de GPL fără producerea incendiului, se vor lua măsuri imediate de întrerupere a tuturor surselor de aprindere.
5.23. În toate situațiile, acolo unde exista, se pornește imediat instalatia de răcire cu apa (prin jet continuu, care se va aplica la sursa de scurgere sau prin pulverizare).
5.24. Creșterea rapida a presiunii și a nivelului de zgomot ca urmare a declanșării supapelor de siguranță nu trebuie să producă panica, fiind un efect normal în astfel de situații.
Elaborarea procedurilor de întreținere
5.25. Măsurile tehnice care se referă la procedurile de întreținere trebuie să aibă la baza necesitatea de atenuare a accidentelor majore sau a pericolelor.
5.26. La procedurile de întreținere trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
a. factorul uman;
b. nivelul de calificare a forței de muncă;
c. principiile unei bune mentenabilitati;
d. înțelegerea ratei defectării și mentenabilitatii;
e. criteriile de recunoaștere a greșelilor și performantei efective.
5.27. Pentru evaluarea procedurilor de întreținere trebuie apreciati următorii factori:
a. dacă agentul economic are regim de întreținere (planificata, bazată pe risc, fiabilitate, condiții de baza sau de cadere) adecvat pentru fiecare sistem cu funcție de securitate;
b. dacă procedurile asigura menținerea perioadelor de timp necesare pentru realizarea încercărilor de siguranță;
c. dacă sistemul managerial de securitate al agentului economic include un plan de întreținere a sistemului adecvat;
d. dacă personalul de întreținere este suficient instruit pentru a recunoaște în timpul controalelor de întreținere echipamentul defect;
e. dacă personalul de coordonare a întreținerii este suficient de bine pregătit profesional sa supravegheze operațiile de întreținere;
f. dacă programele de întreținere sunt controlate, verificate și revizuite;
g. dacă personalul de întreținere îndeplinește cerințele pentru a efectua aceste operații (starea fizica, stres, oboseala, atitudine față de muncă, schimbarea condițiilor de lucru);
h. dacă sunt luate suficiente precautii privind întreținerea sistemelor cu pericol potențial (izolare, golire, aerisire, inertizare, monitorizarea mediului, evaluarea riscului, permisul de lucrări, comunicare, timpul alocat lucrării);
i. dacă personalul de întreținere este informat de natura condițiilor în care își desfășoară activitatea (toxicitate, inflamabilitate, explozivitate, zonele cu pericol de explozie);
j. dacă personalul de întreținere utilizează echipament de lucru, unelte și scule adaptate locului de muncă în timpul reconditionarii, înlocuirii și redarii în exploatare a sistemului (electricitatea statica, siguranța intrinseca, antideflagranta, potențial antiEx);
k. dacă procesul de întreținere oferă suficienta instruire de operare detaliată pentru repararea în funcțiune a sistemului după întreținere și care trebuie să constituie subiectul unor evaluări de risc;
l. dacă exista suficiente condiții pentru care întreținerea corectiva poate fi aplicată în vederea reducerii efectelor accidentelor majore și pericolelor.
5.28. Planul efectiv de întreținere trebuie să cuprindă următoarele etape:
1. elaborarea politicii de întreținere care reprezintă documentul de cel mai înalt nivel care se aplică asupra sistemului și care conține cerințele esențiale de întreținere pentru asigurarea securității sistemului;
2. stabilirea strategiei de întreținere care reprezintă documentul urmatorului nivel ierarhic și care trebuie revizuită și reactualizata la fiecare 1 până la 2 ani;
3. întocmirea programului de întreținere care se aplică sistemului și care descrie pachetul integral al cerințelor de întreținere care trebuie asigurate sistemului;
4. întocmirea listei lucrărilor de întreținere preventivă sau predictiva derivate din analiza generata în mod automat, ca obiect de lucru la intervalul de timp stabilit;
5. întreținerea pe termen scurt care reprezintă lista de lucrări selectate ad-hoc pentru a asigura întreținerea pentru o perioadă scurta.
Analiza defectarilor
5.29. Analiza defectarilor trebuie să fie efectuată de personal specializat și trebuie să includă toate disciplinele care pot contribui la o expertiza completa a evenimentului și anume: mecanică, electrica, electronică, structurală, chimica și metalurgica.
5.30. Analiza trebuie să includă:
a. modul în care s-a produs defectarea;
b. efectele oboselii, ruperii, coroziunii, eroziunii, uzurii, calității imbinarilor sudate, materiale improprii utilizării;
c. efectele defectelor de execuție;
d. greșelile umane;
e. riscul locului de muncă
f. cauze externe.
Scoaterea din uz și distrugerea echipamentului sub presiune
5.31. Scoaterea din uz și distrugerea echipamentului trebuie efectuate numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare și asigurarea unei atmosfere interioare inerte și nepericuloase, obținute după aburire și umplere/golire cu apa.
5.32. Operațiile se vor desfășura în baza unor proceduri elaborate conform normativelor pentru activitatea specificată, numai cu personal calificat și sub supraveghere.
5.33. Recipientele-butelii se pot scoate din uz după operațiile de pregătire și se vor distruge prin:
- gaurire cu un dorn cu diametru de cel puțin 15 mm în cordonul de sudura dintre calote;
- prin deformare peste limita admisă;
- prin turtire cu prese de puteri mari;
- prin tăiere cu flacara sau cu polizorul cu disc pe o porțiune suficient de mare perpendicular pe cordonul de sudura.
5.34. Pot fi utilizate și alte procedee de distrugere, cu condiția ca după distrugere recipientul-butelie sa nu mai poată fi reconditionat.
Sistemul de Management pentru condiții de Securitate
5.35. Sistemul de Management pentru condiții de Securitate - SMS (Safety Management System) considerat pentru limitarea consecințelor accidentelor majore trebuie să aibă în vedere optional indicatorii de performanță enumerati în tabelul 6.
Tabelul 6. Indicatorii sistemului managementului pentru condiții de securitate
┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
│Numărul notificărilor și raportarilor accidentelor posibile
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul proiectelor relevante privind acțiunile de prevenire a
│
│
│accidentelor
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul inspecțiilor și evaluărilor
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori│Numărul instruirilor pentru situații de urgenta
│
│de sistem ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul intalnirilor și auditarilor
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul persoanelor cu responsabilități în domeniul securității,
│
│
│raportat la numărul total al persoanelor cu responsabilități de
│
│
│conducere
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Opririle producției
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul orelor de instruire și simulare pentru condiții de
│
│
│securitate
│
├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Probabilitatea producerii accidentelor
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul componentelor detectabile
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul greșelilor de operare
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul scurgerilor de GPL
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul orelor de întreținere/Numărul orelor de producție globală
│
│Indicatori│intretinerile amânate (în ore)
│
│de proces ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul amanarilor/intarzierilor în întreținerea componentelor
│
│
│critice de testare
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul orelor de instruire de siguranță pentru o instalatie
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul anilor de funcționare normata
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Numărul operatorilor avertizati
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Frecventa revizuirii procedurilor
│
├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Limitele Q(max)/Q(legal) (conform
HG nr. 95/2003
Anexa 2)
│
│Indicatori├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│de produse│Stocul Q(m) de substanțe periculoase
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Cantitatea de substanțe periculoase Q(m) în punctele de comanda
│
├──────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Cheltuielile directe de siguranță/Cheltuielile totale directe
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori│Cheltuielile anuale totale pentru asigurări
│
│economici ├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Cheltuielile totale pentru repornirea producției
│
│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│
│Creșterea investițiilor anuale în domeniul măsurilor preventive
│
└──────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘
5.36. Raportarea și înregistrarea scurgerilor se realizează în registrul de rapoarte, care trebuie să conțină următoarele date:
a. data descoperirii, gradul scurgerii, timpul raportarii, durata investigarii și numele operatorului;
b. valoarea indicatiei detectorului de scurgeri și tipul acestuia;
c. localizarea scurgerii (circuitul și materialul acestuia, echipamentul, configurația locatiei);
d. cauza scurgerii, modalitatea de producere;
e. detalii privind istoricul elementului unde s-a produs scurgerea: data punerii în funcțiune, nivelul de protecție anticoroziva etc.;
f. metoda de detectare a scurgerii;
g. data remedierii, tipul intervenției, timpul/durata remedierii și numele celui care a efectuat remedierea;
h. data reverificării programate după intervenție;
i. dacă gradul scurgerii a necesitat raportarea către organele abilitate pentru situații de urgenta;
Instruirea personalului
5.37. Instruirea personalului în vederea reducerii riscului de producere a accidentelor majore trebuie să considere următoarele aspecte:
a. factorul uman;
b. nivelul de calificare al forței de muncă;
c. competența scăzută în transmiterea informațiilor;
5.38. Cauzele care pot conduce la producerea accidentelor majore și pericolelor sunt:
a. scheme insuficiente de instruire acolo unde se impune instruirea personalului;
b. operarea sistemului comandata incorect;
c. întreținerea sistemului comandata și coordonata incorect;
d. întreținerea neautorizata comandata de persoane neautorizate;
e. incompetenta în recunoașterea situațiilor periculoase;
f. neintelegerea utilizării tehnologiilor la locul de control a operațiilor periculoase;
g. permiterea efectuării lucrărilor în sistem fără înțelegerea situației concrete;
h. operarea proceselor periculoase de către angajați incompetenti;
i. necunoașterea procedurilor de securitate referitoare la incidentele care pot produce accidente majore și periculoase (alarmare sonora, rute de acces, proceduri de evacuare de urgenta etc.).
5.39. Agentul economic trebuie să aibă în vedere următoarele principale considerente în stabilirea aspectelor privind instruirea:
a. perceptia instruirii de către agentul economic (investiții și costuri);
b. abilitatea agentului economic de a analiza necesitatea de instruire și prioritățile de instruire;
c. strategiile, planul, politicile, obiectivele și schemele de instruire ale agentului economic;
d. resursele disponibile de instruire;
e. revizuirea necesităților de instruire ale agentului economic;
f. competența instructorilor;
g. tematica corespunzătoare a instruirii;
h. evaluarea însușirii tematicii instruirii.
5.40. Instruirea se impune în mod special atunci când nivelul pericolelor este ridicat și trebuie să aibă în vedere evitarea următoarelor situații:
a) incompetenta managerială în conducerea în siguranța a procesului;
b) personal neautorizat care se confrunta cu situații periculoase;
c) procese periculoase conduse de operatori de proces incompetenti;
d) neconformități între condițiile de calitate și proceduri.
5.41. Instruirea trebuie să includă următoarele:
a. calificare academica și experienta recunoscută;
b. instruire specifică profilului agentului economic;
c. protecție împotriva incendiului;
d. tehnologia informatiei;
e. identificarea pericolelor;
f. măsuri de prim ajutor;
g. metode de prevenire a riscurilor și echipament integrat:
h. sisteme de siguranță;
i. tehnici de ridicare și manipulare manuală;
j. logistica de urgenta (alarmare, recunoașterea semnalelor, rute de evacuare etc.);
k. tehnici de recunoaștere a pericolelor implicate de operații periculoase;
l. proceduri de rodaj, pornire și repornire după operații de întreținere, opriri și caderi accidentale;
m. proceduri de izolare în caz de pericole;