Legea nr. 164/2001

Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parțială cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani ca militar, și care se afla în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de

Legea nr. 80/1995

sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.

Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.

Cadrele militare care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parțială astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbații și 45 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbații și 40 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar.

Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament și cercetare, supersonice, precum și scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parțială la cerere, indiferent de vârsta, dacă au o vechime de cel puțin 10 ani efectiv ca militar.

Dovada privind vechimea în serviciul militar și celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fișa de pensie întocmită pe baza datelor din fișa matricola sau din alte documente legale.

Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit

Legii nr. 19/2000 .

Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale.

În situația prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară bruta avută în ultima luna de activitate, care include solda de grad cores-punzatoare la data trecerii în rezerva.

În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcție în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puțin solda de grad. La media obținută se adauga solda de grad prevăzută la alin. (1).

Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale. Dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții speciale sau deosebite.

Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiții:

a) 1 an și 3 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite;

b) 1 an și 6 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale;

c) 2 ani în situație de război sau în alte condiții prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în munca, pe durata nedeterminată sau pe durata determinata, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobândite până la data pensionării.

Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militare. Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul de interne și directorul Serviciului Roman de Informații.

Comisiile de expertiza medico-militare de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau Serviciului Roman de Informații, după caz.

Împotriva deciziilor medicale emise în condițiile alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.

Termenul de rezolvare a contestațiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.

Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militare, date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanțele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.

Cadrele militare în activitate care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puțin jumătate din condițiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:

Vârsta cadrului militar în momentul ivirii invalidității

Vechimea în serviciu realizată anterior ivirii invalidității (ani)

sub 25 de ani

5

25-31 de ani

8

31-37 de ani

11

37-43 de ani

14

43-49 de ani

18

49-55 de ani

22

peste 55 de ani

25

Au dreptul la pensie militară de invaliditate și cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiția de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește proporțional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.

La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adauga, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Pensionării de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare.

După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitare emit o noua decizie medicală prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

Revizuirea medicală periodică se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.

Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care:

a) prezintă invaliditati ireversibile;

b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);

c) beneficiază de pensie în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 lit. b).

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedata.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedata.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmaș se calculează, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârsta și era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a)

pentru un singur urmaș

50%;

b)

pentru 2 urmași

75%;

c)

pentru 3 sau mai mulți urmași

100%.

Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:

A. La Ministerul Apărării Naționale:

a) unității militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;

b) centrului militar județean, în cazul celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.

B. La Ministerul de Interne și la Serviciul Roman de Informații:

a) unității militare din care a făcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;

b) inspectoratului județean sau secției de informații, centrului militar din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedati.

Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, precum și pentru cele detasate pentru a executa misiuni în afară instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiției, respectiv prin cele ale unităților din care au fost detasate.

Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparținând Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaș, ai căror sustinatori decedati au fost pensionari militari, cererea și actele de pensionare se pot depune și la organele de pensii în a căror evidenta s-au aflat sustinatorii.

În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.

Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.

Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:

a) de la data încetării plății soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).

Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susținătorului pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.

Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.

Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.

Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Roman de Informații.

Componenta nominală a comisiilor menționate la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Roman de Informații, după caz.

Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanța potrivit

Legii nr. 19/2000 .

Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.

Plata pensiilor se face lunar.

Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia.

Modalitățile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) beneficiarul pensiei de urmaș a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului.

Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situație organelor de pensii ale instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1).

Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de celălalt stat;

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

d) beneficiarul unei pensii de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;

e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);

f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recasatoreste.

Plata indemnizației de însoțitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevazatorilor, este internat în instituții de asistența socială sau în unități medicale specializate, în care se asigura supraveghere și îngrijire permanenta.

Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.

În situația în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusa cererea.

Reluarea în plata a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului școlar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

Pot cumula pensia de urmaș cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:

a) copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la varstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);

b) nevazatorii care beneficiază de pensie.

Beneficiarii pensiei de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depășesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în activitate se revoca.

Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.

Unitatea și militarii rechemati în rândul cadrelor militare în activitate pot cere oricând pensionarea în condițiile prezentei legi.

La o noua trecere în rezerva vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adauga timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate.

În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.

Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani.

Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.

Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionării decedati, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.

Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.